Linkuri accesibilitate

Şase luni pentru cei deposedaţi abuziv de cetăţenia română

Principalele schimbări pe care le aduce iniţiativa se referă la impunerea unor termene-limită pentru rezolvarea cererilor. Termenele lipsesc acum din legislaţia românească, ceea ce face ca procedura de redobândire să dureze şi 2, şi 3, dar şi 5-6 ani, după caz. Solicitat de noi, Viorel Badea, autorul proiectului, ne-a spus că se are în vedere mai întâi reducerea, la câte două luni de zile, a termenelor pentru evaluarea dosarelor şi programarea interviului, şi la o lună - a celui de depunere a jurământului de credinţă faţă de România, după publicarea deciziei de acordare a cetăţeniei în „Monitorul Oficial”.
„Noi ne-am gândit la un termen de maxim 6 luni de zile pentru redobţinerea cetăţeniei române. E vorba despre cei care au fost deposedaţi abuziv şi de descendenţii lor”, a precizat senatorul.

Sunt prevăzute şi anumite facilităţi pentru cetăţenii moldoveni care au studiat sau au beneficiat de burse de studii în România.
În ultimii ani, doar câteva mii de cetăţeni moldoveni au reuşit să redobândească cetăţenia română, în mare parte din cauza lipsei capacităţilor de procesare a dosarelor. Asta deşi până în 2001, când funcţiona o clauză de redobândire în procedură accelerată a cetăţeniei, fusese aprobate 95 de mii de cereri.
Clauza a fost suspendată înaintea ridicării de către Uniunea Europeană a obligativităţii vizelor Schengen pentru cetăţenii români.
L-am întrebat pe Viorel Badea de ce crede posibilă acum restrângerea în timp a procedurilor, din moment ce până la acest moment nu s-a reuşit mare lucru în această privinţă.

„Eu cred că până acum nu s-a înţeles importanţa acestui demers. Acum însă în senat există voinţă politică pentru aceasta”.
Unii observatori au interpretat iniţiativa senatorilor români de a promova un astfel de proiect tocmai acum drept o acţiune cu caracter electoral, menită să favorizeze în parlamentarele de la Chişinău partidele ce s-au angajat să medieze la Bucureşti simplificarea procedurilor de redobândire a cetăţeniei. L-am întrebat pe juristul Nicolae Osmochescu, expert în drept internaţional, cât de întemeiate i se par asemenea interpretări.
“Nu văd aici nici o raţiune electorală din simplu motiv că se încearcă să se reducă termenele şi nu se umblă la fondul procedurilor. Adică, vor fi necesare aceleaşi acte, aceleaşi condiții, doar că se vor soluţiona în mai puţin timp.”

După luna august 2006, circa o jumătate de milion de cetăţeni ai Republicii Moldova şi-au exprimat dorinţa de a deveni cetăţeni ai României, lucru nu tocmai salutat de către autorităţile de la Chişinău.
XS
SM
MD
LG