Moldovenii au încredere în biserică, dar nu au încredere în putere si nu sunt interesati de politică. Acestea sunt rezultatele cercetarii Barometrului opiniei publice. Sondajul comandat de Institutul pentru Politici Publice sugerează că 30 la suta din respondent nu au incredere in nimeni…Iata de ce m-am gandit ca ar fi potrivit sa vorbim despre lipsa de incredere a moldovenilor .
Dacă porneşti de la datele de sondaj, poţi conchide că valorile politice şi religioase au un profil foarte bine conturat în societatea moldovenească. Mă refer la încrederea mare pe care moldovenii o acordă Bisericii şi la cea foarte mică pe care o au ei în partidele politice, în Parlament, în instituţii de conotaţie politică.
Pe de altă parte, neîncrederea, reversul încrederii, nu e obligatoriu un lucru rău. Este o formă de critică socială. În momentul în care moldovenii spun că nu au încredere în Legislativ înseamnă că se raporteaza critic la instituţia respectivă. E şi bine, şi rău: rău că instituţia le prilejuieşte acest fel de raportare, dar bine pentru că, poate, în acest fel, prin afirmarea neîncrederii lor, lucrurile se vor schimba. Pana la eventuale schimbari, ramanem la constatari, cele facute de catre oamenii simpli cu care am discutat in aceasta saptamana.
Spuneam ca recentul sondaj ararta ca biserica se mentine pe primul loc la increderea cu care moldovenii crediteaza institutiile tarii. 82 la suta din cetateni spun ca au multa sau foarte multa incredere in Biserica. Parintele Pavel Borsevschi, parohul Bisericii “Sfantul Dumitru” din Chisinau comenteaza cîteva din valorile la care se raportează moldovenii, în sondajul de opinie al IPP.
Sociologul Dan Dungaciu de la Universitatea Bucureşti consideră că e necesara o refacere a imaginii politicianului si a atragerii atentiei oamenilor dezinteresati de viata politica. Are si el o explicatie de ce biserica se bucura de cea mai mare incredere la moldoveni.
Lucru stiut în societăţile în tranziţie încrederea este o resursă rară, însă foarte necesară pentru dezvoltarea democratica. Invitatul studioului “Europei Libere” de la Chisinau e Mihai Cernenco, conferenţiar, şeful catedrei de ştiinţe Sociale de la ULIM.
Dacă porneşti de la datele de sondaj, poţi conchide că valorile politice şi religioase au un profil foarte bine conturat în societatea moldovenească. Mă refer la încrederea mare pe care moldovenii o acordă Bisericii şi la cea foarte mică pe care o au ei în partidele politice, în Parlament, în instituţii de conotaţie politică.
Pe de altă parte, neîncrederea, reversul încrederii, nu e obligatoriu un lucru rău. Este o formă de critică socială. În momentul în care moldovenii spun că nu au încredere în Legislativ înseamnă că se raporteaza critic la instituţia respectivă. E şi bine, şi rău: rău că instituţia le prilejuieşte acest fel de raportare, dar bine pentru că, poate, în acest fel, prin afirmarea neîncrederii lor, lucrurile se vor schimba. Pana la eventuale schimbari, ramanem la constatari, cele facute de catre oamenii simpli cu care am discutat in aceasta saptamana.
Spuneam ca recentul sondaj ararta ca biserica se mentine pe primul loc la increderea cu care moldovenii crediteaza institutiile tarii. 82 la suta din cetateni spun ca au multa sau foarte multa incredere in Biserica. Parintele Pavel Borsevschi, parohul Bisericii “Sfantul Dumitru” din Chisinau comenteaza cîteva din valorile la care se raportează moldovenii, în sondajul de opinie al IPP.
Sociologul Dan Dungaciu de la Universitatea Bucureşti consideră că e necesara o refacere a imaginii politicianului si a atragerii atentiei oamenilor dezinteresati de viata politica. Are si el o explicatie de ce biserica se bucura de cea mai mare incredere la moldoveni.
Lucru stiut în societăţile în tranziţie încrederea este o resursă rară, însă foarte necesară pentru dezvoltarea democratica. Invitatul studioului “Europei Libere” de la Chisinau e Mihai Cernenco, conferenţiar, şeful catedrei de ştiinţe Sociale de la ULIM.
