Linkuri accesibilitate

Cine va reprezenta Moldova la summitul UE consacrat Parteneriatului Estic?


Javier Solana şi Vladimir Voronin

Javier Solana şi Vladimir Voronin

La Bruxelles sunt urmărite cu atenţie situaţia din Moldova şi tensiunile în relaţia moldo-română

Preşedintele moldovean şi cel belarus ar putea lipsi săptămâna viitoare de la summit-ul Uniunii Europene cu şase foste republici sovietice incluse în Parteneriatul Estic. „Am impresia că preşedintele moldovean nu va veni, iar Lukaşenka la fel”, a declarat aseară Javier Solana, coordonatorul politicii externe şi de securitate europene, la o întrevedere a miniştrilor europeni de Externe la Luxembourg. El a şi-a împărtăşit impresiile după vizita de la sfârşitul săptămânii trecute la Chişinău şi a precizat că Moldova ar putea fi reprezentată la summit-ul de la Praga de pe 7 mai de premierul Zinaida Greceanîi.

Expertul Michael Emerson de la Centrul pentru Studiul Politicilor Europene de la Bruxelles crede că liderii europeni vor fi bucuroşi dacă nu vor fi nevoiţi la summit-ul de la Praga să aibă de a face direct cu controversatul preşedinte de la Minsk. În ceea ce-l priveşte pe preşedintele de la Chişinău, Michael Emerson nu ştie dacă decizia de a nu veni la summit îi aparţine lui Vladimir Voronin, sau i s-a sugerat să nu vină.

Dar expertul european a spus într-un interviu cu Europa Liberă că la Bruxelles este urmărită cu atenţia situaţia din Republica Moldova şi, în particular, tensiunile în relaţia cu România.

Preşedintele Vladimir Voronin le-a spus mai multor oficiali europeni aflaţi săptămâna trecută la Chişinău că integrarea europeană rămâne o politică de bază a autorităţile comuniste. Dar cele întâmplate după 5 aprilie: protestele violente, abuzurile poliţiei de care se plâng protestatarii arestaţi, acuzaţiile la adresa opoziţiei şi României, procesele împotriva câtorva ziare, controalele la sediile altor câteva organizaţii neguvernamentale, unde plasează toate acestea Moldova în relaţia cu Uniunea Europeană?

Michael Emerson crede că, pentru moment, deasupra Moldovei planează un semn de întrebare. Dar relaţia ei cu Uniunea Europeană în viitor depinde de felul în care va acţiona conducerea Moldovei: va găsi soluţii care să mulţumească Uniunea Europeană sau, dimpotrivă, se va îndrepta pe calea unui respect tot mai mic pentru drepturile omului şi democraţie.

„Întrebarea rămâne deschisă”, mai spune expertul de la Centrul pentru Studiul Politicilor Europene. Este important ca autorităţile moldovene să aibă la dispoziţie mai mult timp să mediteze asupra celor întâmplate şi să traseze soluţii potrivite. „Este în puterea lor să facă alegerea corectă”, spune Michael Emerson.

Aceasta se referă şi la relaţia cu România, membră a Uniunii Europene. Michael Emerson spune că, în opinia observatorilor independenţi, acuzaţiile aduse de autorităţile moldovene României că s-ar fi aflat în spatele protestelor violente de la Chişinău de pe 7 aprilie sunt neserioase, „nişte tâmpenii”. Introducerea vizelor pentru cetăţenii români a dus la escaladare tensiunilor. În acelaşi timp, declaraţiile preşedintelui român Traian Băsescu despre acordarea în masă a paşapoartelor pentru cetăţenii moldoveni sunt privite la Bruxelles ca fiind „iresponsabile”, motiv pentru care poziţia României nu a găsit sprijin la Bruxelles în actuala dispută cu Chişinăul, crede Emerson.

Ca relaţia Moldovei cu România să revină într-o albie normală, expertul de la Bruxelles crede că Chişinăul ar trebui să renunţe la vizele impuse cetăţenilor români, iar Bucureştiul – la intenţia să acorde în masă cetăţenia română solicitanţilor moldoveni.
XS
SM
MD
LG