Linkuri accesibilitate

O practică ce stîrneşte suspiciuni

În anul 2008 cel puţin 5 hotărâri ale Executivului prin care s-au alocat bani din Fondul de rezervă al Guvernului au fost secretizate. Astfel că nu ştim în ce scop au fost alocate peste 4 milioane de lei unor structuri de stat, dintre care 1 milion - Ministerului Educaţiei, 2 milioane de lei – Ministerului Construcţiilor, 600 de mii – Ministerului de Interne şi 730 de mii de lei – Ministerului Apărării.

Şi în 2007 Guvernul a secretizat câteva astfel de hotărâri. Cea mai “valoroasă” a fost alocarea a 3 milioane de lei Ministerului de Externe. Aşa cum Legea cu privire la secretul de stat spune că pot fi secretizate doar hotărârile ce se referă la securitatea statului, am solicitat, prin scrisori oficiale, primului ministru Zinaida Greceanâi şi ministrului Finanţelor, Mariana Durleşteanu, să ne spună totuşi de ce au fost secretizate hotărârile respective. Scrisorile primte nu conţin răspuns la această întrebare. L-am telefonat pe şeful Aparatului Guvernului, Mihai Pop: "O dată ce o hotărâre este secretă noi nu putem să o desecretizăm până nu va fi comisia care decide lucrul respectiv."

Nici ministerul Finanţelor nu a divulgat secretul acelor hotărâri, însă ne-a dat asigurări că “mijloacele alocate au fost îndreptate la măsuri şi acţiuni ce ţin de interesul statului şi a cetăţenilor lui”.

În aceste condiţii, i-am solicitat juristului Eugen Râbca, expert în legislaţia referitoare la mass-media, să se pronunţe cât de îndreptăţită ar fi secretizarea informaţiilor ce se referă la alocarea de bani din rezerva Guvernului: "Potrivit legii in vigoare, pot fi secretizate informaţii ce ţin de securitatea statului. Presupun că şi din domeniul învăţământului, ca exemplu, pot fi secretizate anumite informaţii ce ţin de securitatea statului, dar e un lucru mult mai complicat, deoarece legea în vigoare interzice secretizarea informaţiei privind starea reală de lucruri din domeniul învăţământului, ecologiei, sănătăţii, agriculturii, comerţului şi a ordinii de drept. Este cazul să presupun că anumite cheltuieli ce ţin de instruirea persoanelor pentru serviciul de informaţii şi securitate ar putea fi secretizate, dar cred că nu ar fi vorba de o sumă de 1 milion de lei. Din păcate practica din RM a atestat cazuri în care secretizarea s-a făcut nelegal."

Legea cu privire la procesul bugetar prevede că banii din fondul de rezervă se folosesc doar pentru a acoperi cheltuieli neprevăzute, urgente. Ne întrebăm ce chestiuni importante pentru securitatea statului au apărut anul trecut de urgenţă în activitatea Ministerul Educaţiei sau cel al Construcţiilor astfel încât să se justifice secretizarea.

Din nou, Eugen Râbca: "Legea cu privire la procesul bugetar prevede că din acest fond într-adevăr se alocă bani atunci când apar cheltuieli ce nu au fost prevăzute la elaborarea bugetului. Când este vorba de sume mari ce se alocă în regim de urgenţă, oricine dintre noi îşi poate pune întrebarea dacă aceste cheltuieli cu adevărat sunt justificate şi cu adevărat se utilizează în scopurile în care este vorba de secretul de stat. E în discuţie aici o problemă ce ţine de corupţia care mai este răspândită în RM."

Ce şanse sunt ca aceste hotărâri să ajungă totuşi la public? Legea acum în vigoare prevede că unele informaţii pot fi secretizate pe un termen de 10 ani, iar cele trecute la “strict secret” – de 25 de ani. Desecretizarea se face la iniţiativa instituţiilor publice, ceea ce experţii consideră că e puţin probabil acum, în campanie electorală, şi – o a doua cale - prin instanţă. Şi una şi alta durează foarte mult. În plus, instanţele de judecată, chiar dacă dau câştig de cauză părţii ce a solicitat deconspirarea, ele nu pot decât să ceară instituţiei respective să facă publică informaţia. Aşa că din acest punct mişcarea pe cerc poate reîncepe.
XS
SM
MD
LG