Linkuri accesibilitate

Scăderea nivelului de trai al populaţiei simultan cu o stabilizare a preţurilor

Dragi ascultători, bună ziua, la microfon e Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri, 15 minute cu radio Europa Liberă. În debutul emisiunii, ca de obicei, un buletin de ştiri, prezentat de Radu Benea:

Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin a cerut poliţiei să nu mai urmărească pe participanţii la protestele din 7-9 aprilie din Chişinău, iar cei aflaţi în arest să fie amnistiaţi. Opoziţia a criticat apelul lui Vladimir Voronin, acuzându-l că în acest fel s-ar încerca ştergerea urmelor ilegalităţilor comise la reţinerea şi arestarea lor. Imediat după primele arestări, liderii opoziţiei au cerut eliberarea necondiţionată a tinerilor.

******

Mai multe organizaţii internaţionale investighează relatările despre bătăile şi tortura aplicate tinerilor reţinuţi de forţele de securitate moldovene după protestele anticomuniste violente de pe 7 aprilie. Premierul în exerciţiu al Cehiei, stat care deţine în prezent preşedinţia Uniunii Europene, Mirek Topolanek și-a anunţat intenţia să viziteze Republica Moldova pe 22 aprilie, pentru a se documenta în legătură cu evenimentele post-electorale.

******

Emisarul special al secretarului general al Consiliului Europei, Terry Davis, Jean-Louis Laurens, sosit la sfarsitul saptamanii trecute la Chişinău pentru a se documenta despre evenimentele de după alegeri, a declarat intr-un interviu exclusiv pentru Radio Europa libera, ca “este absolut necesar ca persoanele care la moment se afla in arest sau persoanele care se afla in detentie sa fie tratate cum se cuvine, astfel incit aceste persoane sa nu fie supuse unor acte de violenta, acte care de unii sunt interpretate chiar ca niste acte de tortura”. La parerea lui Jean-Louis Laurens, care este director general al Directoratului General pentru Democratie si chestiuni politice, “de asemenea este foarte important ca persoanele care se fac vinovate de acte de violenta care s-au produs nu doar in zilele de 7 si 8, dar si de acte de violenta care au avut loc in locurile de detentie, sa fie deci investigate si trase la raspundere”. Jean-Louis Laurens a subliniat ca dupa discutiile cu diverse persoane a inteles ca exista angajamentul de a restabili situatia democratica si situatia privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova, insa organele de drept si sistemul judiciar “mai au inca multe de facut, astfel incit aceasta tara sa isi respecte angajamentele asumate atunci cind a aderat la Consliul Europei”. Consiliul Europei este gata sa acorde toata asistenta necesara pentru a se restabili situatia privind respectarea drepturilor omului , a spus Jean-Louis Laurens in interviul exclusiv acordat Europei libere.

****

Rezultatele renumărărăii voturilor din scrutinul parlamentar din 5 aprilie din Republica Moldova urmează să fie făcute publice la începutul acestei săptămâni. Anunţarea rezultatelor, care erau aşteptate încă vineri, a întârziat, potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău, din cauză că unele birouri electorale din municipiul Chişinău şi din cateva raioane, invocând volumul mare de muncă, nu au prezentat la timp la CEC pocesele-verbale de renunărare. Într-o apreciere prealabilă, secretarul Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău, Iurie Ciocan, a spus că în procesele-verbale ajunse la CEC, rezultatele renumărării nu diferă decât cu 20-50 de voturi în fiecare raion faţă de numărarea din seara scrutinului.

*****

Într-o estimare preliminară făcută de opoziţia din Republica Moldova după verificarea unei părţi din listele electorale folosite la alegerile din 5 aprilie, cel puţin 10 la sută din voturi ar fi fost fraudate. Probele finale accumulate de opoziţie vor fi prezentate Curţii Constituţionale care va trebui să le analizeze şi să decidă dacă validează sau anulează scrutinul pentru Parlamentul Republicii Moldova.

*****

Într-o declaraţie făcută în parlamentul de la Bucureşti, preşedintele României Traian Băsescu a respins acuzaţiile că Bucureştiul ar avea interese teritoriale faţă de Republica Moldova. Preşedintele Băsescu a avertizat însă împotriva folosirii României ca ţap ispăşitor pentru greşelile conducerii de la Chişinău. Ulterior, într-un interviu televizat, Traian Băsescu a sugerat lansarea unei anchete europene asupra evenimentelor din Moldova. La îndemnul preşedintelui Băsescu, Guvernul de la Bucureşti a simplificat procedura de redobândire a cetăţeniei române pentru locuitorii Republicii Moldova. Una din modificări este reducerea termenului de examinare a adosarului şi excluderea interviului de cunoştere a limbii române.

