Linkuri accesibilitate

Analize de Ernest Vardanean, Pavel Felgenhauer şi Renate Weber

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Discutăm în ediţia de astăzi despre ultimele evoluţii din Republica Moldova, iar invitatul nostru este politologul din Tiraspol Ernest Vardanean. Mai întîi însă un buletin de ştiri cu principalele evenimente ale săptămînii trecute, prezentate de colega mea, Elena Cioina.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a dispus renumărarea integrală a voturilor din alegerile parlamentare de pe 5 aprilie, în paralel cu verificarea listelor de alegători. Timpul dat la dispoziţie Comisiei Electorale Centrale este de pînă la 21 aprilie. Decizia Curţii dă satisfacţie atât liderului comunist Vladimir Voronin care ceruse re-numărarea integrală a voturilor, cât şi opoziţiei, care cere verificarea listelor de alegători şi confruntarea lor cu buletinele de vot. Curtea Constituţională se va întruni pentru a lua o decizie privind validarea sau invalidarea alegerilor cel târziu peste 19 zile. Principalele partide ale opoziţiei, Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat şi Alianţa Moldova Noastră au declarat că adună probe pentru a demonstra că alegerile ar fi fost fraudate masiv în favoarea Partidului Comuniştilor, prin vot multiplu şi includerea în liste a „sufletelor moarte”.

Puterea şi forţele de opoziţie din Republica Moldova continuă să se acuze reciproc de organizarea manifestaţiilor violente din 7 aprilie, soldate cu devastarea clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului. Preşedintele Vladimir Voronin a acuzat opoziţia liberală de organizarea unei pretinse lovituri de stat, în spatele căreia s-ar fi aflat România. La rîndul ei, opoziţia acuză puterea de orchestrarea violenţelor pentru a o scoate în afara legii şi a ascunde falsificarea masivă a alegerilor.

Opoziţia moldoveană cere o investigare internaţională a celor întîmplate pe 7 aprilie, iar instituţiilor occidentale le cere să intervină de urgenţă pentru a opri teroarea declanşată de forţele de ordine împotriva tinerilor care au participat la proteste, să pună capăt reţinerilor abuzive şi maltratărilor, inclusiv în raport cu jurnaliştii. Ministerul de Interne a anunţat reţinerea a peste 300 de persoane, în mare majoritate elevi şi studenţi, dar neagă aplicarea torturii sau altui tratament degradant. Cu toate acestea, presa a semnalat multiple cazuri de acest fel şi chiar un deces al unui tînăr de 23 de ani ca urmare a tratamentului poliţiei.

Mai multe organizaţii pentru libertatea presei au făcut apel la autoritățile moldovene să „înceteze violențele” împotriva ziariștilor, după incidentele și expulzările produse în ultimele zile. Asociaţia Reporteri fără Frontiere a cerut autorităţilor moldovene „să dea dovadă de măsură și discernămînt. Ele au datoria să vegheze ca jurnaliștii interpelați să fie eliberați cît mai repede posibil și să acționeze astfel ca profesioniștilor presei să li se permită să lucreze liberi și în securitate”, se spune într-un comuincat al asociaţiei.

Comisarul Uniunii Europene pentru politica externa, Benita Ferero Waldner a facut un nou apel catre autoritatile din Republica Moldova la retinere şi la calm şi a cerut respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. „Este important ca toti cei implicati sa evite sa foloseasca forta si retorica inflamatorie si autoritatile sa garanteze respectarea in intregime a libertatilor si drepturilor fundamentale ale omului, a spus comisarul european.

Ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova, Asif Chaudhry a acordat un interviu agenției Infotag în care arfirmă între altele: „Acordam o importanta majoră dreptului oamenilor care trăiesc într-o ţară democratică de a-şi exprima opinia într-un mod paşnic pe care o aleg ei - prin proteste publice, prin intermediul Internetului sau al presei”. „Sîntem îngrijoraţi de măsurile întreprinse după ce protestele au fost reluate în mod paşnic şi eu am exprimat această îngrijorare direct, în timpul întrevederii cu presedintele Voronin”, a declarat ambasadorul american, care a mai spus că a chemat la o „transparentă totală în ce priveste rezultatele alegerilor”.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Aşadar, invitatul emisiunii noastre este politologul de la Tiraspol Ernest Vardranean. Ernest, cum au fost percepute în Transnistria evenimentele de la Chişinău, din ce surse ajung informaţiile?

