Linkuri accesibilitate

O perspectivă cinică asupra relaţiilor dintre cele două maluri ale Nistrului

Dialoguri 27 aprilie 2009

Doamnelor şi domnilor, bună ziua. La microfon este Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri, 15 minute cu radio Europa Liberă. Mai întâi vom asculta un buletin de ştiri prezentat de Radu Benea:

În bugetul regiunii transnistrene s-au acumulat de la începutul acestui an cu 2 milioane de dolari mai puţin decât în perioada similară a anului trecut din cauza reducerii volumului de producţie la uzina de ciment din Râbniţa. Potrivit Agenţiei Novâi Reghion, uzina produce mai puţin ciment ca urmare a crizei economcie globale, care a afectat pieţele materialelor de construcţie.

****

Curtea Constituţională a validat miercuri alegerile parlamentare de la 5 aprilie, câştigate de partidul de guvernământ, al comuniştilor, cu 60 de mandate din 101 în noul Parlament. Opoziţia a contestat rezultatele, spunînd că ar fi fost obţinute în baza unor nereguli şi fraude electorale. Dar preşedintele Curţii, Dumitru Pulbere a spus că partidele opoziţiei nu au adunat dovezi în sprijinul acestor afirmaţii şi nu au respectat procedurile legale pentru contestarea rezultatelor. Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat şi Alianţa Moldova Noastră vor avea împreună 41 de deputaţi, adică minimul necesar pentru a bloca alegerea noului şef al statului şi speră să poată declanşa alegeri parlamentare anticipate.

****

Înaltul comisar al Uniunii Europene pentru politică externă, Javier Solana, care a vizitat Chişinăul săptămâna trecută, a declarat că s-a înţeles cu preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova Vladimir Voronin ca în comisia ce va investiga evenimentele de după 7 aprilie din Chişinău să fie incluşi şi reprezentanţi ai opoziţiei şi ai organizaţiilor internaţionale. Comisia urmează să investigheze toate circumstanţele violenţelor şi vandalizării clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei din Chişinău.

***

Şeful misiunii OSCE din Moldova, Philip Remler, a spus că organizaţia sa nu a găsit nici un fel de dovezi privind implicarea României în protestele post-electorale din Moldova. Într-un interviu acordat agenţiei Reuter, Remler a mai spus că în Moldova nu există un curent de opinie în favoarea unirii cu România, care ar fi dorită doar de “o minoritate foarte mică, de circa zece la sută.” Vorbind cu ocazia lansării unui raport OSCE asupra alegerilor, Remler a spus că partidele moldovene ar trebui să-şi rezolve repede disputele, pentru că ţara este pândită de o gravă criză economică.

****

La Moscova, ministrul de finanţe al Rusiei Alexei Kudrin a spus că „fondul de rezervă” al ţării sale va fi practic epuizat la anul. Fondul a fost creat din veniturile acumulate de Rusia din vânzarea de petrol şi gaze în anii când preţurile erau ridicate, iar cererea puternică. Guvernul Rusiei a fost nevoit să recurgă la fondul de rezervă din cauza crizei financare globale. Săptămâna trecută, ministrul Kudrin a spus că ţara sa ar putea cere împrumuturi pe piaţa externă, pentru prima oară în ultimul deceniu. Între timp, FMI a estimat că economia Rusiei se va reduce cu şase la sută anul acesta, o estimare mai pesimistă decât cea făcută anterior de Banca Mondială.

*****

Premierul ucrainean Yulia Timoşenco va pleca la Moscova pentru discuţii cu omologul său rus Vladimir Putin privind tranzitul de gaze naturale şi preţul plătit de Ucraina pentru gazul importat din Rusia.

*****

Reprezentanţi ai serviciilor de securitate din Georgia, Rusia şi Osetia de sud au participat la primele negocieri directe, organizate în baza unui program de prevenire a unor noi ciocniri. La negocierile, care au avut loc în zona tampon dintre Georgia si Oseţia de sud, au participat si reprezentanţi ai Uniunii Europene şi OSCE. Ambele organizaţii au observatori in regiune.

