Buna ziua, dragi ascultatori. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Libera. Mai intii insa un buletin de stiri cu principalele evenimente ale saptaminii trecute, prezentate de colega mea, Elena Cioina.
---------------------------------
Rusia a semnat cu Osetia de Sud si Abhazia tratate prin care isi asuma raspunderea de a le apara granitele cu Georgia, pana isi vor crea propriile forte de graniceri. La o ceremonie tinuta la Moscova, presedintele rus Dmitrii Medvedev a spus ca scopul pe termen lung al cooperarii cu Osetia de Sud si Abhazia este asigurarea “mult-doritei paci” in regiunea Caucazului. Rusia a recunoscut independenta celor doua regiuni separatiste dupa conflictul cu ruso-georgian din august anul trecut.
Alianta Nord-Atlantica a anuntat ca a expulzat doi emisari rusi de la Bruxelles ca raspuns la un scandal de spionaj petrecut in Estonia, tara membra in NATO. Moscova a calificat expulzarile drept o provocare si a spus ca are in vedere contramasuri.
La Viena au avut loc consultari ale mediatorilor si observatorilor in procesul reglementarii transnistrene. Partile au cazut de acord asupra reluarii negocierilor in format complet 5+2 si a activitatii grupurilor de consolidare a increderii si securitatii intre cele doua maluri ale Nistrului. La Viena s-a discutat si despre posibilitatea organizarii unui seminar international in luna iunie pe tema demilitarizarii si intaririi increderii in sfera militara.
Presedintele moldovean Vladimir Voronin si-a exprimat din nou rezerve fata de un proiect european numit „Parteneriatul Estic” in care este cuprinsa si Republica Moldova. Presedintele Voronin a spus ca nu va reprezenta Moldova la reuniune, pentru a se concentra asupra evolutiei situatiei politice din tara. In locul sau va merge ministrul de externe Andrei Stratan. AP relateaza ca pentru Uniunea Europeana, absenta de la Praga a presedintilor din Belarus si Moldova ar fi „o veste buna”. Parteneriatul va fi lansat oficial pe 7 mai, la un summit care se va tine la Praga.
Ministrul ceh de externe, Karel Schwartzenberg, care a prezidat o reuniune a ministrilor de externe din tarile Uniunii Europene, din partea presedintiei rotative, a declarat ca Parteneriatul Estic reprezinta un mesaj puternic din partea Uniunii pentru cele 6 tari cuprinse in acest program – Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia si Azerbaijan de a sustine si promova buna guvernare, respectul legii si transparenta. Uniunea Europeana a dat publicitatii o declaratie in care isi exprima „ingrijorari serioase” in legatura cu evolutiile din Moldova. „Actualele tensiuni din aceasta tara reprezinta o provocare pentru Uniunea Europeana. Scopul nostru este de a gasi calea cea mai buna de a intari politica noastra fata de Moldova si de a o aduce mai aproape de standardele noastre. Ne asteptam ca Moldova sa adopte un comportament european, atit fata de Uniunea Europeana si membrii ei, dar mai ales, pe plan intern”, a declarat minstrel ceh de externe.
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat o rezolutie pe tema situatiei de criza din Moldova. Rezolutia cere tuturor fortelor politice sa recunoasca rezultatul alegerilor parlamentare si autoritatilor sa investigheze evenimentele violente de dupa 7 aprilie. Noul Parlament ar trebui sa adopte un plan de actiune cu masuri concrete si termene limita de aplicare a recomandarilor rezolutiei precum si a angajamentelor restante ale Republicii Moldova. Autoritatile moldovene au la dispozitie pentru aplicarea, macar in parte, a prevederilor rezolutiei mai putin de 2 luni, mai exact pana in luna iunie cind va avea loc urmatoarea sesiune a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.
Delegatia Parlamentului European care s-a aflat in Moldova pentru a analiza situatia spune ca Uniunea Europeana trebuie sa fie mai exigenta cu Republica Moldova, unde au avut loc „incalcari grave” ale drepturilor omului dupa protestele antiguvernamentale violente de pe 7 aprilie. Sefa delegatiei, social democrata estona Marianne Mikko, a spus ca Uniunea Europeana ofera sume de bani importante Moldovei si a sugerat ca pe viitor ar trebui sa impuna autoritatilor moldovene mai multe conditii in schimbul ajutoarelor financiare.
