Linkuri accesibilitate

Mirek Topolanek a discutat cu protestari moldoveni

În locul lui Vladimir Voronin la summitul Parteneriatului Estic a fost de faţă ministrul de externe în exerciţiu Andrei Stratan, iar liderul belarus, Alyaxandr Lukaşenka l-a trimis pe un prim-vicepremier.

Comisarul european pentru politica externă, Benita Ferrero Waldner a spus la o conferinţă de presă că Uniunea Europeană a lăsat la latitudinea ţărilor partenere să decidă la ce nivel doresc să fie reprezentate. "Important este, a mai spus ea, să se ştie că toate cele şase ţări şi-au arătat angajamentul ferm să fie prezente şi că doresc să coopereze cu Uniunea Europeană”.

Pe scurt, Parteneriatul Estic are scopul să propage în cele şase foste republicii sovietice, Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaijian şi Belarus reformele de tip european, să întărească instituţiile democratice în aceste republici şi să strângă legăturile economice.

Oficialii europeni au dat noi asigurări Rusiei că nu doresc cu această iniţiativă să-şi creeze sfere de influenţă în fostele republici sovietice: "Iniţiativa nu este împotriva Rusiei”, a spus coordonatorul politicii externe şi de securitate europene, Javier Solana. „Dimpotrivă, Rusia şi Turcia vor coopera în viitor la unele programe ale Parteneriatului estic”, crede Solana.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a spus că iniţiativa prevede stimulente economice europene pentru ţările partenere în valoare de 600 de milioane de euro, dar conţine şi oferte politice. Barroso a nai spus că instrumentele în cadrul iniţiativei includ şi „noi acorduri de asociere la Uniunea Europeană, pentru ţările partenere care fac progrese suficiente spre democraţie, supremaţia legii, respectul pentru drepturile omului şi principiile economiei de piaţă, dezvoltare durabilă şi bună guvernare”.

De asemenea, preşedintele Comisiei Europene a apreciat că liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană este posibilă pe termen lung şi de la caz la caz în funcţie de progresul fiecărei ţări partenere în parte.

Protest la Prague
Summitul Parteneriatului estic a fost însoţit de un mic protest, la care au participat câteva zeci de belaruşi şi câţiva moldoveni, pentru a cere Uniunii Europene sa facă presiuni ca ţările lor să respecte drepturile omului. Gazda reuniunii de la Praga, premierul ceh Mirek Topolanek a discutat cu protestatarii. Despre situaţia din Moldova, el a spus că Uniunea Europeană aşteaptă ca tulburările de după alegerile de pe 5 aprilie să fie investigate.

Mirek Topolanek le-a spus protestatarilor că a fost în Moldova unde a recomandat ca puterea şi opoziţia să-şi rezolve disputele prin dialog. „Ceea ce s-a întâmplat nu a fost bine, unii spun că tulburările au fost sprijinite din România, alţii că din Rusia, dar moldovenii trebuie să-şi fac ei singuri ordine acasă”, a mai spus premierul ceh.

Iar comisarul european pentru relaţii externe, Benita Ferrero Waldner a spus la conferinţa sa de presă că tulburările de pe şapte aprilie şi răspunsul forţelor de ordine trebuie investigate în mod transparent de către comisia înfiinţată de autorităţile moldovene. Ea a sugerat ca opoziţia să ia parte la activitatea comisiei, dar nu a spus dacă reprezentanţi ai Uniunii Europene vor participa în vreun fel la investigaţii, aşa cum au cerut partidele opoziţiei moldovene, unele organizaţii ale societăţii civile, iar joi şi Parlamentul European.
XS
SM
MD
LG