*****

La Tbilisi, în jur de 10 mii de oameni au reluat marti seara protestele antiguvernamentale la care cer demisia preşedintelui Mihail Saakaşvili. Protestatarii au improvizat câteva celule de închisoare în centrul capitalei georgiene pentru a-şi ilustra acuzaţiile că Georgia s-ar fi transformat într-un stat poliţienesc sub Saakaşvili. Demonstraţiile începute pe 9 aprilie fuseseră suspendate vineri pe perioada Paştelui ortodox. Liderii opoziţiei ameninţă cu proteste în fiecare seară până când vor obţine demisia preşedintelui Saakaşvili, acuzat de măsuri antidemocratice, eşecuri economice şi războiul dezastruos cu Rusia de vara trecută.

*************

Dragi ascultători, aşa cum aţi auzit şi la ştiri, săptămâna trecută Cutrtea Constituţională a Republicii Moldova a validat rezultatele alegerilor parlamentare din cinci aprilie, în pofida obiecţiilor serioase exprimate de opoziţie. Asta înseamnă, cel puţin la această etapă, că şi în următorii patru ani la Chişinău conducerea o va exercita Partidul Comuniştilor, şi, respectiv, reprezentanţii lui vor trebui să discute în continuare cu administraţia de la Tiraspol pentru a relua procesul de negocieri. Aşa cum până acum Chişinăul nu a reuşit să reaia negocierile în formatul cinci plus doi şi nu s-a prea bucurat de atitudinea favorabilă a Tiraspolului, apare întrebarea daca ne putem aştepta la schimbări pe acest segment de acum încolo. Îi adresez invitatului nostru la telefon, Vitalii Portnicov, comentator politic al postului de Radio Svoboda.

Vitalii Portnikov: Evenimentele de la Chişinău sunt un pretext foarte bun pentru conducerea de la Tiraspol fie să „îngheţe” procesul de negocieri, fie să semneze un document absolut nesemnificativ. În comentariile făcute de Smirnov şi alţii de la Tiraspol asupra evenimentelor de la Chişinău s-a vorbit nu de rezultatele alegerilor ci de faptul că însăşi puterea din Chişinău nu se bucură de respectul propriilor cetăţeni şi în caz de atacuri ale „naţionaliştilor” după o eventuală reunificare a Transnistriei cu Moldova nu va avea cine să-i apere pe locuitorii regiunii. Deci acest lucru este un pretext foarte bun pentru Tiraspol ca să refuze orice fel de dialog. Şi încă ceva: eu nu prea cred că Rusia are posibilităţi reale să determine Tiraspolul să ia o decizie favorabilă reunificării cu Moldova.

Europa Liberă: Dar dorinţă ca Transnistria să fie realipită Moldovei Rusia are?

Vitalii Portnikov: Eu admit că Kremlinul vrea pe exemplul Moldovei să demonstreze că ţările loiale Rusiei pot beneficia de o rezolvare paşnică a conflictuluii, mai ales după evenimentele din Osetia. Eu sunt convins că în cazul Transnistriei ca şi în cazul Abhaziei, Rusia putin poate face în acest sens. Singurul teritoriu în care Rusia putea influenţa situaţia în sensul separării sau, dimpotrivă, a reunificării a fost Osetia de Sud.

Europa Liberă: Totuşi, după evenimentele şi alegerile din Moldova ce scenariu credeţi că ar fi mai previzibil în următorii 2-3 ani?

