Linkuri accesibilitate

Armenii marchează astăzi împlinirea a 94 de ani de la uciderea în masă a armenilor de către turcii otomani, în vremea primului război mondial.

Armenii susţin că un milion şi jumătate de oameni au fost masacraţi în ceea ce Armenia susţine că ar fi fost un genocid. Turcia contestă numărul victimelor, ca şi ideea genocidului.

Aniversarea de anul acesta vine după ce miercuri Turcia şi Armenia au anunţat că s-au pus de acord asupra unui plan de reconciliere, după peste 15 ani de ostilitate. Detalii, într-o relatare a corespondentului Europei Libere Charles Recknagel, tradusă de Mircea Ţicudean.

Într-o declaraţie scurtă, de numai 95 de cuvinte, Armenia şi Turcia au anunţat miercuri că au făcut progrese “tangibile” pe calea spre înţelegerea reciprocă şi că speră să-şi normalizeze relaţiile. Turcia şi Armenia au avut relaţii tensionate nu doar din cauza chestiunii genocidului de la apusul Imperiului Otoman. În 1993, Turcia a rupt legăturile cu Erevanul şi a închis graniţa comună în semn de protest faţă de războiul din Nagorno-Karabah, dintre Armenia şi Azerbaidjan, un aliat apropiat al Turciei.

Noul plan de reconciliere, anunţat miercuri, a fost lăudat imediat de Statele Unite.
Într-o declaraţie de presă, vicepreşedintele american Joseph Biden a spus că a vorbit la telefon cu preşedintele armean Serj Sarkisian şi “a aplaudat” progresele în relaţiile cu Turcia.

Gestul turcilor şi armenilor vine într-un moment delicat pentru diplomaţii americani. Până acum, în fiecare an, Washingtonul dădea o declaraţie referitoare la masacrarea armenilor în primul război mondial – o declaraţie datată de fiecare dată 24 aprilie, ziua când armenii marchează ceea ce ei numesc “genocidul”. În campania sa electorală, noul preşedinte Barack Obama a promis că va recunoaşte evenimentele din 1914 drept genocid.
Acum însă, Ankara speră ca Obama să revină asupra promisiunii electorale şi să marcheze aniversarea ca în fiecare an, adică fără folosirea cuvântului “genocid”.

Într-o vizită făcută în Turcia luna aceasta, Obama a dat de înţeles că se va abţine de la schimbarea tradiţiei, mai ales că Ankara şi Erevanul par să facă progrese pe calea reconcilierii. Acest proces nu este însă lipsit de unele pericole. Richard Giragosian, directorul unui institut de studii politice de la Erevan, a spus că reconcilierea pare să fie luat prin surprindere pe vecinul şi rivalul Armeniei, Azerbaidjanul.

Expertul armean ne-a spus că Turcia nu se aştepta la proteste aşa de puternice din partea azerilor faţă de procesul de reconciliere turco-armean. Oficialii de la Baku, ne-a mai spus Giragosian, s-au simţit în ultimele zile trădaţi şi izolaţi de marele lor aliat Turcia, cu care azerii au o limbă asemănătoare şi legături istorice.

Azerbaidjanul se teme că o eventuală reconciliere turco-armeană i-ar putea neglija interesele în enclava Nagorno-Karabah, pe care şi-o dispută cu armenii. Diplomaţii spun că dacă reconcilierea se va produce într-adevăr, va avea câteva faze. Mai întâi, Turcia îşi va redeschide graniţa cu Armenia. Apoi, vor fi reluate relaţiile diplomatice, cel mai probabil prin extinderea asupra Armeniei a mandatului actualului ambasador al Turciei în Georgia.
XS
SM
MD
LG