Linkuri accesibilitate

“Noi am trăit, nici mai mult, dar nici mai puţin, un fel de apocalipsă a conştiinţei”


Oleg Panfil

Oleg Panfil

Interviu cu prozatorul Oleg Panfil, laureatul primei editii a premiilor pentru proza scurta a Asociatiei Literare din Chişinău Harap Alb.

Dumitru CRUDU: Dragă Oleg Panfil, tu eşti unul dintre cei mai reprezentativi scriitori de limbă rusă din Chişinău. Cărţile tale de proză au apărut la edituri prestigioase din Ucraina şi Rusia. Cum ai putea caracteriza literatura de limbă rusă din Republica Moldova

Oleg PANFIL: S-a întîmplat ceva cu conştiinţa noastră, a vorbitorilor de limbă rusă, după 1990 încoace, dar nu numai aici, ci în toată zona CSI. Noi am trăit, nici mai mult, dar nici mai puţin, un fel de apocalipsă a conştiinţei. Brusc, lumea în care trăiam s-a dizolvat în aer şi ne-am trezit într-un deşert pe care trebuia să-l mobilăm cu ceva. Atunci cînd au loc asemenea cataclisme sociale şi se schimbă total sistemul de valori, în primul rind, îţi este afectată memoria. Tot ce îţi mai rămîne de făcut e să încerci să supravieţuieşti. Toată energia ţi-o direcţionezi doar în acest sens. De aceea, volens nolens, cultura e sacrificată. Asta în primul rind, iar în subsidiar actul cultural în limba rusă a fost văduvit de contextul său obişnuit. Aproape că peste noapte, ne-am trezit izolaţi de contextul cultural rusesc. Încă şi acum, ceea ce se face aici în plan cultural pare foarte fragmentar. Foarte multe producţii culturale în limba rusă sînt nişte aşchii ale unor platforme estetice de altădată, iar altele par nişte ruine ale unor metode literare învechite. Fireşte că sînt şi texte literare vii şi autentice. Dar, cu toate astea, nu putem vorbi despre o literatură de limbă rusă competitivă atîta timp cît aceasta se dezvoltă paralel cu procesul cultural rusesc şi nu este integrată în circuitul cultural din Republica Moldova, ci, cel mult, despre opere literare disparate. Lucrul ăsta e şi mai evident atunci cînd ne uităm la ceea ce se întîmplă în literatura din Rusia. De fapt, de dragul adevărului, ar trebui să spun că există două literaturi de limbă rusă: una care se face în Moscova şi Sankt-Petersburg şi alta, dincolo de graniţele Rusiei şi eu nu ştiu care e mai interesantă. Cît priveşte literatura de limba rusă din Republica Moldova, aceasta mai e încă într-un proces de căutare.

Dumitru CRUDU: Tu eşti şi traducător din română în rusă. Ai tradus "Născut în URSS" de Vasile Ernu, dar şi alte texte. Ce ecouri are literatura română în Rusia?

Oleg PANFIL: Ca urmare a schimbărilor sociale din anii 90, toată lumea s-o orientat către literatura comercială. Dar, cu toate astea, există o foame de literatură română. La concluzia asta am ajuns în urma discuţiilor cu prietenii mei scriitori din Rusia. Pentru ei, literature romînă nu e doar Mircea Eliade şi Cioran. Ei îl ţin minte şi pe Arghezi, dar ei nu ştiu aproape nimic despre literatura contemporană. Eu am tradus textele formaţiei Paraziţii şi toată lumea a rămas încîntată. De aceea, a zice că în Rusia nu e un interes special faţă de literatura română e o mare greşeală. Există. Pur şi simplu trebuie făcute cît mai multe traduceri. Şi atunci literatura română va deveni cunoscută în Rusia şi, sînt sigur, publicul o va îndrăgi.
XS
SM
MD
LG