Uniunea Europeană speră în relaţii mult mai strânse cu Rusia, după ce administraţia americană şi-a făcut din “relansarea” relatiilor cu Moscova o prioritate, declara recent Javier Solana, coordonatorul politicii externe şi de securitate .
În relaţia cu Rusia, Statele Unite sunt în primul rând interesate de reducerea arsenalelor nucleare si combaterea proliferarii armelor atomice; pe lângă o cooperare mai strânsă în chestiuni precum Afganistan, Iran sau Orientul Mijlociu.
Uniunea Europeană are alte priorităţi: în primul rând, securitatea energetică. Comerţul, drepturile omului sau migraţia sunt alte domenii in care Uniunea Europeană işi doreşte o bună cooperare cu Rusiea.
Şi care este poziţia Moscovei ?
Şceptică, s-ar pute spune, judecând după declaraţia făcută astăzi la Luxembourg, de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, după discuţiile Uniunea Europeană – Rusia. În relaţia cu Statele Unite, Rusia condiţionează normalizarea dialogului de renunţarea la scutul antirachetă. In relaţia cu Uniunea europeană, scutul este înlocuit de Parnteriatul estic, pe care Moscova îl vede, ca şi scutul anti-racheta, drept un plan îndreptat impotriva intereselor sale regionale. O tentativă a Uniunii Europene de a-si extinde influenta in spaţiul fost sovietic.
“….acordul nostru din 2004 precizează că procesul de integrare, lansat de Uniunea Europeană nu se va suprapune cu procesele de integrare din spatiul post-sovietic” – a reamintit Lavrov astăzi, în Luxembourg.
Cu toate acestea, a continuat Lavrov, Moscova este dispusă să creadă asigurările pe care le primeşte de la Bruxelles, că parteneriatul estic nu este o tentativă de a crea o nouă sferă de influenţă.
„Uniunea Europeană nu discută în termeni de sfere de influenţă“ remarca recent minsitrul de externe ceh Karl Schwartzenberg, a cărui ţară deţine preşedintia prin rotaţie a Uniunii Europene. Dar pune accent pe valorile comune, in orice relaţie, oricât ar fi ea de importantă strategic.
“Rusia este un partener strategic foarte important” …a subliniat Schwarzenberg în Luxembourg , dar “parteneriatul nostru trebuie să se bazeze pe respectarea angajamentelor commune.”
Şi a valorilor europene, a continuat minsitrul ceh de externe, cum ar fi liberatea de expresie, libertatea presei si garantarea independentei justitiei.
“Trebuie să restabilim încrederea reciprocă după criza din Georgia, din toamna trecută şi după criza ucraineană a gazului, de la începutul acestui an”.
Aşa că fără a ignora temerile si obiecţiile Rusiei, Uniunea Europeană îşi continuă politica de a-şi apropia vecinii estici. Pentru că “este în interesul nostru să nu lăsăm aceste ţări să cadă prea mult, în urma Uniunii” – preciza Schwartzenberg.
Pe 7 mai, la Praga, are loc reuniunea oficială la care Uniunea Europeană lansează Parteneriatul estic, o strategie gîndită să adâncească relaţiile de cooperare cu 6 foste republici sovietice: Armenia şi Azerbaidjanul, Belarus şi Georgia, Republica Moldova si Ucraina. Fără a le promite însă admiterea în Uniunea Europeană.
În relaţia cu Rusia, Statele Unite sunt în primul rând interesate de reducerea arsenalelor nucleare si combaterea proliferarii armelor atomice; pe lângă o cooperare mai strânsă în chestiuni precum Afganistan, Iran sau Orientul Mijlociu.
Uniunea Europeană are alte priorităţi: în primul rând, securitatea energetică. Comerţul, drepturile omului sau migraţia sunt alte domenii in care Uniunea Europeană işi doreşte o bună cooperare cu Rusiea.
Şi care este poziţia Moscovei ?
Şceptică, s-ar pute spune, judecând după declaraţia făcută astăzi la Luxembourg, de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, după discuţiile Uniunea Europeană – Rusia. În relaţia cu Statele Unite, Rusia condiţionează normalizarea dialogului de renunţarea la scutul antirachetă. In relaţia cu Uniunea europeană, scutul este înlocuit de Parnteriatul estic, pe care Moscova îl vede, ca şi scutul anti-racheta, drept un plan îndreptat impotriva intereselor sale regionale. O tentativă a Uniunii Europene de a-si extinde influenta in spaţiul fost sovietic.
“….acordul nostru din 2004 precizează că procesul de integrare, lansat de Uniunea Europeană nu se va suprapune cu procesele de integrare din spatiul post-sovietic” – a reamintit Lavrov astăzi, în Luxembourg.
Cu toate acestea, a continuat Lavrov, Moscova este dispusă să creadă asigurările pe care le primeşte de la Bruxelles, că parteneriatul estic nu este o tentativă de a crea o nouă sferă de influenţă.
„Uniunea Europeană nu discută în termeni de sfere de influenţă“ remarca recent minsitrul de externe ceh Karl Schwartzenberg, a cărui ţară deţine preşedintia prin rotaţie a Uniunii Europene. Dar pune accent pe valorile comune, in orice relaţie, oricât ar fi ea de importantă strategic.
“Rusia este un partener strategic foarte important” …a subliniat Schwarzenberg în Luxembourg , dar “parteneriatul nostru trebuie să se bazeze pe respectarea angajamentelor commune.”
Şi a valorilor europene, a continuat minsitrul ceh de externe, cum ar fi liberatea de expresie, libertatea presei si garantarea independentei justitiei.
“Trebuie să restabilim încrederea reciprocă după criza din Georgia, din toamna trecută şi după criza ucraineană a gazului, de la începutul acestui an”.
Aşa că fără a ignora temerile si obiecţiile Rusiei, Uniunea Europeană îşi continuă politica de a-şi apropia vecinii estici. Pentru că “este în interesul nostru să nu lăsăm aceste ţări să cadă prea mult, în urma Uniunii” – preciza Schwartzenberg.
Pe 7 mai, la Praga, are loc reuniunea oficială la care Uniunea Europeană lansează Parteneriatul estic, o strategie gîndită să adâncească relaţiile de cooperare cu 6 foste republici sovietice: Armenia şi Azerbaidjanul, Belarus şi Georgia, Republica Moldova si Ucraina. Fără a le promite însă admiterea în Uniunea Europeană.