Ernest Vardanean: „Tiraspolul a urmărit cu multă atenţie evenimentele. Informaţiile ajung mai ales di presa rusă, întrucît în Transnistria nu există medii din Moldova. Excepţie face numai Internetul. În Transnistria se aşteptau la cele mai diferite evoluţii a evenimentelor şi nu era limpede pînă în ultimul moment cu ce se vor încheia. Însă a fost să fie un pic altfel decît şi-ar fi dorit opoziţia moldoveană. Asta a provocat o anumită decepţie la Tiraspol, pentru că nu este un secret, în Transnistria una din cauzele nedorinţei de a fi împreună cu Moldova a ţinut întotdeauna de factorul românesc şi anume de generaţia de pe malul drept al Nistrului care nu a cunoscut nici URSS-ul, nici viaţa în comun cu Transnistria, generaţia care nu a ştiut sau nu a vrut să ştie limba rusă şi care mereu a tins spre România şi spre Occident. Evenimentele de la Chişinău au fost percepute în Transnistria drept o încercare a forţelor pro-româneşti de a cuceri Moldova şi într-o oarecare măsură, drept o şansă pentru Transnistria de a-şi dobîndi independenţa şi a fi recunoscută cel puţin de către Rusia. Pentru că zilele trecute autorităţile ruse, în particular ministrul rus de externe Serghei Lavrov a lăsat să se înţeleagă că dacă în Moldova vor ajunge la putere forţele pro-româneşti, asta ar deschide calea recunoaşterii Transnistriei. Asta nu s-a întîmplat. Alegerile au fost recunoscute de comunitatea internaţională, conducerea Moldovei a fost susţinută cel puţin moral de actorii principali care au cerut încetarea violenţelor, iar în Transnistria există o anumită decepţie că forţele pro-româneşti nu au reuşit să învingă partidul comuniştilor din Moldova, ceea ce a amînat plecarea, în ghilimele, a Moldovei către România pe un termen nedeterminat, dacă nu cumva a fost în general eliminată aceată poblemă de pe odinea de zi, ţinînd cont de faptul că ambasadorul României a fost declarat persona non-grata în Moldova, dar şi de introducerea regimului de vize cu România. Cu alte cuvinte, conducerea Moldovei în persoana lui Voronin a indicat foarte clar sursa instabilităţii la Chişinău, de aceea a vorbi despre plecarea Moldovei în direcţia României, într-o formă sau alta, este deocamdată prematur şi naiv.

Radu Benea: sigur, este doar una din perspective asupra evenimentelelor. Pe de o parte, preşedintele Vladimir Voronin a acuzat opoziţia de organizarea unui puci, în spatele căruia ar fi stat România. De partea cealaltă, cele trei partide liberale au spus că nu au nici o legătură cu protestele care au exprimat nemulţumirea populaţiei faţă de putere şi că de fapt guvernarea comunistă ar fi fost aceea care a folosit protestele paşnice pentru a provoca violenţele, ca să pună întreaga responsabilitate pe opoziţie şi să ascundă fraudarea maisvă a alegerilor. Cele trei partide din opoziţie nu au afişat niciodată simpatii unioniste, nici măcar în campania electorală, ci doar o orientare mai pronunţată decît a comuniştilor moldoveni spre Uniunea Europeană. Ce a putut servi totuşi drept catalizator al protestelor care au degenerat în violenţe?