******

Serviciul Statistică de la Tiraspol a anunţat pentru luna martie un indice al inflaţiei în regiune de 0, 52 procente, dar în acelaşi timp o scădere a nivelului de trai de 9 procente în raport cu nivelul de trai înregistrat în aceieşi perioadă a anului trecut. La oficiile forţei de muncă din regiune numărul şomerilor a crescut record până la 4 mii – dintr-o populaţie de 450 de mii de oameni. Autorităţile au anunţat că vor majora ajutorul de şomaj de la 35 de dolari până la aproximativ 55 de dolari lunar.

*****

Invitatul emisiunii de azi este redactorul şef adjunct al oficiosului de la Tiraspol Dnestrovskaia Pravda, Serghei Melnicenco. Dle Melnicenko, haideţi să vedem mai întâi care din evenimentele săptămânii trecută credeţi că merită o mai mare atenţie?

Serghei Melnicenko: Unul din evenimentele principale pentru viaţa internă a Transnistriei a fost adoptarea în prima lectură de către deputaţii locali a unei iniţiative de modificare a Constituţiei transnistrene. Iniţiativa aparţine fracţiunii partidului „Obnovlenie”, compusă din 16 deputaţi. Cele mai mari dispute cu ramura executivă a puterii s-au purtat în privinţa excluderii funcţiei de vicepreşedinte al Transnistriei, această funcţie există în Transnistria din 1992. Nici într-o altă ţară din CSI nu există în prezent. Preşedintele Igor Smirnov i-a acuzat pe deputaţi de încercare de a uzurpa puterea, în final 39 de deputaţi din 40 participanţi la şedinţă au adoptat în prima lectură această iniţiativă. Mulţi observatori califică acest fapt ca un început al campaniei electorale, pentru că noi avem alegeri locale în 2009, apoi parlamentare în decembrie 2010 şi în decembrie 2011 – alegeri prezidenţiale. Unii mai văd în asta o încercare a partidului „Obnovlenie” de a crea o concurenţă lui Smirnov la viitoarele prezidenţiale. Acest lucru s-a înţeles chiar dintr-un interviu pentru o agentie ruseasca a liderului partidului „Obnovlenie”, Evgheni Şeviciuc, care a spus că formaţiunea sa va avea o candidatură la viitoarele prezidentiale.

Europa Liberă: Dle Melnicenco, de la dezbaterile politice haideţi să trecem puţin la probleme economice şi anume să discutăm câteva date făcute publice acum câteva zile de Serviciul statistică de la Tiraspol. Un indicator pe care aş propune să-l analizăm în primul rând este preţul la alimente, despre care se anunţă că a scăzut cu 1,7 procente. Cărui fapt se datorează această scădere, pentru că după scumpirea considerabilă din luna februarie a valutei în Transnistria, economiştii prognozau o situaţie inversă - o scumpire a produselor alimentare deoarece majoritatea sunt de import şi, respectiv, achitarea pentru ele în Ucraina sau Rusia, de unde se aduc, se face în valută.

Serghei Melnicenko: Trăim vremuri de criză, care nu sunt lipsite de paradoxuri. La moment putem constata fara sa intram in prea multe detalii că preţuirile s-au stabilizat puţin, dar nu putem vorbi despre o scădere mare a preţurilor la produsele alimentare. Presupun că preţurile se menţin pentru că acum agenţii economici comercializează produsele aflate din stocuri şi procurate încă la preţurile vechi, la cursul vechi de schimb rubla/dolar. Puterea scăzută de cumpărare cred că este cauza inflaţiei reduse şi stabilizării preţurilor. Criza financiară i-a afectat pe toţi ei care şi-au pierdut veniturile de bază sau cele suplimentare. Cererea e mică, consumul e mic şi respectiv, preţurile nu cresc pentru că dacă ar creşte, marfa nu s-ar vinde. Probabil aşa se explică faptul că preţurile la produsele alimentare nu cresc aşa cum se prognozase.

Europa Liberă: Inflaţia în general a constituit mai puţin de un procent în primele luni ale anului, dacă e să credem cifrelor prezentate de Serviciul Statistică. Asta în condiţiile în care în perioada similară a anului trecut inflaţia a constituit 10 procente, iar pe tot parcursul anului –25 de procente. Cum explicaţi această oprire bruscă a creşterii inflaţiei în condiţiile crizei economice care a lovit Transnistria mai mult decât alte regiuni?

