Raportul cetăţean - stat în Republica Moldova

Doamnelor si Domnilor, bine v-am găsit. La microfon e Vasile Botnaru, moderatorul si prezentatorul emisiunii duminicale PUNCT si de la CAPĂT.

Cum se poziţionează cetăţeanul în raport cu statul şi ce îi pretinde acestei superumbrele pe care o are deasupra capului şi pe care o tratează de cele mai dese ori ca pe o condiţie primordială ? Aceasta este întrebare la care vor încerca să răspundă invitaţii mei de astăzi, scriitorii Vladimir Beşleagă, Emilian Galaicu-Păun şi sociologul Petru Negură. Ne-am gîndit că ar fi o discuţie foarte potrivită pentru ultima duminică înaintea alegerilor parlamentare. Şi asta pentru că e foarte util să ne amintim cu toţii că doar în ziua scrutinului cetăţeanul capătă puterea magică de a influenţa, în bine sau în rău, configuraţia şi parametrii acestei suprastructuri ce administrează viaţa unei comunităţi. Este o şansă pe care e păcat să o fituim. Imediat după ştiri am să le ofer cuvîntul invitaţilor mei.

Aşadar, discuţia de astăzi ar avea un fel de moto ce se rezumă la întrebarea caragialiană „Eu cu cine votez?”. Din care derivă şi altele: De ce votez? Ce vreu să obţin în urma acestui vot? Pe cine aleg ca sa corespundă acestor ţinte? Şi aşa mai departe. Deci, acesta ar fi diapazonul tematic în care ne mişcăm astăzi, dar şi duminica viitoare, cînd vom avea trei emisiuni în direct în cadrul cărora vom urmări desfăşurarea scutinului parlamentar.



Vladimir Beşleagă: Statul în care trăim nu-şi onorează obligaţiunile faţă de cetăţenii săi. Nici în sfera asistenţei sociale, nici în educaţie, nici în cultură şi nici în ceea ce priveşte discernămîntul economic. Este un stat opresiv, descendent dintr-un „pact” care i-a şubrezit şi continuă să îi carieze temelia.





Petru NEGURĂ: Statul de la noi poate fi comparat cu un bloc de locuinţe, ai cărui ocupanţi au grijă de apartamentele lor, fac curat în fiecare sîmbătă, iar de ceea ce se intîmplă pe palier, în scara blocului îi doare exact în cot. Aceasta este atitudinea oamenilor faţă de spaţiul public, chiar dacă tot ei suferă de pe urma acestei stări de lucruri.





Emilian Galaicu-Păun: Statul de fapt a încurajat exodul de creiere pentru că nu a avut nevoie de oamenii care să îi pună probleme. După care, acest creier, ajuns în Occident, a lucrat cu braţele, a trimis bani acasă, subvenţionînd astfel statul şi ferindu-l de o explozie socială.







Doamnelor si domnilor, aici s-a incheiat editia de astazi a "punctului duminical" de la Europa lLbera, emisiune la care au participat scriitorii Vladimir Beşleagă, Emilian Galaicu-Păun şi sociologul scriitor Petru Negură.

Ne reauzim duminica viitoare, la aceeasi ora si pe aceleasi frecvente. Pentru că e vorba de ziua scrutinului, vom avea trei emisiuni in direct, la 13, 15 si 18. Cautati-ne pe frecventele afiliatilor si pe pagina web. Pe curand.