Vitalii Portnikov: Eu cred că puţine lucruri se vor schimba. Admit că în această situaţie criza economică va juca un anumit rol, care va aduce anumite schimbări politice în Rusia, dar şi posibile schimbări de atitudine în Moldova şi Transnistria, conducerile cărora vor fi preocupate mai mult de interesele populaţiei. Totul va fi un pic altfel decât până acum. Dar nu pot afirma că aceste schimbări vor conduce la reunificarea Moldovei. Dar dacă ar fi să vorbim în termeni cinici, atunci Moldova are mare noroc că Transnistria nu este în componenţa ei în aceste condiţii ale crizei economice globale. Criza a făcut industria Transnistriei nu prea rentabilă. Şi ceea ce s-a tot vorbit în ultimii 18 ani că Transnistruia reprezintă potenţialul industrial al Moldovei şi că fără ea Moldova nu va putea supravieţui nu mai este o teză actuală. Deoarece acum întreprinderile nemodernizate ale Transnistriei sunt o povară pentru Moldova. De aceea cred că sarcina politicienilor responsabili din Moldova este acum să înceapă să pregătească opinia publică nu pentru readucerea Transnitriei în componenţa Moldovei, ci despre despărţşirea nedureroasă de acest teritoriu, astfel încât transnistrenii să-şi poată singuri hotărî soarta şi să se unească cu una din ţările vecine, poate cu Ucraina, pentru că e puţin probabil să poată exista ca stat independent. Mi-e greu să vorbesc despre acest lucru dar este evident că Transnistria este o povară la picioarele Moldovei care o va împiedica să se dezvolte şi să meargă mai departe în Uniunea Europeană. În Transnistria creşte acum o nouă generaţie, ideologic puţin diferită şi mai inertă. Despărţirea de acest teritoriu şi disponibilitatea de a-i lăsa pe locuitorii Transnistriei să trăiască în trecut cred că este cea mai bună alegere istorică a Moldovei.

Europa Liberă: De ce pentru Moldova regiunea ar fi o povară, nu şi pentru Ucraina sau Rusia, de exemplu?

Vitalii Portnikov: Aş vrea să reamintesc că teritoriile Ucrainei şi Rusiei nu sunt comparabile cu a Moldovei. Ucraina are zeci de asemenea regiuni ca Transnistria şi, vrea sau nu vrea, va trebui să investească în ele, să le modernizeze şi să dezvolte acolo industria. Moldova nu prea are asemenea posibilităţi. Apropo, eu resping orice probabilitate ca Transnistria să fie alipită la Rusia. Este o iluzie. Transnistria nu are graniţe comune cu Federaţia Rusă. Moscova nu va forma un nou Kaliningrad chiar şi din considerentul că actualul Kaliningrad o costă deja resurse semnificative. Aşa că Transnistriei îi rămâne să fie ori independentă ori în componenţa Ucrainei. Dar pentru asta este necesară o decizie internaţională. Eu nu susţin bineînţeles ideea ca cineva să desprindă Transnistria din corpul Moldovei dar cred că problema trebuie rezolvată într-un parteneriat în care Moldova să joace rolul principal.

--------------------

Efectele crizei economice globale continuă să se facă resimţite în regiunea transnistreană prin disponibilizări, majorarea numărului de şomeri şi reducerea acumulărilor în buget. Unii oameni spun însă că aceasta nu a făcut decât să acutizeze o criză socio-economică mai veche în regiune. Reporterii noştri s-au interesat cum reuşesc să depăşească dificultăţile economice invalizii şi pensionarii din regiunea transnsitreană.

Serghei Adamciuc, locuitor al oraşului Dubăsari, fost ofiţer în miliţia transnistreană, spune că în acest an rotunjeşte un trist jubileu – 15 ani de când a devenit persoană la cărucior. El spune că nici până la criza financiară invalizii din Transnsitria nu o duceau mai bine, acum însă ar fi şi mai rău.

Serghei Adamciuc: Noi şi până acum eram în colaps, iată că la toate s-a mai adăugat şi criza economică globală.
Jurist de specialitate, Serghei Adamciuc apreciază că legislaţia de care se conduce administraţia de la Tiraspol în raport cu invalizii ar fi bună, efectele ei însă s-ar împotmoli în birocraţia administraţiilor locale.

"Sunt legi bune aici în Transnistria. Este articolul 14 din Legea cu privire la protecţia socială a invalizilor. Acolo scrie: orice funcţionar public pe teritoriul Transnistriei este obligat să deservească invalizii fără rand, indiferent unde se află el. Eu mai acord consultaţii juridice oamenilor, îi ajut cu ce pot şi constat de multe ori că oamenilor nu li se plătesc sume destul de bune din pensie. Cei care verifică şi constată erori de fapt intenţionate de calcul ajung în instanţă şi se întâmplă să obţină sumele neplătite. Noi nu putem da mită şi de aceea cinovnicii se comportă aşa cu noi. Ne joacă ca şi pe o minge de fotbal. Văd imagini la televizor că iată au dăruit cuiva un televizor. Eu vă laud pentru asta, dar vă şi dispreţuiesc pentru că faceţi acest lucru pentru publicitate, dar nu arătaţi realitatea restului celor 400 de invalizi din raionul Dubăsari, atitudinea faţă de ei este egală cu zero".

Serghei Adamciuc se plânge că familia sa din trei persoane locuieşte într-o casă semiavariată, iar demersurile pentru a obţine o locuinţă s-au soldat cu repartizarea unui apartament şi el aproape avariat cu o singură cameră. Pentru că are studii juridice, Adamciuc spune că mai câştigă câte ceva consultând oamenii ce ajung să se adreseze instanţelor sau adminsitraţiei locale.

"Cred că această problemă – a atitudinii administraţiei faţă de populaţie - ar putea fi rezolvată dacă în fiecare oraş al Transnistriei s-ar deschide reprezentanţe, oficii ale OSCE, care mediază procesul de negocieri, reprezentanţe ale ambasadei SUA, ai Ucrainei, Moldovei, Federaţiei Ruse şi României. Oamenii ar începe să se adreseze acolo cu aceste probleme. Oamenii vor cumva să trăiască, nici nu mai vorbesc de condiţii normale. Cel puţin să aibă ce mânca, să nu le fie frig, şi să nu fie sub presiune. Eu nu-mi permit întotdeauan să-mi cumpăr medicamente. Dar ce fac cei care stau şi tac pentru că nu ştiu cum să abordeze problema, unde să caute articole de lege şi cum să le interpreteze. Noi avem nevoie ca eventuale asemena oficii să examineze chestiunile legate de drepturile omului, nu problem politice. Şi atunci nici un Voronin sau Smirnov şi nici oricare altul nu-i vor putea împiedica pe oameni".

Preşedinta Uniunii invalizilor din oraşul Tiraspol, Galina Martaun spune că nici organizaţia pe care o conduce nu are prea multe pârghii ca să-i sprijine în vreun fel pe invalizi: "Asociaţia participanţilor la războiul din Afganistan au preşedinte un deputat în Sovietul Suprem, participanţii de la Cernobâl de asemenea au preşedinte un deputat, şi astfel ei pot să-şi resolve problemele prin reprezentanţii săi, dar nouă, care suntem mai departe de reprezentanţii puterii, ne vine mai greu". Ea spune că din înlesnirile de care beneficiau invalizii până nu demult a rămas doar cea la plata serviciilor comunale.

"Eu sunt invalidă de grupa a doua – locuiesc singura într-un apartament cu o cameră. Pensia cu adaosul din Rusia este de 436 de ruble. Chiar ieri am platit serviciile comunale de 130 de ruble şi mi-au rămas 400 de ruble pentru trai. Ce pot cumpăra de aceşti bani? Şi lenjeria deja s-a ponosit pentru că este cumpărată încă în timpul sovietic. Cât priveşte angajarea în câmpul muncii, societatea orbilor ne-a propus cu ceva timp în urmă să coasem ciupici acasă. Atunci doi oameni au fost de acord dar in curând au înţeles că nu vor putea lucra. Pentru că sunt oameni fără mâini, fără picioare, unii au inima bolnavă, rinichii. Medicamente practic gratuit nu se dau".

Galina Martaun spune că deocamdată încercările Uniunii invalizilor de a conlucra cu puterea de la Tiraspol nu prea dau rezultate: "Ajutor din partea statului nu avem deloc. Atât că la 3 decembrie de ziua invalizilor ni se aduc anumite produse alimentare, câte un kilogram-două pentru o persoană, la asta totul se rezumă. Şi apoi când se fac mitinguri ne vin scrisori – sunteţi obligaţi să veniţi la miting 100 de oameni. Sau la altă ceremonie - 50 de oameni. Iată cu ce ne ajută…", spune Galina Martaun, preşedinte al Uniunii invalizilor de la Tiraspol din care fac parte 1200 de persoane.

Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea Dialoguri de astăzi. Sunt Viorica Zaharia, vă mulţumesc pentru atenţie. Pe curând.

Pe aceeași temă

XS
SM
MD
LG