Serghei Melnicenko: Inflaţia a crescut la începutul anului trecut din cauza agiotajului pe piaţa alimentelor, crescuse şi pe piaţa mondială preţul la orez, zahăr şi la alte alimente. Asta a stimulat inflaţia şi a influenţat-o şi pe cea din Transnistria. Am avut un fel de inflaţie de import. Acum partea de venituri a bugetelor statului, oraselor, familiilor este planificată doar pentru cheltuieli strict necesare, de aceea se constată o stagnare şi construcţia apartamenetelor, comercializarea automobilelor, în acordarea creditelor de consum etc. Pentru că nu există consum şi, respectiv, cerere.

Europa Liberă: În acelaşi timp, inflaţia nu mai creşte, preţurile la alimente de asemenea au scăzut puţin, însă autorităţile constată totuşi, o scădere a nivelului de trai cu 9 procente. Haideţi să descifrăm şi această cifră. Oamenii trăiesc totuşi mai rău ca până acum deşi preţurile, cel puţin aşa se anunţă, aproape că nu cresc.

Serghei Melnicenko: Au scăzut în special veniturile oamenilor angajaţi în sfera de producere. Din această categorie fac parte cam 50 de mii de oameni. Deci i-a afectat pe oamenii care lucrau la întreprinderile ce şi-au redus volumele de producere, au operat reduceri de cadre şi nu mai plătesc angajaţilor bonusuri, adaosuri la salariu şi premii etc. Cred că indicatorii nivelului de trai au scăzut din această cauză, din contul reducerii veniturilor celor disponibilizaţi de la întreprinderi sau celor care primesc un salariu mai mic din cauza crizei financiare. Statistica oficială arată că în Transnistria creşte constant mărimea salariului mediu lunar, noi însă înţelegem că de fapt, acestea sunt cifre umflate deoarece puterea reală de cumpărare a, de exemplu, 100 de dolari cu 8 ani în urmă şi a 100 de dolari acum este foarte diferită. De aceea despre o creştere reală a nivelului veniturilor nu poţi vorbi, trebuie să îl raportezi la cheltuielile pe care le suportă omul.

Europa Liberă: La finalul discuţiei aş vrea să vorbim puţin despre situaţia oamenilor disponibilizaţi încă din lunile noiembrie - decembrie de la întreprinderile pe care le-a influenţat criza economică globală. Au început să fie reangajaţi sau nu? Noi ştim că autorităţile regiunii se gândesc acum să mărească ajutorul de şomaj.

Serghei Melnicenko: Oficiul forţei de muncă din Tiraspol a constatat deja o creştere semnificativă a numărului şomerilor. Oamenii nu pleacă peste hotare căutând de lucru pentru că şi acolo deja e mai greu de găsit un loc de muncă, dimpotrivă, e un flux invers, oamenii vin înapoi. Sunt reduceri de cadre şi la întreprinderile transnistrene. Autorităţile încearcă să-i angajeze pe cei disponibilizaţi la lucrări publice în oraşele Bender şi Tiraspol, deşi salariile nu sunt 750 de ruble. Sigur că e puţin, dar pentru cei care nu au deloc un loc de muncă e totuşi un ajutor. Altceva este că autorităţile întârzie cu aplicarea acestui mecanism de agajare. Chiar dacă oamenii refuză aceste locuri de muncă şi la ele sunt necesare braţe de muncă necalificate, e, totuşi, cred, un ajutor decât nimic.

Europa Liberă: Dle Melnicenko, vă mulţumim pentru această discuţie. Am discutat cu redactorul şef adjunct al ziarului de la Tiraspol „Dnestrovskaia Pravda”, Serghei Melnicenco.

-----------------

Luna aprilie este marcată de acţiuni de comemorare a scriitorului Nikolai Gogol, dar şi de dispute – de câţiva ani - între Rusia și Ucraina referitoare la identitatea culturală a fondatorului realismului rus. O chestiune de cultură combinată cu una politică? Un răspuns caută, pe finalul emisiunii, Victor Eskenasy Moroşan.

Gogol s-a născut în urmă cu exact 200 de ani, la 1 aprilie 1809, în Ucraina, și a trăit pînă în 1852. Celebrările bicentenare au început în Rusia, dar nimeni nu face abstracție de substratul politic al revendicării scriitorului de către statul vecin ucrainean. Gogol a trăit la St. Petersburg, dar primele sale lucrări publicate, colecțiile de scurte povestiri “Seara la o fermă lîngă Dikanka” (1831-2) și “Mirgorod” (1835) au fost impregnate de cultura, folklorul și limba ucraineană. Scrierile de maturitate, în special “Suflete moarte”, sînt impregnate de caracteristicile lumii ruse iar criticii semnalează că ele pun în evidență chiar un naționalism crescînd rus. Un pasaj, citat adesea, compară Rusia cu o troică în viteză, condusă de o forță misterioasă.
Gogol a scris el însuși că nu se poate decide niciodată dacă sufletul lui este rus sau ucrainean. La vremea lui, scriitorul nu vedea cele două entități decît ca parți ale unui întreg. Astăzi cînd opiniile îi sînt ideologizate, se găsesc suficienți critici care să susțină unitatea ruso-ucraineană și să-i critice pe acei ucrainieni care refuză să o accepte. Liubov Slizka, președintă a parlamentului rus și vice-președintă a partidului “Rusia Unită” a respins drept “certuri mărunte” încercările Ucrainei de a pretinde moștenirea lui Gogol și a avertizat că ele ar fi “primejdioase atît pentru cetățenii ruși cît și cei ucrainieni”.

La Festivalul bicentenar, desfășurat la Mirgorod, președintele Victor Iușcenko l-a calificat pe Gogol, pe de altă parte, drept un “patriot adevărat a cărui inimă și suflet au fost dedicate în întregime Ucrainei”. Liderul de la Kiev a remarcat totuși că operele lui Gogol au fost “printre cele mai mari realizări atît ale culturii universale cît și ale culturii ruse”. Dincolo de aceste declarații s-a observat că s-au făcut încercări tulburătoare de a-l traduce pe Gogol în ucraineană cu “epurări”, textele originale fiind alterate. Un pasaj în care cazacii jură loialitate față de Ecaterina cea Mare a fost scos, de exemplu, iar “caracterul rus” a fost înlocuit cu “caracter ucrainean”.

In Rusia, celebrarea lui Gogol s-a făcut la 2 aprilie, odată cu premiera filmului “Taras Bulba”, produs de Rossya, canalul de stat al televiziunii. Alegerea nu e lipsită de semnificație. Taras Bulba este o scurtă nuvelă despre un lider cazah ce combate polonezii într-un război ce-l va costa viața, a sa și a fiilor săi. Taras Bulba, spun comentatorii, se potrivește cel mai bine ideologiei Rusiei lui Putin, naționalismului agresiv, credinței bisericii ortodexe ca fiind în inima identității ruse și glorificării tăriei și sacrificiului armatei ruse.

Cum scrie o specialistă în opera lui Gogol, Cathy Young, într-un articol din Wall Street Journal, transformarea nuvelei într-un vehicol de propagandă a depășit eforturile traducătorilor ucrainieni de a-l epura pe Gogol. Scriitorul îi prezintă cu admirație pe cazaci ca luptători ai bisericii, dar și ca dedicați războiului, căutînd pretext pentru violență, dezlănțuită împotriva catolicilor și a evreilor. Cazacii jefuiesc și omoară, dau foc la biserici și sate, ard femei și copii. In filmul televiziunii ruse, lucrurile sînt răstălmăcite, atrocitățile fiind comise de polonezi, în timp ce cazacii, după spusele unui comentator, respectă strict Convenția de la Geneva. Anti-semitismul este pus exclusiv pe seama polonezilor, iar principalul inamic al cazacilor este descris ca un general cu numele Mazowiecki, nume identic cu acela al primului premier post comunist.

Cum scrie autoarea articolului din Wall Street Journal, Cathy Young, ideologiile vin și pleacă, ceea ce va rămîne este arta lui Gogol, capacitatea lui de a crea caractere de un grandios tragism. Dar, pînă una alta, scriitorul rămîne și subiect politic în mîinile unor culturnici de la Moscova și Kiev.

Dragi ascultători, a fost ultimul subiect al emisiunii de astăzi. Echipa Europei Libere urează în continuare Sărbători fericite pentru cei ce sărbătoresc Paştile – învierea Domnului – şi vă îndeamnă să aflaţi mai multe informaţii pe pagina web europalibera.org. Sunt Viorica Zaharia şi vă spun cele bune până săptămâna viitoare. Aici e Radio Europa Liberă.

Pe aceeași temă

XS
SM
MD
LG