Linkuri accesibilitate

Corespondentul Europei Libere Ahto Lobjakas crede că maşinaţiile Moscovei ar putea înăbuşi în faşă iniţiativa UE

Ahto Lobjakas scrie într-o corespondenţă de la Bruxelles că proiectul „Parteneriatului estic” ar putea fi uşor dinamitat de Kremlin. Moscova a avut mereu rezerve faţă de extinderea Uniunii Europene în Europa Centrală şi de Răsărit, chiar dacă nu a respins-o cu aceeaşi vehemenţă ca pe extinderea NATO. Iar ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus limpede că „Parteneriatul estic” este o nouă încercare a europenilor de a-şi extinde spre răsărit sfera de influenţă.

Iar dacă Moscova vrea să strice ceva, scrie corespondentul nostru la Bruxelles, ştie cum să procedeze. A frânt aspiraţiile euroatlantice ale Georgiei în conflictul din august, anul trecut, şi a şubrezit relaţiile Ucrainei cu Occidentul în noua criză a gazului de la începutul anului acesta.

Ahto Lobjakas crede că o altă metodă de compromitere a integrării europene a vecinilor Moscovei s-ar fi văzut în recentele evenimente din Moldova. Kremlinul l-ar fi încurajat peste măsură pe preşedintele Voronin în aversiunea lui faţă de România. Iar incidentele violente puse de Chişinău cel puţin în parte pe seama Bucureştiului au stricat şi mai mult o relaţie esenţială pentru viitorul european al Moldovei, relaţia cu România.

Cât de ameninţat este cu adevărat „Parteneriatul estic” se va vedea în preajma summitului de lansare a proiectului, programat să aibă loc la Praga la 7 mai. Absenţa vreunui lider din Belarus, Moldova, Georgia sau Ucraina, ar semnala eşecul proiectului. Celelalte două ţări cuprinse în „Parteneriat”, scrie Lobjakas, Armenia şi Azerbaidjanul, sunt mai departe de Uniunea Europeană şi de aceea mai puţin importante în acest context pentru Moscova.

„Parteneriatul estic” nu este vulnerabil numai din cauza Rusiei. Câteva din ţările vizate, ca Ucraina, Georgia şi mai nou Moldova, trec prin instabilitate politică. Republica Belarus era marcată oricum cu un semn de întrebare, datorită reputaţiei extrem de proaste a preşedintelui ei Alexander Lukaşenca la Bruxelles. Iar în Azerbaidjan, prelungirea dinastiei politice Alyev nu prevesteşte nici ea vreo democraţie demnă de integrat în Europa, cel puţin pe termen scurt.

Ahto Lobjakas crede că un eventual eşec al „Parteneriatului estic” ar fi o lovitură pentru politica est-europeană a Uniunii, dar şi pentru ambiţiile ei de a juca o un rol mai important la scară globală, de pildă în Afganistan sau Orientul Mijlociu.
Iar pentru Moscova, un asemenea eventual eşec va fi o demonstraţie că încă poate face ce vrea în ceea ce unii ruşi numesc „străinătatea apropiată”.
XS
SM
MD
LG