Circa un sfert din populaţia Republicii Moldova s-a declarat vorbitoare de limbă rusă la recensământul efectuat în 2004 – din această categorie făcînd parte şi ucraineni, şi găgăuzi, şi bulgari, şi moldovenii care au recunoscut, în proporţie de 5 la sută din total, că vorbesc de obicei limba rusă. Întrucît constituie un grup important de votanţi, vorbitorii de limbă rusă au fost mereu în vizorul forţelor politice, mai cu seamă în timpul campaniilor electorale. Pentru simpatii din rîndul acestei categorii de alegători luptă nu doar partidul de guvernământ.
„Toţi vor acuma pace şi stabilitate. Criza multe lucruri a schimbat, ca şi războiul din Georgia, de altfel,” declară Oleg Panfil, prozator de limbă rusă. „Lumea s-a adunat în dorinţa ca, cel puţin, să nu fie mai rău. Problema limbii a trecut pe planul doi. A mai rămas tot atât de importantă perspectiva relaţiilor bune cu Rusia.” Prozatorul precizează că exprimă propriul punct de vedere, dar se arată convins că exprimă starea de spirit din rândul vorbitorilor de limbă rusă: „Înţeleg că ceea ce spun coincide cu lozincile electorale ale unor partide, dar aşa este în realitate, n-am ce face.”
Scriitorul face aluzie, se pare, la lozincile pro-stabilitate ale partidului de guvernământ, agreate, după toate aparenţele, şi de comunitatea bulgarilor din RM. Cel puţin aşa rezultă din declaraţiile făcute pentru noi de Fiodor Sabii, preşedintele acestei comunităţi: „Doctrina liberală nu este populară printre bulgarii din R. Moldova. Nu pentru că n-aş vrea eu, ci pentru că oamenii aşa simt. Şi integrarea europeană ne interesează în măsura în care ţinem minte că Bulgaria este membră UE, iar majoritatea etnicilor bulgari de aici posedă cetăţenie bulgară.”
Potrivit analiştilor, în 2001, partidul comuniştilor a atras electoratul vorbitor de limbă rusă nu în ultimul rând promiţându-i ridicarea acestei limbi la rang de a doua limbă de stat, promisiune rămasă, de altfel, neîndeplinită. Fiodor Sabii crede că, acum, percepţia problemei respective s-a schimbat. „La acest moment ne interesează mai mult ca guvernul să creeze condiţii bune pentru studierea limbii de stat, ca tinerii noştri să nu plece în Europa. Ceea ce vrem noi acum este bunăstare, bătrâneţe asigurată pentru părinţi, studii gratuite pentru copii, şi, desigur, stabilitate,” concluzionează liderul comunităţii bulgare.
Într-un ziar de limbă rusă destinat etnicilor evrei - „Evreiskoe Mesteciko" întâlnesc un îndemn de prezentare la urne în data de 5 aprilie şi nimic altceva cu tentă electorală. Redactorul-şef al publicaţiei, Ilia Mariaş ne-a spus că publicaţia nu a reflectat campania, iar întîlnirii de sîmbăta trecută a preşedintelui Voronin cu reprezentanţii etniilor minoritare, pe care o consideră indubitabil una electorală, i-a oferit doar cinci rânduri de ziar. Iată ce crede el însă despre preferinţele electorale ale grupului etnic pe care îl reprezintă: „Lumea e nemulţumită de comunişti, dar crede că ei, spre deosebire de alte forţe politice, sunt mai previzibili. PCRM este văzut ca un partid internaţionalist şi se crede că atâta timp cât va fi la putere, nu va admite tensiuni legate de limba vorbită.”
În ciuda unor pagini anume de istorie, etnicii evrei, mai zice Ilia Mariaş, detestă retorica antirusească şi sprijină forţele care optează pentru relaţii bune cu toată lumea. „Pentru că ei vor să se poată deplasa liber la rude. Şi în acest sens, din nou comuniştii au dat dovadă de o mai mare perspicacitate - atunci când au declarat drept prioritate integrarea europeană.”
Irina Astahova de la „Kishiniovsckii Obozrevateli” ne-a declarat că o victorie a liberalilor la alegerile din 5 aprilie ar însemna, pentru vorbitorii de limbă rusă de aici, o revenire la ceea ce ea numeşte „dispoziţiile antiruseşti” de odinioară: „Toţi colegii mei de şcoală, cu excepţia la 3-4, au plecat din Moldova după problemele din anii 90. Cel ce s-a fript cu lapte fierbinte, se teme şi de apă rece,” spune editorialista de la „Kishiniovsckii Obozrevateli”. Ea mai crede că deşi au preluat retorica pro-rusească a partidului de guvernământ, alte forţe politice n-au reuşit să devină suficient de convingătoare ca să polarizeze o parte importantă din acest segment de electorat. În concluzie, spune Astahova, este lesne de observat că nu atât trucurile şi speculaţiile electorale cât tradiţia este definitorie atunci când vorbitorii de limbă rusă din R. Moldova îşi conturează preferinţele electorale.
