Linkuri accesibilitate

Panica generată de adoptarea fără reflecţie a unor interpretări absurde

Criza politica din Chisinau provoaca dezbateri atit de intense despre democratie, incit dispare din discutie problema capacitatii statale a Republicii Moldova. Distrugerea principalelor cladiri ale statului si raspunsul autoritatilor, in cele trei saptamini care au trecut de la acea “zi neagra,” au demonstrat tocmai deficitul de capacitate statala.

Aceasta situatie trebuie sa concentreze la maximum atentia noilor autoritati --- a presedintiei, guvernului, parlamentului. Inclusiv a partidelor opozante, daca acestea doresc sa se comporte ca partide parlamentare, ceea ce au si devenit, dar nu ca agitatori de strada, ceea ce nu trebuie sa ramina.

Incapacitatea statala, deficitul de competenta, au aparut la fiecare pas, incepind cu seara de 6 Aprilie si continuind pina astazi. Politia si Securitatea s-au lasat surprinse, nu au avut informatiile necesare ca sa preintimpine tulburarile, au intrat in panica dupa izbucnirea violentelor.

In panica a intrat chiar si presedintia statului din cauza lipsei de informatii, dar si din cauza unor interpretari absurde, pe care Presedintele Vladimir Voronin le-a adoptat reflexiv, fara sa le mai examineze. Unii consilieri i-au inspirat presedintelui declaratii menite parca sa stirneasca neincredere in Europa fata de Republica Moldova si conducerea ei, in loc sa dezamorseze potentialul deja existent de neincredere.

Politia a batut masiv, furios, fara nici o ratiune, poate din razbunare, cateva zile dupa ce razmerita se terminase. Statul nu are voie sa raspunda la salbaticie cu alta salbaticie. Ministerul domnului Gheorghe Papuc s-a dovedit a fi un minister disfunctional si primitiv.

Politicienii opozanti, care nici pina azi n-au condamnat clar si fara echivoc violenta demonstrantilor, imagineaza bataile din arestul politiei ca pe o teroare comunista, teroare rosie. Realitatea e insa mai grava decit aceasta interpretare fantezista. Prin bataile din arestul politiei a reizbucnit un obicei al pamintului, traditie balcanica mostenita de la otomani si fanarioti. Se batea si in Romania strasnic in arestul politiei si al jandarmeriei, inainte de comunism si in timpul comunismului.

Procuratura apare si ea intr-o lumina jalnica din unele documente publicate in presa chisinueana, inclusiv cea pro-guvernamentala. Nu-i de loc prima data cind lipsa de profesionalism a Procuraturii compromite reputatia Republicii Moldova in interior si exterior.

Republica Moldova a devenit subiectul mass-mediei internationale mai mult decit oricind in aceste trei saptamini. Dar vocea statului Republica Moldova, pozitia autoritatilor legitime ale statului, nu s-a auzit, nu s-a vazut. Lobby-ul Republicii Moldova in strainatate, accesul la mass-media internationala, sint Zero. Statul Republica Moldova pare sa abordeze relatiile publice cu strainatatea din postura ariciului: defensiv, cu spinii indreptati spre exterior.

Presedintia, guvernul, ministerul de externe nu au purtatori de cuvint si nu tin briefinguri; nici in situatii normale, nici in momente de criza. Ambasadele Republicii Moldova in Occident au instructiuni de la Ministerul de Externe sa se comporte si ele ca niste arici, in loc sa circule firesc printre ziaristi si institute de cercetari, unde Republica Moldova ramine practic necunoscuta.

Iata numai citeva dintre aspectele deficitului de capacitate statala, demonstrat de aceasta criza. Noilor autoritati le revine misiunea de a corecta situatia.
XS
SM
MD
LG