Ernest Vardanean: Îmi este greu să spun pentru că nu m-am aflat în miezul evenimentelor din 7 aprilie. Cred că măsura implicării unor sau altor forţe în destabilizarea situaţiei din Chişinău trebuie s-o stabilească justiţia. Oricum, indiferent de ce spune opoziţia, în Transnistria lucrurile au fost tratate anume din această perspectivă: că forţele pro-româneşti au lansat o provocare la adresa comuniştilor. Faptul că societatea moldoveană a obosit de comunişti este privit ca un factor secundar. Accentul s-a pus pe diferenţele de orientare către civilizaţii diferite – forţele pro-romîneşti, pro-occidentale contra comuniştilor. Anume această interpretare este cea mai comodă sau a găsit un sol fertil în Transnistria, unde s-a considerat că trebuie să se spună o dată în plus că viitorul Moldovei este în componenţa României. Deci, anume aceasta a fost interpretarea dată în Transnistria şi ceea ce zice opoziţia moldoveană sau Voronin contează mai puţin pentru societatea sau politicienii transnistreni.

Radu Benea: Cum credeţi, poate Federaţi Rusă în aceste condiţii să acorde un sprijin Transnistriei sau să influenţeze în vreun fel procesul reglementării transnistrene?

Ernest Vardanean: În opinia mea, Rusia joacă aici un rol oarecum duplicitar. Pe de o parte, vedem sprijinul oficial al Rusiei pentru preşedintele Voronin şi partidul comuniştilor care a învins în alegeri. Pe de altă parte, declaraţia ministrului rus de externe Lavrov cum că Transnistria va fi recunoscută dacă Moldova pleacă spre România arată ca un şantaj voalat. Rusia dă de înţeles că problema recunoaşterii Transnistriei nu a fost scoasă în mod definitiv de pe agendă, ci doar a fost amînată, pînă cînd problema relaţiilor moldo-române mai este actuală. Cred că acest lucru nu se va răsfrînge întrun mod fericit asupra negocierilor privind Transnistria. Dar pînă să ajungem la problema formatului 5+2 de negocieri şi la alte chestiuni, trebuie să aşteptăm mai întîi alegerea preşedintelui şi a guvernului Republicii Moldova şi nu în ultimul rînd să vedem cum anume, după ultimele evenimente, Uniunea Europeană şi SUA vor privi la procesul de negocieri şi ce atidudine va avea Rusia. Deci, eu cred că la fel ca şi înainte, poziţia pricipalilor actori internaţionali va avea o importanţă principială. Mai ales că după evenimentele de la Chişinău, preşedintele Voronin ar putea avea un capital politic mai solid pentru a-şi întări poziţia, inclusiv în problema transnistreană, dar s-ar putea ciocni de poziţiile divergente ale Rusiei şi Occidentului. Pentru mine, reglementarea transnistreană este acum o ecuaţie cu mai multe necunoscute. Prea multe semne de întrebare şi prea puţine răspunsuri.

Radu Benea: Dle Vardanean, cum credeţi că se va răsfrînge situaţia din Moldova asupra regiunii?

Ernest Vardanean: După ce Moldova practic a rupt relaţiile sale cu România, sigur că nu ne putem aştepta la prea multă stabilitate. În plus, în toamnă sînt alegeri prezidenţiale în Ucraina. Există deja zvonuri cum că Rada supremă de la Kiev va fi dizolvată pentru a stabili alegeri parlamentare concomitent cu cele prezidenţiale. Dacă se va întîmpla, asta va scufunda din nou ţara în haosul campaniei electorale. Şi cred că Rusia ar putea să profite de această situaţie şi să utilizeze Moldova şi Transnistria ca pe intrumente de presiune atît asupra Ucrainei, cît şi a României, implicit asupra SUA, NATO şi UE. Este un nivel prea înalt al jocurilor geopolitice, nu avem de unde şti ce se pune la cale în marile cancelarii, dar cred că în curînd am putea deveni martorii unei mari lupte pentru regiune, întrucît factorul evenimentelor din Chişinău şi al alegerilor din Ucraina îşi va avea rolul său, în parte distructiv, dar care ar putea şi să le pună pe toate la locul lor.

Radu Benea: Cine credeţi că este principalul cîştigător sau cel mai mare perdant după evenimentele de la Chişinău?

