Linkuri accesibilitate

Evaluările observatorilor electorali sub egida OSCE au fost considerate multă vreme hârtia de turnesol care arată în ce măsură alegerile într-o ţară monitorizată au fost libere şi corecte. Dar câteva alegeri din ultimii ani în fostul spaţiu sovietic, inclusiv cele recente din Moldova, au pus la îndoială calitatea acestor rapoarte, criticate pentru că ar fi trecut cu vederea deficienţe evidente.

Aşa a fost în cazul alegerilor din Armenia şi din Azerbaijian. Alegerile prezidenţiale azere din octombrie 2008 au fost câştigate cu 87 la sută de preşedintele Ilham Aliyev după o campanie în care presa a fost intimidată. Opoziţia a boicotat scrutinul în semn de protest, dar observatorii internaţionali l-au lăudat, spunînd că ar fi marcat „progrese considerabile către respectarea angajamentelor în cadrul OSCE şi altor standarde internaţionale”.

Despre prezidenţialele din Armenia din februarie 2008, câştigate de Serzh Sarkisian, observatorii străini au spus că au respectat „în mare măsură” angajamentele internaţionale. Dar această evaluare a fost o palmă dată opoziţiei şi organizaţiilor neguvernamentale, care au semnalat numeroase fraude, intimidări şi violenţe în timpul votării. Un val de furie publică în Armenia a culminat cu moartea a 10 oameni în ciocniri post-electorale între simpatizanţii opoziţiei şi forţele de ordine.

Estimarea dată alegerilor moldovene de pe 5 aprilie a întărit sentimentul că observatorii internaţional ai Oficiului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, pe scurt ODIHR, ar răspunde unor presiuni.

A doua zi după 5 aprilie, misiunea ODIHR a spus că procesul electoral în Moldova a decurs „într-un mediu în general pluralist” şi a respectat „multe standarde şi obligaţii internaţionale” cu precizarea că este nevoie de îmbunătăţiri pentru a se evita pe viitor „intervenţii administrative nedorite”. Cel puţin un observator internaţional şi-a exprimat însă rezervele, spunînd că această evaluare iniţială a fost prea blândă cu autorităţile moldovene. Europarlamentara britanică, Emma Nicolson a mai declarat că primul raport ODIHR i s-a părut contradictoriu.

Ea a explicat într-un interviu cu Europei Libere că raportul scotea la iveală în unele pasaje deficienţe majore ale sistemului electoral. Dar în altele şi mai ales în declaraţia de presă a doua zi după alegeri aproape că le trecea cu vederea. „Dar nu poţi spune că alegerile au fost nemaipomenite când descoperi deficienţe structurale fundamentale, continuă Ema Nicolson. Într-un sistem democratic limitat poţi avea doar alegeri democratice limitate”.

E a fost citată de presă sugerând că Rusia ar fi cea care a influenţat în ultimii ani comportamentul observatorilor ODIHR la alegerile din fostul spaţiu sovietic. De aceeaşi părere este şi un europarlamentar român, Ioan Mircea Paşcu. El a spus Europei Libere că există o anumită competiţie astăzi în Occident, cine relansează primul relaţiile cu Rusia, iar Statele Unite şi Uniunea Europeană are ezitări să forţeze nota prea tare într-o zonă unde interesele Rusiei sunt cunoscute.

„Dar ezitările nu trebuie să se manifeste şi în a recunoaşte ce se întâmplă acolo, pentru că, tocmai dacă nu există o reacţie, lucrurile se pot înrăutăţi, cum de altfel s-a şi demonstrat”, a spus Paşcu.

Ca ţară membră a OSCE, Rusia a criticat în ultimii ani misiunile ODIHR, spunînd că ar fi un instrument folosit de Occident în fostul spaţiu sovietic. Criticile ruseşti au făcut ca ODIHR să se retragă de la monitorizarea alegerilor parlamentare ruse în decembrie 2007 şi celor prezidenţiale din martie 2008.

Expertul Vladimir Şkolnikov, care a lucrat pentru ODIHR timp de 13 ani, conducînd acum biroului european al organizaţiei americane pentru drepturile omului, Freedom House explică ce instrumente are pe de altă parte Moscova pentru a influenţa concluziile observatorilor electorali occidentali sub egida OSCE:

„Între aceste instrumente este cel bugetar cu care Rusia a făcut din OSCE un fel de ostatic, crede Şkolnikov. De asemenea, Moscova poate influenţa numirea în funcţie a unor oficiali din cadrul OSCE, poate împiedica ajungerea la consens în diverse chestiuni, îi poate face Organizaţiei viaţa dificilă şi o poate îngloda în tot felul de probleme marginale”.

Oficial, OSCE dezminte că ar ceda presiunilor ruseşti.

În cazul alegerilor din Moldova, oficiali OSCE au sugerat în interviuri cu Europa Liberă că raportul final, aşteptat la 2 luni după scrutin, poate fi mult mai critic decât estimările iniţiale, făcute publice la mai puţin de 24 de ore după alegeri. Dar criticii spun că cea mai mare importanţă o au anume aceste rapoarte iniţiale, când procesul electoral încă nu s-a încheiat şi nu rapoartele finale, care se bucură de puţină atenţie şi nu fac decât să constate un fapt împlinit.
XS
SM
MD
LG