Uniunea Europeana trimite o misiune de sprijin in Ucraina pentru a ajuta aceasta tara sa faca fata situatiei dificile politice si economice. Anuntul a fost facut de ministrul german de externe Frank Walter Steinmaier, dupa reuniunea ministrilor de externe ai Uniunii, la Luxembourg. Ministrul suedez de externe Carl Bildt, a carui tara va prelua de la 1 iulie presedintia rotativa a Uniunii, a declarat ca exista toate motivele ca Uniunea sa fie ingrijorata de evolutiile din Ucraina – atit politice cit si economice. Misiunea ar urma sa incerce facilitarea dialogului intre liderii politici de la Kiev.
--------------------------------------
Dragi prieteni, invitatul emisiunii noastre este jurnalistul de la Tiraspol, Maxim Cuzovlev, pe care l-am intrebat care din evenimentele saptaminii trecute i s-au parut mai importante?
Maxim Kuzovlev: „As vrea sa incep cu o veste buna. Combinatul metalurgic de la Ribnita a decis sa-si reia activitatea in prima decada a lunii mai. Se stie ca din cauza crizei economice, uzina a fost nevoita sa-si stinga cuptoarele. E o veste buna pentru ca aceasta intreprindere asigura partea cea mai mare de venituri la buget, iar daca nu lucreaza e rau nu doar pentru Ribnita, ci pentru intreaga regiune transnistreana”.
Radu Benea: Si tot saptamina trecuta, Sovietul suprem de la Tiraspol a adoptat programul anticriza propus de liderul administratiei Igor Smirnov, care include masuri de sustinere a marilor intreprinderi exportatoare si a micului business, la fel si realizarea unor mari proiecte de investitii in infrastructura: drumuri si sectorul energetica. Insa pare cumva curios faptul ca acest program al lui Smirnov este aprobat de Sovietul suprem intr-un moment in care legislativul transnistrean pare hotarit sa-si duca pina la capat intentia de a limita, prin Constitutie, imputernicirile institutiei prezidentiale.
Maxim Kuzovlev: „Exista asa-numita initiativa a celor 17 – dupa numarul de deputati care au inaintat-o la mijlocul lunii aprilie si care prevede modificarea Constitutiei prin eliminarea postului de vice-presedinte, desfiintarea consiliului suprem de securitate si prin sporirea competentelor puterii legislative, care practic preia partial controlul asupra puterii executive. Cu alte cuvinte, Sovietul suprem vrea sa-si asume o parte din puterea pe care o detine acum presedintele. In acest context, intradevar, pare stranie adoptarea de catre Sovietul suprem a programului anticriza de masuri economice pe care l-a propus Smirnov. Totusi, eu nu as numi aceasta situatie drept un conflict. Exista anumite neintelegeri pe plan intern, dar ele nu au cum sa se rasfringa asupra relatiilor cu Chisinaul spre exemplu. Pentru ca in relatile externe, daca pot sa spun asa, si in raport cu Moldova, si in raport cu Uniunea Europeana si cu Rusia, pozitiile Sovietului suprem si ale administratiei prezidentiale sint identice, sint destul de dure si ramin neschimbate. De aceea, eu cred ca ar fi exagerat sa ne asteptam la schimbari majore. Am observat ca in ultimii trei ani asemenea procese se activizeaza in primavara. Anul trecut, tot in luna mai de altfel, seful Sovietului suprem Evgheni Sevciuc a atacat foarte dur activitatea si viziunile lui Smirnov, acuzind si Gazprombank-ul care nu-i este indiferent lui Smirnov si familiei sale. Dar toate acestea par sa fie mai mult niste ciocniri si conflicte de interese interne, destul de civilizate, intre elitele politice. Eu n-as crede ca ele ar putea avea repercusiuni serioase. Nu e timpul si nici locul potrivit, cum s-ar spune. Eu cred ca mai degraba e o tatonare a fortelor. Fiecare a aratat ce poate. Smirnov s-a pronuntat destul de dur impotriva modificarii Constitutiei, l-au sprijinit mai multe asa-numite ong-uri care au sugerat ca Sevciuc sa fie dat in judecata. Deci, eu nu ma astept la evolutii spectaculoase care sa schimbe situatia”.
Radu Benea: Si despre masurile anti-criza, ce puteti sa spuneti?
Maxim Kuzovlev: „Poate ca e o comparatie fortata, dar acest program anti-criza seamana mult cu ceea ce s-a produs in anii 30 ai secolului trecut in Statele Unite. Gasim, la fel, masuri de sustinere a micilor antreprenori, propuneri de reparatie a drumurilor, a retelelor electrice si termice, de extindere a retelei de gaze naturale. Cum s-ar spune, un butoi fara fund, in care poti turna bani la nesfirsit. Sigur aceste masuri poate crea noi locuri de munca. Dar problema cea mare in Transnistria nu este lipsa locurilor de munca. Ele sint. Problema cea mare este lipsa banilor si lipsa remunerarii decente pentru munca prestata. Parerea mea personala este ca actuala criza nu-i atit de dureroasa ca cea de la inceputul anilor 90, care a insemnat o hiperinflatie, somaj in masa si saracirea brusca a populatiei. Traversam acum o alta criza, dar mie mi se pare ca cei care mai tin minte criza anilor 90 in Transnistria, vor reusi sa treaca si de aceasta criza si de cele viitoare”.
--------------------
Am incercat sa aflam si opinii ale locuitorilor Transnistriei despre efectele crizei economice si despre masurile intreprinse de autoritati.
„In primul rind, lumea trebuie asigurata cu locuri de munca. Altfel nu se poate. Sa fie micsorate preturile sau cel putin sa nu le majoreze. Tinerii sa fie antrenati in munca, sa nu fie nevoiti sa plece peste hotare”.
„Ar fi mai corect sa se dea subventii persoanelor nevoiase, decit sa fixeze anumite preturi. Si, desigur, sa existe locuri de munca bine platite. Asta e posibil, daca ar exista dorinta”.
„Nici nu-mi inchipui cum aceste masuri anti-criza ar putea sa ne ajute in situatia noastra. Salariile nu s-au majorat de citiva ani. In timp ce preturile continua sa creasca. Eu cred ca fiecare familie a simtit criza, mai ales noi, pensionarii”.
„Sa fie locuri de munca si salarii decente si platite la timp. Ce altceva. Toti spun ca la noi e bine si frumos. Dar daca te uiti in jur, numai banci si cazinouri, iar locuri de munca ioc”.
------------------------
Ar fi de adaugat ca un studiu sociologic realizat de Centrul Independent de Analiza „Novii Vek” de la Tiraspol arata ca 80 la suta din locuitorii Transnistriei au resimtit deja efectele negative ale crizei economice si financiare. Fiecare a doua persoana chestionata a spus ca „viata lor demult e o criza continua” si numai unu la suta au afirmat ca efectele crizei nu-i afecteaza. Cei mai multi oameni se tem de cresterea inflatiei si a preturilor la servicii si produse alimentare, ca si de intirzieri in plata salariilor, pensiilor, si de cresterea criminalitatii. Peste 75 la suta isi descriu starea psihologica drept pesimista sau tensionata. Sondajul a fost realizat pe un esantion de 960 de persoane in 16 localitati ale regiunii transnistrene.
---------------------
O raza de speranta pentru persoane in dificultate – la Bender a avut loc in premiera un festival de film de binefacere organizat cu sprijinul Organizatiei Internationale pentru Migratie. Festivalul de film documentar „Cinematograful fara bariere” a avut si un generic: „Persoane cu posibilitati limitate, dar nu si cu necesitati reduse”. La el au participat reprezentanti ai 30 de organizatii neguvernamentale de pe ambele maluri ale Nistrului care incearca sa faca mai usoara viata persoanelor cu handicap.
„Am vrea sa depasim cumva situatia noastra, sa avem un contact mai bun cu societatea. Noi stam mai mult in casa, nu putem iesi sa comunicam, asa cum ne-am dori. De aceea, liderul organizatiei noastre „Dobroe serdtse” – „Inima buna” - ne-a invitat sa venim aici”, - povesteste Larisa, care de curind a intrat in rindurile organizatiei neguvernamentale din Bender „Dobroe Serdtse” pentru copii invalizi.
Aceasta organizatie reuneste familii in care cresc peste 250 de copii cu posibilitati limitate. Liderul ei, Valeria Skirenko spune ca asemenea manifestatii de binefacere cum e si acest festival de film pot fi de un real folos pentru persoanele invalide si de sustinere nu doar morala a acestora, dar si materiala.
Pe holul cinematografului „Tiraspol”, care a gazduit festivalul, a avut loc si o expozitie cu vinzare a jucariilor, desenelor si aplicatiilor lucrate de membrii organizatiei. „Sintem foarte bucurosi ca am reusit sa organizam aceasta expozitie a copiilor nostri. Cred ca sint niste lucrari foarte bune si asta confirma inca o data faptul ca desi au posibilitati limitate, ei pot sa realizeze multe lucruri”, spune Valeria Skirenko.
La festival au fost si participanti din Moldova. Mariana Matvei, de la asociatia „Motivatie”: „Sintem aici sapte persoane, impreuna cu directorul. E greu sa te deprinzi cu viata in carucior, dar ea nu sfirseste aici. Viata e frumoasa si trebuie s-o traim asa cum ne-a dat-o Dumnezeu. Sintem din Moldova, din orasul Telenesti. Am venit cu microbusul organizatiei. Este special adaptat pentru noi si are ghidaj manual pentru sofer, care e directorul nostru. Avem doi insotitori si noi sintem cinci persoane in carucioare. Sint pentru prima data in Transnistria, dar colegii mei au multi prieteni aici”.
Mariana spune ca acum 3 ani a absolvit institutul pentru relatii internationale, dar nu a reusit sa-si finalizeze teza de licenta. Visul ei este acum sa reuseasca acest lucru, pentru ca are planuri mari ce tin de cariera, dar vrea sa intemeieze si o familie, sa aiba sot si copii.
Organizatorul festivalului “Cinematograful fara bariere” la Bender este fundatia de binefacere din Transnistria “Speranta pentru familii si copii”. Sapte pelicule documentare au povestit despre problemele de zi cu zi ale oamenilor cu posibilitati limitate si despre cum reusesc acestia sa-si pastreze speranta in viata si sa aiba ocupatii care le sint dragi. “Acum lucram la proiectul „Ecourile festivalului Cinematograful fara bariere. Este o actiune ce are loc in fiecare an in toate marile orase din Rusia, - spune Natalia Bordan de la fundatia „Speranta pentru familii si copii”, autoarea ideii si organizatoarea festivalului de la Bender.
Anul trecut, o asemenea actiune a organizat-o la Chisinau asociatia “Motivatie” din Moldova. La noi, s-a produs o premiera. Dar am ramas placut surprinsa sa constat un numar imens de doritori de a participa la festival, nu numai din Tiraspol si Bender, cum credeam la inceput, dar si din Grigoriopol, Dubasari si Slobozia. Asa s-a intimplat deci, sa avem un festival de o larga participare. Scopul lui este formarea unei imagini pozitive in societate asupra persoanelor invalide. Noi vrem sa spunem ca invalizii sint si ei cetateni cu drepturi depline si ca in pofida faptului ca au posibilitati limitate, nevoile lor sint aceleasi ca si ale oamenilor sanatosi. In societate exista o perceptie eronata ca oamenii cu posibilitati limitate ar avea nevoie de sprijinul nostru numai din perspectiva medicala. Dar ei sint oameni ca si toti ceilalti si au dreptul si la iubire, si dreptul la munca, la educatie, dreptul la o viata demna si cu valoare reala”, spune Natalia Bordan de la fundatia „Speranta pentru familii si copii”, organizatoarea festivalului de film de la Bender.
Doamnelor si domnilor, aici se incheie emisiunea noastra. Prezentatorul ei, Radu Benea va multumeste pentru atentie si va doreste toate bune.
---------------------------------
Rusia a semnat cu Osetia de Sud si Abhazia tratate prin care isi asuma raspunderea de a le apara granitele cu Georgia, pana isi vor crea propriile forte de graniceri. La o ceremonie tinuta la Moscova, presedintele rus Dmitrii Medvedev a spus ca scopul pe termen lung al cooperarii cu Osetia de Sud si Abhazia este asigurarea “mult-doritei paci” in regiunea Caucazului. Rusia a recunoscut independenta celor doua regiuni separatiste dupa conflictul cu ruso-georgian din august anul trecut.
Alianta Nord-Atlantica a anuntat ca a expulzat doi emisari rusi de la Bruxelles ca raspuns la un scandal de spionaj petrecut in Estonia, tara membra in NATO. Moscova a calificat expulzarile drept o provocare si a spus ca are in vedere contramasuri.
