Linkuri accesibilitate

A 2-a temă a emisiunii: lipsa de informaţii electorale pe malul stîng al Nistrului

Buna ziua, doamnelor şi domnilor. Sunt Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii săptămânale Dialoguri, 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea cu o trecere în revistă a evenimentelor săptămînii trecute.

Dmitrii Medvedev, Vladimir Voronin şi Igor Smirnov s-au întâlnit miercurea trecută la reşedinţa preşedintelui rus în apropiere de Moscova şi au semnat o declaraţie pentru transformarea misiunii actuale de pacificatori în regiunea transnistreană într-o misiune nouă sub egida OSCE. Potrivit agenţiei Itar Tass, declaraţia semnată la Barviha recunoaşte rolul benefic al Rusiei în avansarea negocierilor menite să ducă în final la reglementarea definitivă a problemei transnistrene. „Părţile au remarcat rolul stabilizator al operaţiunii de pacificare în Transnistria şi s-au înţeles că ar fi raţional ca în rezultatul reglementării transnistrene ea să fie transformată într-o nouă operaţiune garant sub egida OSCE”, a declarat presei ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Oficialul rus a mai spus că cei trei lideri au confirmat importanţa formatului de negocieri 5+2 şi s-au înţeles să creeze condiţii pentru reluarea grabnică a activităţilor în cadrul acestui format.

*******

OSCE a salutat declaraţia comună semnată de preşedinţii Moldovei Vladimir Voronin şi de liderul Transnistriei Igor Smirnov, în prezenţa preşedintelui Rusiei Dmitrii Medvedev. Într-un comunicat de presă al emisarului special Haralambos Cristopulos, OSCE spune că doreşte, ca şi semnatarii declaraţiei, ca procesul de negocieri în formatul 5+2 să fie reluat în prima jumătate a acestui an. OSCE mai spune că este gata să propună statelor membre transformarea misiunii de pacificatori din Transnistria într-o operaţiune de garantare a păcii sub egida OSCE. Această propunere se regăseşte în declaraţia semnată la Barviha.

****
OSCE va trimite 300 de observatori la alegerile din 5 aprilie pentru Parlamentul din Republica Moldova. Anunţul a fost făcut ieri de şeful unei delegaţii a Adunării Parlamentare OSCE, grecul Petros Efthymiou, la capătul unei vizite de două zile în Moldova. Parlamentarul grec a spus că OSCE se va pronunţa asupra corectitudinii alegerilor a doua zi după ţinerea lor, adică la 6 martie.

****

Ministrerul rus de finanţe şi-a prezentat astazi rectificarea bugetara. Premierul Rusiei, Vladimir Putina a anunţat un deficit bugetar de 87 de miliarde de dolari, sau, altfel spus, 7, 4 la sută din produsul intern brut. Premierul Rusiei a spus insa ca nu se va apela la tipărirea de mai multi bani, considerînd ca aceasta optiune ar duce doar la agravarea situaţiei. Putin a anunţat ca deficitul va fi acoperit de fondul de rezerva al Rusiei, in care, la 1 martie erau 142 de miliarde de dolari. Potrivit statisticilor in Rusia sint acum aproape 6 milioane şi jumatate de şomeri, adică 8,5 la sută din totalul forţei de muncă.

*****

Preşedintele Rusiei Dmitri Medvedeev a anunţat că ţara sa va incepe reînarmarea la scara larga in 2011. El a explicat aceasta decizie prin îngrijorarea Moscovei faţă de extinderea Aliantei Nord Altantice in apropierea granitelor rusesti şi datorita terorismului internaţional. Moscova, a mai spus presedintele Rusiei, are resursele financiare pentru modernizarea armatelor "Scopul nostru este să oferim trupelor noastre cele mai moderne tipuri de armament. Alocam sume importante pentru a le cumpara, şi, chiar în ciuda problemelor noastre financiare actuale, aceste sume vor rămîne în parametri planificaţi iniţial.
Anul trecut Rusia a alocat aproape 140 de miliarde de dolari pentru cumpărarea de armamente pînă în 2011.

****

Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a cerut politicienilor din Ucraina să nu se mai certe, dacă vor să primească ajutor extern pentru aplanarea crizei economice. Barroso a făcut acest apel miercuri la Bruxelles, unde l-a primit pe preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko. Presedintele Yuschenko doreste acest credit, dar premierul Timoshenko nu il considera necesar FMI studiază posibilitatea de a acorda o noua transa din împrumutul de peste 16 miliarde de dolari, dar creditul este pus în pericol de incapacitatea liderilor de la Kiev de a se înţelege între ei.

****

Guvernul Cehiei a amânat un vot în parlament asupra posibilei construiri în Cehia a unui radar american. Cabinetul de centru-dreapta al premierului Mirek Topolanek a spus că a amânat consultarea deputaţilor pentru că n-ar fi avut destule voturi în favoarea proiectului. Radarul ar urma să fie ridicat în vestul Cehiei şi ar face parte dintr-un nou scut antirachetă, împreună cu o bază de rachete din Polonia. Proiectul a fost lansat de fosta administraţie republicană de la Washington şi este criticat de Rusia. Sondajele de opinie arată că majoritatea cehilor se opun construirii radarului.

-------------------------

Aşa cum aţi auzit şi la ştiri, Vladimir Voronin, Dmitri Medvedev şi Igor Smirnov au semnat o declaraţie comună prin care au convenit asupra schimbării statutului forţelor de pacificare ruseşti, aflate acum în Transnistria, în forţe sub mandat OSCE. Dar, asta numai după ce conflictul transnistrean va fi rezolvat. De asemenea, cei trei au confirmat în declaraţie importanţa relurării dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol în formatul 5 plus 2.
Prin semnarea acestei declaraţii, Vladimir Voronin a făcut cedări importante în faţa Moscovei şi Tiraspolului, au comentat imediat unii analişti de la Chişinău dar şi unii politologi ruşi. Corespondentul nostru Radu Benea a discuat cu doi dintre ei.

