Linkuri accesibilitate

Pe un afiş la Breansk scria: „Vrei la închisoare? Du-te în Transnistria!”

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Începem emisiunea cu un buletin de ştiri cu cele mai importante evenimente ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

----------------------------

Patru partide au trecut în viitorul Parlament al Republicii Moldova în urma alegerilor de duminică. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, după numărarea a 95 la sută din buletinele de vot, Partidul Comuniştilor a obţinut 49,9 la sută din sufragii, Partidul Liberal – 12,9 la sută, Partidul Liberal Democrat – 12,23 şi Alianţa Moldova Noastră a obţinut 9,88 procente din numărul total de voturi. Partidul Popular Creştin-Democrat nu a reuşit să treacă pragul electoral de 6 procente. Comisia Electorală Centrală şi observatorii au anunţat că alegerile au decurs cu multiple încălcări, dar care nu sînt de natură să influenţeze rezultatele scrutinului.

La Strasbourg şi Kehl s-a incheiat, sîmbătă, summitul Aliantei Nord Atlantice, care a marcat 60 de ani de la întemeierea organizaţiei. Preşedintele american Barack Obama a salutat admiterea Croaţiei si Albaniei în NATO, şi-a exprimat regretul că Macedonia nu se afla alaturi de aceste două ţări din Balcanii de Vest şi a precizat că uşile Aliantei vor ramine deschise ţărilor care îndeplinesc condiţiile de aderare. Liderii NATO au sprijinit noua strategie americană în Afganistan. Totodată, la acest summit, Franta a revenit în structurile de comandă ale NATO. Liderii NATO au decis în unanimitate ca viitorul secretar general al alianţei să fie premierul danez Anders Fogh Rasmussen.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Strasbourg că NATO va continua dialogul cu Serbia şi va asigura admiterea Ucrainei şi Georgiei în NATO, atunci cînd acestea vor fi pregatite pentru aderare. Traian Basescu a spus si ca NATO se va implica în căutarea unei soluţii în disputa dintre Rusia şi Georgia şi că lucrarile Consiliului NATO-Rusia vor fi reluate. România susţine politica uşilor deschise a NATO, a mai spus presedintele de la Bucuresti. El a declarat şi că Alianţa Nord Atlantică susţine integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Citeva mii de persoane au demonstrat la Moscova impotriva modului în care guvernul lui Vlamir Putin gestionează actuala criză economică şi financiară. Protestele au fost organizate de partudul comuniştilor. Participanţii purtau tablouri ale lui Stalin şi Lenin şi cereau schimbarea guvernului. Proteste similare au avut loc în mai multe oraşe din Rusia.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a declarat că discuţiile cu preşedintele american Barack Obama au dus la unele progrese în aplanarea tensiunilor dintre ţările lor, dar nu şi a divergenţelor în cele mai importante chestiuni. Medvedev a mai declarat după summit-ul G20 la Londra că a fost impresionat de stilul personal al lui Obama. La convorbirile de miercuri, cei doi lideri au convenit ca Rusia şi Statele Unite să înceapă imediat negocieri pentru un nou tratat de reducere a arsenalelor nucleare. Relaţiile ruso-americane s-au tensionat mai ales în urma războiului ruso-georgian din august trecut şi din cauza planificatului scut antirachetă american în Europa Centrală.

Grupul principalelor 20 de economii ale lumii a căzut de acord să reformeze sistemul financiar global şi să pună bazele relansării economice. După summit-ul G20 la Londra, premierul britanic Gordon Brown a spus că ţările participante vor pune în aplicare cel mai costisitor plan de stimulente economice din istorie. G20 a decis să tripleze finanţarea Fondului Monetar Internaţional care, împreună cu alte instituţii financiare internaţionale, va primi 1 trilion de dolari în plus pentru sprijinirea ţărilor în dificultate. Într-o declaraţie pentru Radio Europa Liberă, ministrul britanic al Economiei, Peter Mandelson a explicat că vor putea primi ajutoare prin intermediul FMI şi ţările din Europa Centrală şi de Est afectate de criză. Scopul urmărit este relansarea creşterii economice şi scoaterea acestor ţări din recesiune, ceea ce va ajuta la refacerea întregii economii globale, a spus ministrul britanic.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dragi prieteni, invitatul emisiunii noastre este jurnalistul german Michael Wiersing Sudau şi discutăm astăzi despre cum este privită în lume regiunea transnistreană. Mai exact, vom vorbi despre prejudecăţi şi clişee, şi bineînţeles despre stereotipuri ce persistă pe ambele maluri ale Nistrului.

