Linkuri accesibilitate

Sărbătoarea Învierii se amână pentru Republica Moldova


Mihai Godea

Mihai Godea

Moldova continuă să zacă într-o iarnă străină, în care frica, laşitatea şi servilismul sunt la ordinea zilei.

Luni

M-am trezit pe la şase dimineaţa împovărat de gânduri. Sunt sub impresiile mitingului de duminică, organsizat de opoziţia parlamentară. M-am gândit că frica, ce a pus stăpânire pe oameni după teroarea declanşată de regimul comunist, a început să cedeze. Dovada este şi prezenţa foarte numeroasă a oamenilor liberi la acel miting. Vin la birou, ca de obicei la ora 8:00 şi încep să navighez prin portalurile de ştiri. Mă interesează toate punctele de vedere – de la „Le Figaro”, la www.tiras.ru. Peste ceva timp sunt anunţat că un corespondent bulgar doreşte să discute cu mine despre ceea ce se întâmplă în Moldova. Este vorba de Georgi Vassilski, corespondent al postului naţional de radio din Bulgaria. Discuţia a durat cam o jumătate de oră, în care am încercat să explic că ceea ce s-a întâmplat pe 7 aprilie este o provocare a puterii, parte a scenariului de fraudare a alegerilor parlamentare. Un asemenea scenariu s-a aplicat şi în Armenia la 1 martie 2008, după alegerile prezidenţiale din această ţară.
Peste ceva timp vine echipa de jurnalişti de la postul de televiziune „Inter” din Ucraina. Aceleaşi întrebări, aceleaşi răspunsuri şi acelaşi sentiment de solidaritate pentru libertatea noastră.
După prânz merg la Spitalul Clinic Republicam, unde soţia mea Gabriela se află după operaţie şi urmează a fi externată. În timp ce se fac formalităţile, discut cu profesorul Hotineanu despre modalităţile de recuperare. Plecăm din spital cu cele mai bune gânduri despre cei care muncesc aici şi readuc bucuria în sufletele suferinzilor şi ale familiilor acestora.

Marţi

Pe la ora 16:00 plec spre Nisporeni. Sunt invitat la „AlbasatTV” la o emisiune privind problema fraudelor electorale şi evenimentele din 7 aprilie. În inima zonei de deal a Moldovei sunt întâmpinat de jurnalistul Victor Rusu. Înainte de a intra în studio am urmărit la televizor discursul Preşedintelui Traian Băsescu în faţa camerelor reunite ale parlamentului României. Este un mesaj pentru noi basarabenii. Întârziat, mult prea întârziat. România şi-a amintit de datoria sa istorică, de obligaţia de a apăra etnicii români oriunde în lume. Şi pentru aceasta a trebuit de aşteptat 20 de ani? Cam mult pentru un stat realizat. Din păcate în acest răstimp lipsa faptelor concrete a dezminţit în permanenţă afirmaţiile. Timpul va arăta cât de întemeiată şi sinceră a fost îndârjirea lui Traian Băsescu.
Revin la Chişinău după emisiune trecând prin frumoşii codri ai Căprienei. Pentru prima data primăvara nu-mi aduce bucuria deşteptării naturii. În ţara mea primăvara întârzie. Moldova continuă să zacă într-o iarnă străină, în care frica, laşitatea şi servilismul sunt la ordinea zilei.

Miercuri

De dimineaţă pe la 6:30 mă trezeşte Bogdan, băiatul meu mai mare. Trebuie să ne facem pregătirile pentru o nouă zi. Ultimele întrebări de clarificare privind temele de acasă, dejunul, deplasarea la liceu. Parcurs bine bătătorit în fiecare dimineaţă. La liceu o scurtă discuţie cu învăţătoarea. Pentru luna mai este programată o călătorie a copiilor în România şi din acest considerent am discutat oportunitatea acestei călătorii în condiţiile politice actuale şi a multiplelor ilegalităţi şi abuzuri comise în raport cu cetăţenii noştri de către grănicerii şi vameşii moldoveni în vămile de la Prut.
La birou multe discuţii cu colegii din capitală şi din raioane. Încerc să aflu cum evoluează lucrurile privind elucidarea fraudelor. Informaţia confirmă estimările noastre anterioare – fraudarea voturilor cetăţenilor este masivă.
Are loc renumărarea buletinelor de vot. Comuniştii încearcă prin această procedură să distragă atenţia opiniei publice de la frauda electorală. Partidele de opoziţie nu participă, au evitat cursa întinsă de putere.
Seara urmăresc jurnalele de ştiri la posturile moldoveneşti. Aştept adresarea lui Voronin către societatea pe care crede că o guvernează. Sunt sigur că cea mai mare parte a adresării va fi dedicată României. Nu l-am recunoscut pe preşedintele în exerciţiu. Bătrân şi bolnav, împleticind limba printre cuvinte, multe dintre care le rosteşte pentru prima dată. Limbajul a fost ales special pentru ca presa de peste Prut să poată cita direct. Tonalitatea discursului este adecvată stării dictatorului. Molcomă şi defensivă. Atacurile asupra opoziţiei şi a României rostite printre respiraţii adânci de boală nu mai au efectul scontat. Dictatorul a dat primele semne clare de neputinţă, a dat startul începutului de sfârşit.

Joi
De dimineaţă am un program obişnuit. Citesc toată presa naţională şi străină şi fac un schimb de păreri cu colegii despre ultimele evoluţii pe plan politic.
Toată ziua mi-o dedic întâlnirilor cu reprezentanţii societăţii civile. Mă interesează ce cred ei despre cele întâmplate, cum văd ei evoluţiile de mai departe în plan politic şi social. După vreo cinci întâlniri, pe la chindie revin la birou. Sunt profund dezamăgit în urma acestor discuţii. Niciodată societatea civilă de la noi n-a fost atât de nesigură. Cu câteva excepţii onorabile, vocea organizaţiilor neguvernamentale în aceste zile a fost foarte slabă, fapt ce demonstrează că societatea noastră suferă de maladii cronice ce urmează a fi tratate în regim prioritar.

Vineri
Am venit la birou, ca de obicei, la ora 8:00. După lectura presei a urmat discuţia tradiţională despre situaţia la zi. Ceva mai târziu am mers cu soţia la spital pentru unele proceduri. Conversaţia caldă pe care am avut-o cu profesorul Vladimir Hotineanu m-a făcut să mă detaşez pentru câteva minute bune de la gândurile privind condiţia ţării. Suntem în vinerea neagră, în ajun de Paşte. Vreau să ajung astăzi şi la Pârliţa, Unghenilor, satul meu de baştină. Să mă închin la mormântul mamei. De Paşte conform tradiţiei locului, toată lumea merge la morminte. Eu nu voi putea să merg, decât de Paştele Blajinilor, de aceea ţin, neapărat, să ajung astăzi.
În drum spre locurile copilăriei mele mă gândesc că Sărbătoarea Învierii se amână pentru Republica Moldova. Dar va veni neapărat într-o zi. Fiecare popor are ziua lui de Paşte. Pentru noi Ea va veni tot atât de frumoasă şi dătătoare de speranţă, pe cât de lungi şi chinuitoare au fost patimile noastre.
XS
SM
MD
LG