La Viena au avut loc consultari ale mediatorilor si observatorilor in procesul reglementarii transnistrene. Partile au cazut de acord asupra reluarii negocierilor in format complet 5+2 si a activitatii grupurilor de consolidare a increderii si securitatii intre cele doua maluri ale Nistrului. La Viena s-a discutat si despre posibilitatea organizarii unui seminar international in luna iunie pe tema demilitarizarii si intaririi increderii in sfera militara.
Presedintele moldovean Vladimir Voronin si-a exprimat din nou rezerve fata de un proiect european numit „Parteneriatul Estic” in care este cuprinsa si Republica Moldova. Presedintele Voronin a spus ca nu va reprezenta Moldova la reuniune, pentru a se concentra asupra evolutiei situatiei politice din tara. In locul sau va merge ministrul de externe Andrei Stratan. AP relateaza ca pentru Uniunea Europeana, absenta de la Praga a presedintilor din Belarus si Moldova ar fi „o veste buna”. Parteneriatul va fi lansat oficial pe 7 mai, la un summit care se va tine la Praga.
Ministrul ceh de externe, Karel Schwartzenberg, care a prezidat o reuniune a ministrilor de externe din tarile Uniunii Europene, din partea presedintiei rotative, a declarat ca Parteneriatul Estic reprezinta un mesaj puternic din partea Uniunii pentru cele 6 tari cuprinse in acest program – Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia si Azerbaijan de a sustine si promova buna guvernare, respectul legii si transparenta. Uniunea Europeana a dat publicitatii o declaratie in care isi exprima „ingrijorari serioase” in legatura cu evolutiile din Moldova. „Actualele tensiuni din aceasta tara reprezinta o provocare pentru Uniunea Europeana. Scopul nostru este de a gasi calea cea mai buna de a intari politica noastra fata de Moldova si de a o aduce mai aproape de standardele noastre. Ne asteptam ca Moldova sa adopte un comportament european, atit fata de Uniunea Europeana si membrii ei, dar mai ales, pe plan intern”, a declarat minstrel ceh de externe.
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat o rezolutie pe tema situatiei de criza din Moldova. Rezolutia cere tuturor fortelor politice sa recunoasca rezultatul alegerilor parlamentare si autoritatilor sa investigheze evenimentele violente de dupa 7 aprilie. Noul Parlament ar trebui sa adopte un plan de actiune cu masuri concrete si termene limita de aplicare a recomandarilor rezolutiei precum si a angajamentelor restante ale Republicii Moldova. Autoritatile moldovene au la dispozitie pentru aplicarea, macar in parte, a prevederilor rezolutiei mai putin de 2 luni, mai exact pana in luna iunie cind va avea loc urmatoarea sesiune a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.
Delegatia Parlamentului European care s-a aflat in Moldova pentru a analiza situatia spune ca Uniunea Europeana trebuie sa fie mai exigenta cu Republica Moldova, unde au avut loc „incalcari grave” ale drepturilor omului dupa protestele antiguvernamentale violente de pe 7 aprilie. Sefa delegatiei, social democrata estona Marianne Mikko, a spus ca Uniunea Europeana ofera sume de bani importante Moldovei si a sugerat ca pe viitor ar trebui sa impuna autoritatilor moldovene mai multe conditii in schimbul ajutoarelor financiare.
Uniunea Europeana trimite o misiune de sprijin in Ucraina pentru a ajuta aceasta tara sa faca fata situatiei dificile politice si economice. Anuntul a fost facut de ministrul german de externe Frank Walter Steinmaier, dupa reuniunea ministrilor de externe ai Uniunii, la Luxembourg. Ministrul suedez de externe Carl Bildt, a carui tara va prelua de la 1 iulie presedintia rotativa a Uniunii, a declarat ca exista toate motivele ca Uniunea sa fie ingrijorata de evolutiile din Ucraina – atit politice cit si economice. Misiunea ar urma sa incerce facilitarea dialogului intre liderii politici de la Kiev.
--------------------------------------
Dragi prieteni, invitatul emisiunii noastre este jurnalistul de la Tiraspol, Maxim Cuzovlev, pe care l-am intrebat care din evenimentele saptaminii trecute i s-au parut mai importante?
Radu Benea: Si tot saptamina trecuta, Sovietul suprem de la Tiraspol a adoptat programul anticriza propus de liderul administratiei Igor Smirnov, care include masuri de sustinere a marilor intreprinderi exportatoare si a micului business, la fel si realizarea unor mari proiecte de investitii in infrastructura: drumuri si sectorul energetica. Insa pare cumva curios faptul ca acest program al lui Smirnov este aprobat de Sovietul suprem intr-un moment in care legislativul transnistrean pare hotarit sa-si duca pina la capat intentia de a limita, prin Constitutie, imputernicirile institutiei prezidentiale.
Maxim Kuzovlev: „Exista asa-numita initiativa a celor 17 – dupa numarul de deputati care au inaintat-o la mijlocul lunii aprilie si care prevede modificarea Constitutiei prin eliminarea postului de vice-presedinte, desfiintarea consiliului suprem de securitate si prin sporirea competentelor puterii legislative, care practic preia partial controlul asupra puterii executive. Cu alte cuvinte, Sovietul suprem vrea sa-si asume o parte din puterea pe care o detine acum presedintele. In acest context, intradevar, pare stranie adoptarea de catre Sovietul suprem a programului anticriza de masuri economice pe care l-a propus Smirnov. Totusi, eu nu as numi aceasta situatie drept un conflict. Exista anumite neintelegeri pe plan intern, dar ele nu au cum sa se rasfringa asupra relatiilor cu Chisinaul spre exemplu. Pentru ca in relatile externe, daca pot sa spun asa, si in raport cu Moldova, si in raport cu Uniunea Europeana si cu Rusia, pozitiile Sovietului suprem si ale administratiei prezidentiale sint identice, sint destul de dure si ramin neschimbate. De aceea, eu cred ca ar fi exagerat sa ne asteptam la schimbari majore. Am observat ca in ultimii trei ani asemenea procese se activizeaza in primavara. Anul trecut, tot in luna mai de altfel, seful Sovietului suprem Evgheni Sevciuc a atacat foarte dur activitatea si viziunile lui Smirnov, acuzind si Gazprombank-ul care nu-i este indiferent lui Smirnov si familiei sale. Dar toate acestea par sa fie mai mult niste ciocniri si conflicte de interese interne, destul de civilizate, intre elitele politice. Eu n-as crede ca ele ar putea avea repercusiuni serioase. Nu e timpul si nici locul potrivit, cum s-ar spune. Eu cred ca mai degraba e o tatonare a fortelor. Fiecare a aratat ce poate. Smirnov s-a pronuntat destul de dur impotriva modificarii Constitutiei, l-au sprijinit mai multe asa-numite ong-uri care au sugerat ca Sevciuc sa fie dat in judecata. Deci, eu nu ma astept la evolutii spectaculoase care sa schimbe situatia”.
Radu Benea: Si despre masurile anti-criza, ce puteti sa spuneti?
Maxim Kuzovlev: „Poate ca e o comparatie fortata, dar acest program anti-criza seamana mult cu ceea ce s-a produs in anii 30 ai secolului trecut in Statele Unite. Gasim, la fel, masuri de sustinere a micilor antreprenori, propuneri de reparatie a drumurilor, a retelelor electrice si termice, de extindere a retelei de gaze naturale. Cum s-ar spune, un butoi fara fund, in care poti turna bani la nesfirsit. Sigur aceste masuri poate crea noi locuri de munca. Dar problema cea mare in Transnistria nu este lipsa locurilor de munca. Ele sint. Problema cea mare este lipsa banilor si lipsa remunerarii decente pentru munca prestata. Parerea mea personala este ca actuala criza nu-i atit de dureroasa ca cea de la inceputul anilor 90, care a insemnat o hiperinflatie, somaj in masa si saracirea brusca a populatiei. Traversam acum o alta criza, dar mie mi se pare ca cei care mai tin minte criza anilor 90 in Transnistria, vor reusi sa treaca si de aceasta criza si de cele viitoare”.
--------------------
Am incercat sa aflam si opinii ale locuitorilor Transnistriei despre efectele crizei economice si despre masurile intreprinse de autoritati.
„In primul rind, lumea trebuie asigurata cu locuri de munca. Altfel nu se poate. Sa fie micsorate preturile sau cel putin sa nu le majoreze. Tinerii sa fie antrenati in munca, sa nu fie nevoiti sa plece peste hotare”.
„Ar fi mai corect sa se dea subventii persoanelor nevoiase, decit sa fixeze anumite preturi. Si, desigur, sa existe locuri de munca bine platite. Asta e posibil, daca ar exista dorinta”.