Radu Benea: Michael, jurnaliştii occidentali atunci cînd scriu despre Transnistria adesea utilizează expresii devenite aproape clişeu, de felul „Transnistria - gaură neagră a Europei” sau „Transnistria - insulă a mentalităţii sovietice”. Dumneavoastră aţi stat mai bine de trei ani în Moldova. Cunoaşteţi foarte bine şi regiunea transnistreană, unde aţi fost de mai multe ori. În ce măsură s-au confirmat sau, dimpotrivă, s-au risipit închipuirile ce le-aţi avut la început despre Transnistria şi care înţeleg că nu erau prea departe de cele vehiculate în presa internaţională?

Michael Wiersing Sudau: „Am ajuns prima oară în Transnistria în anul 2001, unde am participat la o tabără de vară pentru tineret. Colegii moldoveni mă avertizau că acolo totul este ca-n perioada Uniunii Sovietice! Dar după ce am stat o vreme în Transnistria, mi-am dat seama că nu e nimic neobişnuit, că e un loc ca şi multe altele şi chiar ajunsesem să mă plictisesc un pic. Aşteptările m-au înşelat. Eu aşteptam să văd Uniunea Sovietică, să mi-o arate cineva. Însă, desigur că aşa ceva nu se putea întîmpla şi nici nu trebuie să existe asemenea aşteptări”.




Radu Benea: Deci, aţi găsit o altă lume decît o aşchie din URSS. Vă referiţi la mentaltate sau nu numai, pentru că în Tiraspol de exemplu ca şi-n alte localităţi din Transnistria se pot întîlni încă destul de frecvent simbolurile fostei URSS?

Michael Wiersing Sudau:„Aşa ceva poţi să vezi în principiu şi în multe oraşe din Rusia. Eu am trăit doi ani în Siberia şi am văzut că în localităţi mai îndepărtate, mai izolate din Rusia, s-a păstrat încă o bună parte a ceea ce constituiau simbolurile Uniunii Sovietice. Dar, cred că există o explicaţie simplă a faptului că Tiraspolul şi lumea din Transnistria s-au schimbat şi continuă să se schimbe. Pur şi simplu, timpul merge înainte şi transnistrenii au simţit nevoia modernizării. Asta ne-o confirmă şi toate supermarket-urile şi magazinele de firmă de la ei sau pizzeriile din Transnistria din reţeaua Andi’s de la Chişinău... Deci, imaginea Transnistriei a devenit mai lucioasă şi cum spuneam, mai modernă. Cred că nici transnistrenilor nu le este interesant să se deosebească atît de mult de lumea din jurul lor, pentru că nici în Ucraina nu mai există URSS-ul. Eu nu cred că transnistrenii ar vrea să trăiască numai cu trecutul. Ei se simt cetăţeni ai secolului 21. De aceea nu e bine şi nu ar fi corect să proiectăm imaginea lor iniţială peste realităţile de acum. Eu nu cred că generaţia tînără din Transnistria ar accepta calificativul de rămăşiţe ale Uniunii Sovietice. Ei consideră că au un stat modern, independent, care există în condiţiile lumii contemporane şi eu cred că sînt îndreptăţiţi să creadă aşa”.

Radu Benea: Cu toate acestea, stereotipuri, fobii şi prejudecăţi continuă să existe chiar şi între oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului. Dle Wiersing, să ascultăm ce cred despre asta locuitori ai Transnistriei, opinii ale cărora le-au cules la întîmplare corespondenţii noştri.

