Linkuri accesibilitate

Instrument de contrabalansare a influenţelor ruseşti în regiune

Ce este Parteneriatului Estic?

Proiectul declaraţiei pregătite pentru a fi adoptată la summit-ul de la Praga, explică în termeni generali că menirea parteneriatului este să propage mai departe spre est reformele politice, economice şi sociale după modelul Uniunii Europene, ceea ce ar trebui să la creşterea prosperităţii şi stabilităţii în regiunea vizată. Din motive de înţeles, obiectivele precise, amploarea iniţiativei, ba chiar şi logica pe care se bazează este contestată. Priorităţile şi interesele ţărilor Uniunii Europene diferă de la o ţară la alta, tot aşa cum diferă şi cele ale ţărilor cărora parteneriatul li se adresează - Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaijan.

„Ţară parteneră” versus „ţară candidată la aderare”

Uniunea Europeană rămâne pe poziţia veche, potrivit căreia Parteneriatul Estic şi extinderea sunt lucruri diferite, iar una nu o înlocuieşte pe cealaltă. Proiectul declaraţiei de la Praga spune că noua iniţiativă are scopul „să creeze condiţiile necesare pentru a accelera asocierea politică şi continua integrarea economică” între părţile participante. Documentul precizează că legăturile cu vecinii estici „vor fi dezvoltate fără prejudicii pentru aspiraţiile individuale ale partenerilor estici faţă de relaţia lor viitoare cu Uniunea Europeană”.

Ce oferă Parteneriatul Estic?

Dacă cei şase vecini îşi armonizează legile relevante cu cele ale Uniunii Europene şi îndeplinesc o serie de alte condiţii, ei s-ar putea bucura ulterior de un regim de comerţ liber şi de călătorii fără viză în spaţiul comunitar. Condiţiile exacte ale acestei oferte sunt încă subiectul dezbaterilor între ţările Uniunii Europene şi urmează a fi finalizate doar în ziua summit-ului de la Praga, pe 7 mai. Germania şi alte câteva ţări vest-europene sunt împotriva unei promisiuni explicite pe tema călătoriilor fără viză, din cauza unor temeri privind migraţia şi criminalitatea. Ţările sudice ale Uniunii Europene au presimţiri neplăcute în legătură cu liberalizarea comerţului, fiindu-le teamă de posibila competiţie în sectorul agrar cu cele şase viitoare partenere.

Cine vine la summit-ul de la Praga?

Nu toţi liderii celor 33 de ţări participante vor ajunge la summit. Din partea Uniunii Europene printre absenţii notabili se pot număra preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, premierul britanic, Gordon Brown şi cel spaniol, Jose Luis Zapatero. Absenţele sunt puse pe seama neînţelegerilor dintre noii şi vechii membri ai Uniunii Europene în ceea ce priveşte extinderea spre est, susţinută mai ales de noii veniţi. De partea cealaltă, preşedinţii Republicilor Belaus şi Moldova vor rămâne acasă şi îşi vor trimite la Praga subalternii, recunoscînd indirect că au în Uniunea Europeană o reputaţie proastă la capitolul respectarea drepturilor omului.

Ce se va întâmpla după summit?

Proiectul declaraţiei finale prevede organizarea unor asemenea summit-uri o dată în doi ani, precum şi întâlniri anuale la nivelul miniştrilor de Externe. Între timp, vor fi create patru „platforme tematice” pentru întâlniri ale unor „oficiali de rang înalt” de cel puţin două ori pe an, cu scopul încurajării unor dezbateri deschise şi multilaterale. Platformele propuse sunt: „democraţie, bună guvernare şi stabilitate; integrare economică şi convergenţă cu politicile sectoriale europene, securitate energetică; contacte inter-umane”.

Care este relaţia dintre Parteneriatul Estic şi Politica Europeană de Vecinătate, lansată în 2003?