„Nici nu-mi inchipui cum aceste masuri anti-criza ar putea sa ne ajute in situatia noastra. Salariile nu s-au majorat de citiva ani. In timp ce preturile continua sa creasca. Eu cred ca fiecare familie a simtit criza, mai ales noi, pensionarii”.
„Sa fie locuri de munca si salarii decente si platite la timp. Ce altceva. Toti spun ca la noi e bine si frumos. Dar daca te uiti in jur, numai banci si cazinouri, iar locuri de munca ioc”.
------------------------
Ar fi de adaugat ca un studiu sociologic realizat de Centrul Independent de Analiza „Novii Vek” de la Tiraspol arata ca 80 la suta din locuitorii Transnistriei au resimtit deja efectele negative ale crizei economice si financiare. Fiecare a doua persoana chestionata a spus ca „viata lor demult e o criza continua” si numai unu la suta au afirmat ca efectele crizei nu-i afecteaza. Cei mai multi oameni se tem de cresterea inflatiei si a preturilor la servicii si produse alimentare, ca si de intirzieri in plata salariilor, pensiilor, si de cresterea criminalitatii. Peste 75 la suta isi descriu starea psihologica drept pesimista sau tensionata. Sondajul a fost realizat pe un esantion de 960 de persoane in 16 localitati ale regiunii transnistrene.
---------------------
O raza de speranta pentru persoane in dificultate – la Bender a avut loc in premiera un festival de film de binefacere organizat cu sprijinul Organizatiei Internationale pentru Migratie. Festivalul de film documentar „Cinematograful fara bariere” a avut si un generic: „Persoane cu posibilitati limitate, dar nu si cu necesitati reduse”. La el au participat reprezentanti ai 30 de organizatii neguvernamentale de pe ambele maluri ale Nistrului care incearca sa faca mai usoara viata persoanelor cu handicap.
„Am vrea sa depasim cumva situatia noastra, sa avem un contact mai bun cu societatea. Noi stam mai mult in casa, nu putem iesi sa comunicam, asa cum ne-am dori. De aceea, liderul organizatiei noastre „Dobroe serdtse” – „Inima buna” - ne-a invitat sa venim aici”, - povesteste Larisa, care de curind a intrat in rindurile organizatiei neguvernamentale din Bender „Dobroe Serdtse” pentru copii invalizi.
Aceasta organizatie reuneste familii in care cresc peste 250 de copii cu posibilitati limitate. Liderul ei, Valeria Skirenko spune ca asemenea manifestatii de binefacere cum e si acest festival de film pot fi de un real folos pentru persoanele invalide si de sustinere nu doar morala a acestora, dar si materiala.
Mariana spune ca acum 3 ani a absolvit institutul pentru relatii internationale, dar nu a reusit sa-si finalizeze teza de licenta. Visul ei este acum sa reuseasca acest lucru, pentru ca are planuri mari ce tin de cariera, dar vrea sa intemeieze si o familie, sa aiba sot si copii.
Anul trecut, o asemenea actiune a organizat-o la Chisinau asociatia “Motivatie” din Moldova. La noi, s-a produs o premiera. Dar am ramas placut surprinsa sa constat un numar imens de doritori de a participa la festival, nu numai din Tiraspol si Bender, cum credeam la inceput, dar si din Grigoriopol, Dubasari si Slobozia. Asa s-a intimplat deci, sa avem un festival de o larga participare. Scopul lui este formarea unei imagini pozitive in societate asupra persoanelor invalide. Noi vrem sa spunem ca invalizii sint si ei cetateni cu drepturi depline si ca in pofida faptului ca au posibilitati limitate, nevoile lor sint aceleasi ca si ale oamenilor sanatosi. In societate exista o perceptie eronata ca oamenii cu posibilitati limitate ar avea nevoie de sprijinul nostru numai din perspectiva medicala. Dar ei sint oameni ca si toti ceilalti si au dreptul si la iubire, si dreptul la munca, la educatie, dreptul la o viata demna si cu valoare reala”, spune Natalia Bordan de la fundatia „Speranta pentru familii si copii”, organizatoarea festivalului de film de la Bender.
Doamnelor si domnilor, aici se incheie emisiunea noastra. Prezentatorul ei, Radu Benea va multumeste pentru atentie si va doreste toate bune.