„Cel mai straniu e că în Rusia, la Breansk, nişte prieteni au văzut un afiş pe care scria: „Vrei la închisoare? Du-te în Transnistria!” M-am mirat mult. Dar în general, comunicînd cu lumea de peste hotare mi-am dats seama că mulţi nu ştiu nici măcar unde-i Moldova, iar de Transnistria nici n-au auzit. Iar dacă au auzit – numai de rău. Că e o gaură neagră a traficului şi contrabandei. Admit că există contrabandă, dar nu cred că e mai multă ca-n alte părţi sau decît în Moldova. Eu studiez istoria, ţin minte războiul din 1992. Nu vreau să spun nimic de rău despre cei de pe maulul drept al Nistrului, dar nu doresc să uit ceea ce a fost între noi. Pe de altă parte, intenţionez să-mi continui studiile la Chişinău”.

În blocul unde locuim, pe scară adesea poţi vedea copii de 9-10 ani beţi sau chiar drogaţi.
„Ei consideră că sîntem o republică bananieră, că la noi înfloreşte dezordinea, banditismul, că nu există legi sau constituţie. Pe de altă parte, spre exemplu, soţul meu e foarte nemulţumit de dezordinea de la noi. În blocul unde locuim, pe scară adesea poţi vedea copii de 9-10 ani beţi sau chiar drogaţi. Fiica noastră merge acum la grădiniţă, dar ne e teamă de ce va fi cînd va merge la şcoală, despre care am auzit mai multe istorii de groază. Ne îngrijorează viitorul copiilor noştri”.


„Mulţi oameni nici nu ştiu ce-i aia Transnistria, pentru că nu e recunoscută. Iar dacă ştiu, atunci cred că avem un nivel de viaţă subdezvoltat, ceea ce nu-i chiar aşa. Eu cred că noi trăim mai bine chiar decît în Moldova. Spre exemplu, cînd comunic pe Internet cu lume din afară, mulţi mă întreabă de unde sînt, iar eu trebuie să le explic ce este Transnistria. Însă ce mă deranjează pe mine, este că în Transnistria limba moldovenească se dezvoltă prost. Cînd la noi cineva vorbeşte moldoveneşte – lumea se uită urît la el. Eu sînt moldovean şi mă mîndresc cu asta, învăţ într-o şcoală moldovenească, dar sînt nevoit să vorbesc în societate în limba rusă”.

„Lumea din afară crede că sîntem parte a Moldovei şi nimic mai mult, de aceea ei cred că trebuie să ne unim cu Moldova. Eu cred însă că viaţa noastră s-ar uşura dacă vom fi recunoscuţi ca stat independent”.

„Nu sînt din Transnistria, dar vin aici cu regularitate în ultimii 3-4 ani, în deplasări de serviciu. Vreau să zic că oamenii de aici sînt la fel ca şi-n alte părţi. Încearcă să supravieţuiască, dar şi să se bucure de viaţă. Multă lume e optimistă. Ştiu că a fost război. Nu înţelegeam problemele acestei republici. Acum însă îmi dau seama că e vorba de aceleaşi problemele ca-n toate fostele republici sovietice”.

„În Transnistria e sărăcie. Asta-i tot ce pot să spun. Am ajuns să vindem lucruri personale în piaţă, dar şi de aici ne alungă. Nu ne lasă să cîştigăm măcar o bucată de pîine. Cum să trăim?”.

„Am ocazia să comunic cu străinii. Le povestesc despre Transnistria, dar nimeni n-a auzit de ea. Îmi schimb mulţi îmi zic că au auzit despre Moldova”.

„În Moldova există o închipuire denaturată despre transnistreni. Că am fi răi, agresivi, separatişti şi aşa mai departe. Nu este adevărat. Cum sîntem în realitate? Sîntem buni şi cuviincioşi. Am impresia că ei pur şi simplu cunosc foarte puţine despre noi. Asta-i tot. Dacă vor, las să vină să ne cunoască!”.

Radu Benea: Să auzim acum şi ce cred locuitori ai Chişinăului despre prejudecăţile moldo-transnistrene?

„Moldova şi Transnistria trebuie să fie împreună. Sîntem, cum s-ar spune, de-un sînge. Trebuie să ne unim şi să mergem înainte şi eu cred că aşa va fi”.

„Oamenii suferă de pe urma faptului că sînt despărţiţi de graniţa de pe Nistru. Şi aici, şi acolo lumea o duce greu. Dar dacă vom fi împreună, ar apăra mai multe locuri de muncă şi oamenii nu vor trebui să plece la munci peste hotare, ci ar lucra acasă”.

„Transnistria e o gubernie rusească. Pentru ce să ne unim?”

„Probabil că e vorba mai mult de un aspect psihologic, care este speculat, cum că majoritatea politicienilor moldoveni ar vrea unirea cu România. Cred că asta îi sperie mai mult pe cei din stînga Nistrului. Dar această frică e generată de lipsa unui spaţiu informativ veridic”.

„Părerea mea este că Transnistria trebuie să fie aparte de Republica Moldova, ea ne ţine în urmă. Din punctul meu de vedere, dacă aş alegere între Uniunea Europeană şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, eu mai curînd aş alege Uniunea Europeană, iar Transnistriei putem să-i dăm statut aparte”.


Radu Benea; Dragi prieteni, vă reamintesc că ascultaţi emisiunea Dialoguri, la radio Europa Liberă. Invitatul emisiunii este jurnalistul german Michael Wiersing Sudau. Aşadar, Michael, cum credeţi, cît de îndreptăţite ar fi temerile, oarecum generalizate, potrivit cărora în cazul reîntregirii celor două maluri ale Nistrului, transnistrenii şi-ar pierde identitatea sau că Moldova, din cauza unei Transnistrii pro-ruseşri, şi-ar pierde şansele aderării la Uniunea Europeană?

Dacă reîntregirea se va produce Dimpotrivă, cred că mai multe probleme administrative care există astăzi, se vor simplifica
Michael Wiersing Sudau: „Dacă reîntregirea teritorială a Moldovei se va produce, eu cred că locuitorii Transnistriei nu vor simţi careva schimbări radicale în modul lor de viaţă în următorii ani. Eu cred că mediul lor social şi cultural va rămîne acelaşi. Dimpotrivă, cred că mai multe probleme administrative care există astăzi, într-o anumită măsură se vor simplifica. În rest, totul va rămîne la fel. Transnistrenii vor viziona în continuare televiziunile ruseşti, vor rămîne conectaţi la spaţiul cultural rusesc şi vor putea să se manifeste din plin ca şi pînă acum. Eu nu cred că se va schimba ceva în acest sens. Şi problema nu constă în faptul cum va arăta acest lucru. Pentru că e adevărat, de partea cealaltă, la Chişinău, mai multă lume crede că unirea cu Transnistria va îngreuna aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Însă eu nu sînt de acord nici cu acest punct de vedere. Populaţia Moldovei îşi doreşte atît de mult aderarea la Uniunea Europeană, încît eu nu cred că aderarea nu se va produce într-un viitor relativ apropiat. Eu sînt aproape sigur că Moldova în următorii 10 ani va fi deja membru al Uniunii Europene. În primul rînd pentru că Moldova este mult mai uşor de integrat decît alte ţări. Spre exemplu, integrarea europeană a ţărilor din Balcani este mult mai complicată. Multe din problemele pe care acestea le-au avut în timpul războaielor din Balcani aşa şi nu-au fost soluţionate. Pe cînd, în Moldova, conflictul mi se pare că poate fi rezolvat mult mai uşor. Şi asta nu e retorică sau propagandă. Transnistrenii vor avea aceleaşi relaţii cu Rusia şi vor putea să aibă cultura şi modul de viaţă pe care şi-l doresc. Există în acest sens exemplul Găgăuziei, care are autonomie deplină. Acolo se vorbeşte, practic, numai în limba rusă, nici măcar găgăuza, iar moldoveneşte nu se vorbeşte mai mult ca înainte. Deci, pur şi simplu, eu cred că într-o anumită măsură, societatea din Moldova şi cea din Transnistria îşi imaginează procesul reîntregirii mult mai dureros, mai complicat şi mai trist, decît acesta ar putea să fie”.

----------------------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG