Din Háromszék, în foileton.
Primul episod: la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării se depune o plângere. Semnatarul acuză Consiliul Judeţean Covasna de discriminare. Şi asta pentru că, la concursul pentru ocuparea funcţiei de director al bibliotecii judeţene, s-a pus condiţia cunoaşterii limbii maghiare.
Episodul al doilea: CNDC dă verdictul. Şi anume că, într-adevăr, Consiliul Judeţean Covasna a discriminat. Motivaţia: legea spune că în localităţile în care ponderea unei minorităţi depăşeşte 20 la sută, funcţionarii trebuie să cunoască limba respectivei minorităţi. Dar numai funcţionarii care au contact direct cu publicul. Or, în opinia CNCD, un director de bibliotecă nu vine în contact cu populaţia.
Episodul al treilea: preşedintele Consiliului Judeţean Covasna nu acceptă să fie acuzat de discriminare. Drept care dă în judecată Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Următoarele episoade: prima înfăţişare, a doua înfăţişare.
Va urma.
În paralel, o altă poveste cu CNCD şi prefectul de Covasna, relatată tot în foileton de Krónika.
I.Prefectul de Covasna solicită oficial o statistică privind apartenanţa etnică a angajaţilor din instituţiile aflate în subordinea Prefecturii.
II.CNCD se sesizează, afirmând că aceste date sunt confidenţiale, mai mult, teoretic, nici un angajator nu deţine date referitoare la apartenenţa etnică a angajaţilor săi.
III.CNCD îl invită la audieri pe prefectul de Covasna.
IV.Prefectul de Covasna nu se prezintă.
V.Prefectul de Covasna ameninţă: va da în judecată Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Cel mai probabil, va urma.
În Népújság, o altă poveste cu prefectul de Mureş. Care acuză UDMR de instigare la ură interetnică. În replică, liderul UDMR, Markó Béla, zice că nu, nu UDMR creează tensiuni, ci tocmai prefectul, care îi demite pe funcţionarii maghiari. Markó Béla a ajuns până la premierul Emil Boc. Căruia i-a sugerat, zice el, să-l mai potolească pe noul prefect al judeţului Mureş.
Din Transindex: Poşta Română livrează cărţile poştale cu adresa scrisă în limba maghiară. O organizaţie civilă a iniţiat în oraşele ardelene o acţiune de trimitere a sute de vederi cu adresa în limba maghiară. Toate au ajuns fără probleme la destinatari. Organizaţia face apel către maghiarii din România să trimită felicitări de Paşti cu denumiri de localităţi şi străzi în limba maghiară.
Şi încă o poveste de succes, în Új Magyar Szó: în proiectul noului Cod Civil se prevede posibilitatea de a spune „Igen” în loc de „Da” la căsătorie. Asta în caz că ofiţerul stării civile cunoaşte limba maghiară. Cotidianul aminteşte de un caz celebru, când unui cuplu clujean i s-a refuzat oficializarea căsătoriei, pentru că cei doi au rostit un „Igen”. Soţii sau, mă rog, aproape-soţii au depus o plângere la CEDO, solicitând (şi obţinând) despăgubiri consistente.
Primul episod: la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării se depune o plângere. Semnatarul acuză Consiliul Judeţean Covasna de discriminare. Şi asta pentru că, la concursul pentru ocuparea funcţiei de director al bibliotecii judeţene, s-a pus condiţia cunoaşterii limbii maghiare.
Episodul al doilea: CNDC dă verdictul. Şi anume că, într-adevăr, Consiliul Judeţean Covasna a discriminat. Motivaţia: legea spune că în localităţile în care ponderea unei minorităţi depăşeşte 20 la sută, funcţionarii trebuie să cunoască limba respectivei minorităţi. Dar numai funcţionarii care au contact direct cu publicul. Or, în opinia CNCD, un director de bibliotecă nu vine în contact cu populaţia.
Episodul al treilea: preşedintele Consiliului Judeţean Covasna nu acceptă să fie acuzat de discriminare. Drept care dă în judecată Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Următoarele episoade: prima înfăţişare, a doua înfăţişare.
Va urma.
În paralel, o altă poveste cu CNCD şi prefectul de Covasna, relatată tot în foileton de Krónika.
I.Prefectul de Covasna solicită oficial o statistică privind apartenanţa etnică a angajaţilor din instituţiile aflate în subordinea Prefecturii.
II.CNCD se sesizează, afirmând că aceste date sunt confidenţiale, mai mult, teoretic, nici un angajator nu deţine date referitoare la apartenenţa etnică a angajaţilor săi.
III.CNCD îl invită la audieri pe prefectul de Covasna.
IV.Prefectul de Covasna nu se prezintă.
V.Prefectul de Covasna ameninţă: va da în judecată Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Cel mai probabil, va urma.
În Népújság, o altă poveste cu prefectul de Mureş. Care acuză UDMR de instigare la ură interetnică. În replică, liderul UDMR, Markó Béla, zice că nu, nu UDMR creează tensiuni, ci tocmai prefectul, care îi demite pe funcţionarii maghiari. Markó Béla a ajuns până la premierul Emil Boc. Căruia i-a sugerat, zice el, să-l mai potolească pe noul prefect al judeţului Mureş.
Din Transindex: Poşta Română livrează cărţile poştale cu adresa scrisă în limba maghiară. O organizaţie civilă a iniţiat în oraşele ardelene o acţiune de trimitere a sute de vederi cu adresa în limba maghiară. Toate au ajuns fără probleme la destinatari. Organizaţia face apel către maghiarii din România să trimită felicitări de Paşti cu denumiri de localităţi şi străzi în limba maghiară.
Şi încă o poveste de succes, în Új Magyar Szó: în proiectul noului Cod Civil se prevede posibilitatea de a spune „Igen” în loc de „Da” la căsătorie. Asta în caz că ofiţerul stării civile cunoaşte limba maghiară. Cotidianul aminteşte de un caz celebru, când unui cuplu clujean i s-a refuzat oficializarea căsătoriei, pentru că cei doi au rostit un „Igen”. Soţii sau, mă rog, aproape-soţii au depus o plângere la CEDO, solicitând (şi obţinând) despăgubiri consistente.
