Linkuri accesibilitate

Relaţiile moldo-române comentate de Stratfor Commentary şi Moscow Times


O revoluţie care nu duce nicăieri?

La rubrica “Jurnal geopolitic”, publicaţia americană de analiză şi prognoze strategice, Stratfor Commentary se opreşte la schimbul de declaraţii din ultimele zile dintre liderii de la Bucureşti şi Chişinău, Traian Băsescu şi Vladimir Voronin. Stratfor întrezăreşte în noua dispută, pornită de la protestele violente de la Chişinău împotriva victoriei comuniştilor în alegeri, “licărul unei Românii Mari”.

Preşedintele moldovean vede în declaraţia celui roman despre acordarea în masă a cetăţeniei române moldovenilor dovada cea mai bună şi clară că România doreşte să anexeze Moldova. Dar ce înseamnă Moldova pentru România astăzi? După Stratfor, reprezintă în aceeaşi măsură valoare strategică şi riscuri de securitate. Este o zonă tampon între România membră în NATO şi Rusia. Dar şi o sursă de ameninţare din cauza prezenţei trupelor ruseşti în Transnistria, a grupărilor criminale implicate în traficul cu droguri din Asia Centrală în Europa şi în traficul de fiinţe umane.

Multă vreme, România a fost considerată codaşa Balcanilor. Dar situaţia s-a schimbat în ultimii ani. România este cea mai mare ţară din regiune şi mai puţin afectată decât vechea sa rivală, Ungaria, de criza economică. Întrebarea este acum, în ce măsură este România pregătită şi dornică să se alăture clubului select al ţărilor care creează propriile reguli de joc în plan geopolitic, scrie Stratfor, apreciind că reacţia Kremlinului va fi importantă. Kremlinul poate vedea în România un jucător regional în devenire cu interese proprii şi cu care se poate negocia, sau poate interpreta amestecul României în Moldova ca pe un nou front deschis între Rusia şi Occident, iar în acest caz se poate produce o ciocnire Moscova-Bucureşti.

Un alt articol apărut în ziarul moscovit de limbă engleză, Moscow Times priveşte la evenimentele din Moldova din perspectiva schimbărilor pe care le aduc, sau nu, confruntările politice în Europa de Est. Autorul articolului întitulat “O revoluţie spre nicăieri” este Boris Kagarlitsky, directorul Institutului pentru Studii despre Globalizare. El scrie că, indiferent cine câştigă în aceste bătălii politice, în realitate nimic nu se schimbă, fie că este vorba de Moldova, fie că este vorba de Georgia, unde opoziţia cere acum demisia unui preşedinte de dreapta, nu de stânga ca în Moldova. În aceste ţări, “deosebirea dintre guvern şi opoziţie este mai mică decât aceea dintre două feluri de iaurt. Când cumperi iaurtul, măcar poţi alege între două arome diferite. Dar guvernele şi cei care doresc să vină la putere în locul lor se deosebesc numai prin ambalaj”. În rest totul este la fel: “ambele tabere au capitaliştii proprii, care, împreună cu oficialităţile statului, pot mulge bugetul, câştiga contracte profitabile şi îşi folosi legăturile pentru a-şi învinge competitorii”.

Privind la ceea ce urmează, Boris Kagarlitsky spune că ţările est europene au fost lovite mai tare decât cele din vest de criza economică. Şi nici puterea, nici opoziţia nu ştie ce e de făcut pentru depăşirea crizei.
XS
SM
MD
LG