Pentru voturile vorbitorilor de limba rusă în actuala campanie au mai luptat foştii premieri Dumitru Braghiş şi Vasile Tarlev, cel din urmă reuşind să îl aducă sub flamurile sale pe liderul congresului comunităţilor etnicilor ruşi, Valeri Klimenko, care se declară un anticomunist înflăcărat.
„Toţi vor acuma pace şi stabilitate. Criza multe lucruri a schimbat, ca şi războiul din Georgia, de altfel,” declară Oleg Panfil, prozator de limbă rusă. „Lumea s-a adunat în dorinţa ca, cel puţin, să nu fie mai rău. Problema limbii a trecut pe planul doi. A mai rămas tot atât de importantă perspectiva relaţiilor bune cu Rusia.” Prozatorul precizează că exprimă propriul punct de vedere, dar se arată convins că exprimă starea de spirit din rândul vorbitorilor de limbă rusă: „Înţeleg că ceea ce spun coincide cu lozincile electorale ale unor partide, dar aşa este în realitate, n-am ce face.”
Scriitorul face aluzie, se pare, la lozincile pro-stabilitate ale partidului de guvernământ, agreate, după toate aparenţele, şi de comunitatea bulgarilor din RM. Cel puţin aşa rezultă din declaraţiile făcute pentru noi de Fiodor Sabii, preşedintele acestei comunităţi: „Doctrina liberală nu este populară printre bulgarii din R. Moldova. Nu pentru că n-aş vrea eu, ci pentru că oamenii aşa simt. Şi integrarea europeană ne interesează în măsura în care ţinem minte că Bulgaria este membră UE, iar majoritatea etnicilor bulgari de aici posedă cetăţenie bulgară.”
Potrivit analiştilor, în 2001, partidul comuniştilor a atras electoratul vorbitor de limbă rusă nu în ultimul rând promiţându-i ridicarea acestei limbi la rang de a doua limbă de stat, promisiune rămasă, de altfel, neîndeplinită. Fiodor Sabii crede că, acum, percepţia problemei respective s-a schimbat. „La acest moment ne interesează mai mult ca guvernul să creeze condiţii bune pentru studierea limbii de stat, ca tinerii noştri să nu plece în Europa. Ceea ce vrem noi acum este bunăstare, bătrâneţe asigurată pentru părinţi, studii gratuite pentru copii, şi, desigur, stabilitate,” concluzionează liderul comunităţii bulgare.
Într-un ziar de limbă rusă destinat etnicilor evrei - „Evreiskoe Mesteciko" întâlnesc un îndemn de prezentare la urne în data de 5 aprilie şi nimic altceva cu tentă electorală. Redactorul-şef al publicaţiei, Ilia Mariaş ne-a spus că publicaţia nu a reflectat campania, iar întîlnirii de sîmbăta trecută a preşedintelui Voronin cu reprezentanţii etniilor minoritare, pe care o consideră indubitabil una electorală, i-a oferit doar cinci rânduri de ziar. Iată ce crede el însă despre preferinţele electorale ale grupului etnic pe care îl reprezintă: „Lumea e nemulţumită de comunişti, dar crede că ei, spre deosebire de alte forţe politice, sunt mai previzibili. PCRM este văzut ca un partid internaţionalist şi se crede că atâta timp cât va fi la putere, nu va admite tensiuni legate de limba vorbită.”
În ciuda unor pagini anume de istorie, etnicii evrei, mai zice Ilia Mariaş, detestă retorica antirusească şi sprijină forţele care optează pentru relaţii bune cu toată lumea. „Pentru că ei vor să se poată deplasa liber la rude. Şi în acest sens, din nou comuniştii au dat dovadă de o mai mare perspicacitate - atunci când au declarat drept prioritate integrarea europeană.”
Irina Astahova de la „Kishiniovsckii Obozrevateli” ne-a declarat că o victorie a liberalilor la alegerile din 5 aprilie ar însemna, pentru vorbitorii de limbă rusă de aici, o revenire la ceea ce ea numeşte „dispoziţiile antiruseşti” de odinioară: „Toţi colegii mei de şcoală, cu excepţia la 3-4, au plecat din Moldova după problemele din anii 90. Cel ce s-a fript cu lapte fierbinte, se teme şi de apă rece,” spune editorialista de la „Kishiniovsckii Obozrevateli”. Ea mai crede că deşi au preluat retorica pro-rusească a partidului de guvernământ, alte forţe politice n-au reuşit să devină suficient de convingătoare ca să polarizeze o parte importantă din acest segment de electorat. În concluzie, spune Astahova, este lesne de observat că nu atât trucurile şi speculaţiile electorale cât tradiţia este definitorie atunci când vorbitorii de limbă rusă din R. Moldova îşi conturează preferinţele electorale.
Pentru voturile vorbitorilor de limba rusă în actuala campanie au mai luptat foştii premieri Dumitru Braghiş şi Vasile Tarlev, cel din urmă reuşind să îl aducă sub flamurile sale pe liderul congresului comunităţilor etnicilor ruşi, Valeri Klimenko, care se declară un anticomunist înflăcărat.
