Linkuri accesibilitate

În plină criză economică, s-a descoperit o întreprindere care funcţiona la capacitate maximă şi care obţinea profituri substanţiale.

E vorba de o întreprindere care fabrica, respectînd cele mai severe norme tehnice, diplome false. Tarifele nu erau negociabile: o diplomă de bacalaureat şi o diplomă de absolvire a facultăţii – 3500 euro; sprijin în trecerea licenţei - 600 euro. Mai exista şi varianta trimiterii la examen a unor absolvenţi care se prezentau cu acte de identitate false.

După primele investigaţii, anchetatorii au identificat o reţea de cinci persoane, dintre care două erau profesori universitari. La sediul unei fundaţii din Bucureşti era amenajat un laborator ultraperformant, unde se puteau falsifica şi acte de identitate. Şi încă o cifră, care e de-a dreptul halucinantă: în ultimii cinci ani, gruparea a produs diplome de licenţă pentru 15000 de persoane.

O recentă afacere asemănătoare, aceea a permiselor de conducere obţinute fraudulos, a revelat că printre consecinţele escrocheriei se numără victimele de pe şosele. Putem oare cuantifica efectele produse de miile de diplome false? De miile de doctori, ingineri, profesori care – în cel mai bun caz – aveau doar o idee vagă despre meseriile lor?

Scandalul diplomelor false are însă rădăcini mai adînci. Curînd după 1990, au început să prolifereze universităţile particulare, iniţiativă ce s-a dovedit extrem de lucrativă. Acreditate sau nu, aceste universităţi au eliberat şi ele zeci şi zeci de mii de diplome. În faţa concurenţei, universităţile de stat au introdus regimul de studii cu taxă precum şi forme auxiliare gen „învăţămîntul la distanţă”.

Consecinţa imediat vizibilă – scăderea rapidă, dramatică a nivelului învăţămîntului universitar românesc. S-au înfiinţat universităţi în oraşe mici, cu personal improvizat. Toată lumea ştie lucrurile acestea, mai nimeni însă n-a avut curajul să ia taurul de coarne. Afacerea diplomelor falsificate este simptomatică, în definitiv, pentru degringolada universităţii româneşti.
XS
SM
MD
LG