Linkuri accesibilitate

Editorialişti de limbă rusă despre alegerile din 5 aprilie şi zavera ulteriorară


Pînă şi la Tiraspol tricolorul românesc şi drapelul Uniunii Europene nu funcţionează ca o sperietoare

Vladimir Ţesliuk, directorul agenţiei Nika-press, este de părere că protestele postelectorale au probat percepţia eronată a partidelor liberale care au ocolit în mod nejustificat populaţia vorbitoare de limba rusă, pornind de la vechea prejudecată, greşită că această parte a populaţiei ar opta în mod obligatoriu pentru ideile de stînga sau derivate proruseşti .

“Nu este corect ca zisele virtuţi anticomuniste să fie atribuite exclusiv populaţiei neruseşti, şi invers, e greşit să se creadă că partea vorbitoare de limba rusă a populaţiei Moldovei este în mod invariabil fieful mercenariatului procomunist sau prorusesc”, consideră Vladimir Ţesliuk.

La părerea sa, protestele de după 5 aprilie au dovedit că populaţia rusolingvă, în special tinerii, revendică şi ea schimbări democratice autentice, deoarece şi această parte a populaţiei s-a convins, mai cu seamă în ultimii ani, că democraţia e mai bună decît nedemocraţia, zice directorul agenţiei NIKA-press, parafrazînd recenta expresie a preşedintelui rus Medvedev care a spus că libertatea e mai bună decît nelibertatea. Iarna nu-i ca vara, vorba altui clasic în viaţă.

Ţesliuk mai spune că nici măcar populaţia din Transnistria, care în mod obiectiv este filorusă, nu se lasă intoxicată de propaganda Chişinăului care încearcă să îi atribuie României trăsături respingătoare, pedalînd şi alimentînd vechile fobii. Pînă şi la Tiraspol tricolorul românesc şi drapelul Uniunii Europene nu funcţionează ca o sperietoare, conchide Vladimir Ţesliuk.

Jurnalista Irina Severin, corespondenta de la Chişinău a postului de radio Svoboda, este de părere că atunci cînd vine vorba de pretinsul magnetism al ideilor de stînga în mediul populaţiei ruseşti, mai întîi ar trebui să se precizeze că partidul comuniştilor moldoveni nu mai este unul de stînga. Iar protestele postelectorale au probat a cîta oară vulnerabilitatea soceietăţii în faţa unor factori de divizare. La părerea Irinei Severin, societatea moldovenească este polarizată pe principiul sovietismului. O bună parte a populaţiei, inclusiv persoane tinere care nu au de unde să ştie ce înseamnă URSS, se lasă ademenită în această capcană propagandistică, în timp ce alţii îşi dau perfect de bine seama că mărul e otrăvit, mai ales că ştiu cine vrea să obţină o clonă a generaţiei de nostalgici.

L-am întrebat şi pe redactorul şef al ziarului Moldavskie vedomosti, cum se raportează cetăţenii Moldovei de etnie rusă la protestele postelectorale. Dumitru Ciubaşenco este de părere că grupul “nemoldovenilor” nu are prea multe tangenţe cu protestele ce au urmat după 5 aprilie. “Acest protest anticomunist a fost unul foarte sincer, dar el a fost denaturat şi deturnat în altă direcţie de către provocatori. În consecinţă a suferit întreaga societate”, conchide Ciubaşenco.




În opinia sa, grupul de “nemoldoveni” sau “vorbitori de limba rusă” cum li se mai spune în politologia uzuală, sunt speriaţi în mod premeditat şi artificial. Acest grup chipurile este sprijinit de Moscova. În realitate Rusia l-a sprijinit pe Voronin, spune Ciubaşenco, estimînd că datorită sprijinului de la Kremlin PCRM a obţinut de la 10 pînă la 15 lasută din sufragii.

“Deşi persoanele care fac parte din acest grup nu-i sprijină pe comunişti pentru opţiunile lor, dar speriaţi find, nu au avut o alternativă, guvernarea i-a pus în faţa următoarei dileme: dacă nu votaţi pentru noi, la putere vor veni “extremiştii români”. Şi atunci au ales răul cel mai mic,, aşa cum l-au înţeles, dar nu ştiu dacă este răul cel mic”, spune Dumitru Ciubaşenco. La părerea sa, comuniştii au reuşit să îi sperie şi pe cei de la Moscova cu pretinsul pericol al venirii la putere a românilor.” "Numai că nu înţeleg ce are Moscova cu românofobia din Moldova?” se întreabă redactorul şef al ziarului Moldabckize vedomosti.
Previous Next

XS
SM
MD
LG