Ernest Vardanean: Sînt convins că cel mai mult a avut de cîştigat poporul Republicii Moldova, care s-a aflat în pragul unei instabilităţi majore pe care slavă domnului că a evitat-o. Cred că noua conducere şi parlamentul nou ales vor face ordine şi vor înlătura instabilitatea. Cine a avut cel mai mult de pierdut? Cred că România a suferit o înfrîngere politică zdrobitoare în regiune. Nu vreau să vorbesc despre implicarea sau neimplicarea României, dar este cert că ambasadorul român a fost declarat persona non-grata, a fost introdus regimul de vize pentru România, iar factorul românesc a fost slăbit sau redus în mod conştient. Sînt aproape sigur că vor urma şi alte acţiuni represive, inclusiv reducerea din partea Moldovei a numărului de studenţi care învaţă în România sau măsuri represive împotriva profesorilor ai căror studenţi şi elevi au participat la acţiuni de protest. În ce priveşte marii jucători internaţionali, Rusia, Statele Unite şi Uniunea Europeană este greu de pus cine a cîştigat şi cine a pierdut. Deocamdată este o victorie tactică a Moldovei. Timpul va arăta cine dintre marii jucători va fi mai abil sau cum vor reuşi ei să-şi edifice relaţiile. Cel puţin există un punct sigur de tangenţă între ei – evitarea violenţelor în soluţionarea problemelor politice.

-----------------------------

Europa Liberă a solicitat şi opinia expertului în probleme de securitate de la Moscova Pavel Flegenhauer, de la publicaţia The Moscow Times.

Pavel Felgenhauer: „Eu cred ca destabilizarea situatiei din Moldova va continua. Relatiile Moldovei cu Occidentul si cu Uniunea Europeana se vor inrautati, iar consecintele vor fi si mai vizibile pe fundalul crizei economice globale. Occidentul nu va tolera asa ceva, pentru ca una sînt dezordinile si cu totul altceva sint represiunile politice. In aceste conditii, s-ar parea ca Rusia ar trebui sa sustina actuala conducere comunista din Moldova. Insa Rusia are prea putine posibilitati. In regiunea respectiva, spre deosebire de Abhazia si Osetia de sud, Moscova nu-si poate trimite acolo tancurile, pentru ca trebuie sa ocupe mai intii Ucraina. In conditiile destabilizarii situatiei, Rusia nu va face presiuni asupra Transnistriei pentru a se uni cu nu se stie ce fel de Moldova, unde puterea lui Voronin se clatina sau poate chiar se va prabusi dupa toate cele intimplate. Moldova depinde mult de o relatie buna cu Uniunea Europeana si eu cred ca la Bruxelles nu vor sta prea mult sa urmareasca umiliti asemenea actiuni. Totul e foarte rau si nu exclud ca pentru mult timp. Moldova ar putea fi izolata si de Est si de Vest, ceea ce ar putea duce in cele din urma la caderea actualului regim”.

--------------------

Şi tot la reacţii externe să adăugăm că Grupul Liberal din Parlamentul European va propune o rezoluţie de urgenta privind situatia din Moldova. Intr-o luare de poziție pentru Radio Europa Libera europarlamentara liberala Renate Weber se arată surprinsa de declaratia Troicii Uniunii Europene cu privire la situatia din Moldova.

Renate Weber: „Ma asteptam ca acolo sa gasesc macar o exprimare a ingrijorarii daca nu chiar o condamnare a faptului ca Republica Moldova a incalcat pur si simplu acordul care exista intre Moldova si Comisia Europeana care dateaza din 2007 si care prevede ca nu exista un regim de vize pentru cetatenii din Uniunea Europeana. Or impunearea unui regim de vize pentru cetatenii Romaniei incalca acest acord.”




Deputata europeana considera “lamentabil” faptul ca Uniunea Europeana nu a sanctionat macar la nivel declarativ actiunile pre si post electorale ale Chisinaului.

In sesiunea Parlamentului European care va avea loc la Strasbourg incepand cu 21 aprilie, grupul ALDE va solicita adoptarea unei rezolutii de urgenta privind situatia din Republica Moldova, care se va referi la intregul proces electoral de la campania dinaintea alegerilor pana la reactia autoritatilor de dupa alegeri cand „arbitrariul domneste in Republica Moldova”.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG