Linkuri accesibilitate

lansată de Unesco la Paris

După Europeana, biblioteca digitală culturală a Europei, lansată în noiembrie trecut cu un succes atît de mare încît site-ul ei a fost imediat blocat de numărul imens de vizitatori, marți UNESCO a lansat un alt proiect de mare ambiție și deschidere culturală și politică, Biblioteca digitală mondială. Proiectul, în care au fost investite milioane de dolari, provenite din sponsorizări private, este condus de un om de cultură tunisian Abdelaziz Abid, reprezentant al Organizației Națiunilor Unite pentru Invățămînt și Cultură. Proiectul inițiat de Unesco, reunește ca partenere, pentru moment, 32 de instituții de cultură.

Proiectul a fost inițiat în 2005, la ideea Bibliotecii Congresului American și cu intenția de a pune la dispoziția unui public cît mai larg, în mod gratuit și cu traduceri simultane în șapte limbi (engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză, portugheză și rusă) cărți, manuscrise, hărți, filme și înregistrări audio provenind din cele mai variate biblioteci naționale. Primele contribuții de manuscrise și înregistrări digitalizate au fost oferite de bibliotecile naționale și alte instituții culturale din Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Rusia, Arabia saudită, Egipt, Japonia, Brazilia și China. Pînă la sfîrșitul acestui an, numărul țărilor partenere ar urma să se ridice la 60. Principalele fonduri vin, pentru moment, de la societăți private cum sînt Google sau Microsoft.

Intre tezaurele accesibile în prima fază se găsesc reproduceri ale celei mai vechi scrieri chineze, ale caligrafiilor arabă și persană sau vechi fotografii din America Latină. Bibliotecara șefă a Bibliotecii Alexandrine din Egipt își exprima speranța cu prilejul lansării proiectului că el va contribui în mod eficace la o apropiere culturală între Occident și lumile islamice și arabă. Ideea proiectului este de a evita competiția cu alte proiecte culturale și a permite fiecărei țări să pună on-line ceea ce are mai bun și mai original de oferit. Librăria națională a Franței a selecționat astfel manuscrisele iluminate ale lui Jean Fouquet, primele filme ale fraților Lumière și o înregistrare din 1898 a Marseillaisei.

Am intrat pe site pentru a vedea cum e reprezentată Republica Moldova. Deocamdată cele trei-patru imagini își au proveniența din bibliotecile ruse, de la Sankt Peterburg, începînd cu o carte poștală a provinciei Basarabiei, ce datează din 1856. Cartea poștală prezintă o imagine de ansamblu a culturii, istoriei, economiei și geografiei provinciei, pe verso figurînd harta și emblema provinciei, informații despre populația ei, costume și obiceiuri. Tot de la Sankt Petersburg, provine și o hartă generală a Basarabiei, extras din Atlasul geografic al Imperiului rus, regatului Poloniei și Marelui Ducat al Finlandei, lucrare compilată de colonelul V.P. Piadishev, conform datelor topografice de la 1821. Legenda intrării pe site spune că provincia Basarabiei a fost cucerită de Rusia în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812. O a treia intrare de pe site-ul Bibliotecii digitale mondiale este un Album de călătorie din Rusia meridională și Crimea, prin Ungaria, Valahia și Moldova, o lucrare în patru volume despre expediția făcută în 1837 de către industriașul și filantropul rus Anatolii Demidov. Demidov a fost însoțit de o echipă de oameni de știință francezi, ingineri și artiști. Auguste Marie Raffet, artistul expediției, a produs 64 de planșe litografiate și un număr de crochiuri și ilustrații.

In așteptarea contribuțiilor directe ale Bibliotecii naționale a Moldovei, Biblioteca digitală mondială are deocamdată toate șansele să devină un compendiu demn de consultat pentru toți amatorii de cultură, iar o privire pe site, la adresa www.wdl.org, este de natură să convingă.
XS
SM
MD
LG