Bruxelles-ul spune că Parteneriatul Estic aduce valoare adăugată, conferind o dimensiune „multilaterală” caracterului „bilateral” al politicii de vecinătate. Aceasta va fi folosită în continuare drept cadru al relaţiei Uniunii Europene cu fiecare ţară parteneră în parte şi, deopotrivă, drept mecanism prin care Uniunea Europeană le va evalua performanţa i va decide dacă ridică relaţia la un nivel nou, prin semnarea „acordurilor de asociere”. Dar în sânul Uniunii Europene există şi frustrări că politica de vecinătate nu a dat rezultate tangibile. Premierul ceh şi actualul preşedinte al Uniunii Europene, Mirek Topolanek scria în ziarul "Frankfurter Allgemeine Zeitung" pe 4 mai că Parteneriatul Estic va aduce „un nou nivel al comunicării” menit să dea „rezultate mai bune decât şubrezita politică de vecinătate”.

Ce schimbări va aduce summit-ul de la Praga pentru fiecare ţară parteneră în parte?

Pe scurt, nu va aduce nici una. Pentru a-şi întări legăturile cu Uniunea Europeană, fiecare ţară va trebui să-şi susţină cauza în mod individual. Principalul cadru al discuţiilor va fi politica de vecinătate, precum şi negocierile pentru semnarea acordurilor de asociere, care se află deja în curs între Uniunea Europeană şi Ucraina, urmează să înceapă în curând cu Moldova, iar cu Georgia şi Armenia – într-un viitor puţin mai îndepărtat. Cu Azerbajianul nu au început nici discuţiile premergătoare, în timp ce Republica Belarus, în lipsa reformelor democratice, nu s-a calificat încă nici pentru politica de vecinătate.

Prin ce se deosebeşte Parteneriatul Estic de Uniunea Mediteraneană, un proiect al Uniunii Europene pentru vecinii săi sudici?

Pe scurt, Uniunea Mediteraneană este un instrument al acordării ajutoarelor europene pentru dezvoltare, în timp ce scopul Parteneriatului Estic este alinierea politică, economică şi legislativă la standardele Uniunii Europene. Vecinii sudici primesc peste două treimi din fondurile europene în valoare de 11 miliarde de euro destinate ţărilor vecine între 2007 şi 2013, cea ce reflectă influinţa exercitată în Uniunea Europeană de către membrele Mediteranene, Franţa, Spania şi Italia. Totuşi, prin faptul că a respins cererea de aderare depusă de Maroc în anii 1990, Uniunea Europeană i-a descalificat pe toţi vecinii săi sudici. Perspectiva aderării pentru cei mai mulţi vecini estici rămâne intactă, iar întrebarea nu este „dacă”, ci „când” se va produce aderarea.

Ce rol acordă Parteneriatul Estic Rusiei?

Neglijînd o invitaţie iniţială din partea Uniunii Europene să se alăture politici de vecinătate, Rusia a rămas şi în afara celorlalte eforturi europene îndreptate către răsărit. Proiectul declaraţiei spre adoptare la summit-ul de la Praga spune că „ţările terţe” pot lua parte la proiecte specifice. Dar oficialii europeni au respins deja ideea participării acestor ţări la cele patru „platforme tematice”. Rusia a calificat Parteneriatul Estic ca fiind o metodă prin care Uniunea Europeană ar crea „sfere de influenţă”. Uniunea Europeană respinge criticile, dar nu foarte convingător. În articolul său recent în presă, premierul ceh Minister Topolanek spunea, de exemplu, că Uniunea Europeană nu va lăsa Republica Belarus în rolul de „satelit etern” manipulat „direct sau indirect de către Moscova”. Oficialii tradiţional mai atenţi de la Bruxelles spun că „elemente ale Parteneriatului Estic” fac parte din negocierile privind parteneriatul strategic purtate de Uniunea Europeană cu Rusia.
XS
SM
MD
LG