Radu Benea: Presedintele Vladimir Voronin a facut trei cedari importante la Moscova, sugereaza expertul in probleme de securitate Vlad Lupan. In primul rind, prin declaratia pe care a semnat-o, Voronin ar recunoaste indirect Tiraspolul ca parte egala la negocieri. In al doilea rind, zice expertul, partenerii occidentali ai Moldovei din formatul de negocieri 5+2 pentru Transnistria vor fi pusi in fata unui fapt implinit si vor trebui sa accepte intelegerile de la Moscova. Si in rindul al treilea, spune Vlad Lupan, prin aceasta declaratie, presedintele Vladimir Voronin practic a acceptat pe termen nedeterminat prezenta militara ruseasca pe teritoriul Republicii Moldova.

Vlad Lupan: „Desi Federatia Rusa intelege ca la un moment dat operatiunea de mentinere a pacii va trebui sa fie modificata si parca face un pas in acest sens, zicind ca va transformata sub egida OSCE, insa imediat dupa asta mentioneaza ca acest lucru se va intimpla in rezultatul solutionarii transnistrene definitivie. Cu alte cuvinte, dupa ce acest conflict va fi solutionat si este absolut evident ca se are in vedere o solutie dictata de Moscova, o solutie de tip Kozak. Formula respectiva presupune ca plecarea trupelor ruse nu este posibila decit dupa o solutie finala a conflictului. Deci, de fapt aici se vorbeste nu doar despre transformarea improbabila a operatiunii actuale de mentinere a pacii, dar si despre lipsa unui progres viitor in retragerea trupelor ruse”.

Radu Benea: In felul acesta, si Medvedev si Voronin au obtinut fiecare ce si-a dorit. Presedintele rus – o intarire a vechilor pozitii ale Moscovei bazate pe memorandumul Kozak, iar presedintele Voronin a obtinut o ampla mediatizare la posturile de televiziune rusesti, in toiul campaniei electorale din Republica Moldova.

Analistul politic de la Moscova al redactiei in limba rusa a postului nostru de radio, Vitalii Portnikov, crede insa ca singurul cistigator este Kremlinul. Autoritatile ruse isi dreg astfel imaginea sifonata dupa razboiul de anul trecut din Georgia, iar prin aminarea retragerii trupelor ruse isi intareasc si mai mult influenta in regiune.

Vitalii Portnicov: „Pentru Rusia este foarte important sa reglementeze conflictul transnistrean de asa maniera incit sa-si intareasca influenta in regiune, fie prin mentinerea controlului politic asupra Transnistriei, fie prin pastrarea neutralitatii Moldovei care ca stat reintregit nu va putea sa faca parte niciodata din structurile euroalantice si europene”.

Radu Benea: Insa expertul de la Moscova mai crede ca aparenta preocupare a Kremlinului fata de problema transnistreana va disparea curind si pentru o lunga perioada de timp in care Putin si Medvedev vor trebui sa lupte chiar pentru propria supravietuire politica pusa in pericol de criza economica tot mai grava din Federatia Rusa.

Moldova - Andrei Safonov, journalist in Bender, undated
Viorica Zaharia: Multumesc, Radu. Invitatul emisiunii de azi, la telefon, este politologul de la Bender Andrei Safonov. Dle Safonov, care totuşi este valoarea juridică a declaraţiei semnate la Moscova şi ce credeţi că va urma ei?

Andrei Safonov: "Nu e vorba de semnarea unui document care delimitează atribuţiile Chişinăului şi Tiraspolului, este doar o declaraţie deci, de fapt, este un document declarativ. Dacă vorbim de nuanţe juridice, sigur că nu avem în faţă un document de bază sau un pachet de documente care ar permite să se treacă la delimitarea atribuţiilor Chişinăului şi Tiraspolului. Dacă va urma ceva acestei declaraţii, este de competenţa diplomaţilor care vor lucra în viitoarele luni, dar probabil şi în următorii ani în această privnţă. Cât priveşte relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol după această întrevedere, trebuie să remarc următoarele: fiecare din marile părţi: Statele Unite, UE, Ucraina, Rrusia, va trage fiecare plapuma spre sine. Cel mai probabil, Rusia va încerca de facto să pornească mecanismul de negocieri 2 plus 1, iar restul vor lupta ca să nu îi permită Rusiei acest lucru. Respectiv, cred că în lunile apropiate nu ne putem aştepta la progrese importante, bătălia se va da nu pentru Transnistria sau pentru Moldova, ci în jurul acestora. Deocamdată însă continuă bătălia “de sub covor”, continuă lupta diplomaţilor şi asta nu face mai uşoară sarcina reglementării."

Viorica Zaharia: Cine are de câştigat în urma întrevederii de la Moscova şi semnării declaraţiei?

Andrei Safonov: "Fiecare din participanţii la întrevederea de la Moscova îşi joacă rolul. Moscova încearcă să-şi joace rolul de arbitru şi în acelaşi timp îşi păstrează interesele politice şi geostrategice legate de întărirea poziţiei sale în Sud-Estul fostei uniuni. Cât priveşte Chişinăul, el a avut sarcina să confirme că doreşte reglementarea conflictului transnistrean în limitele hotarelor fostei republici sovietice moldoveneşti. Înţeleg că această problemă sau nu este rezolvată, sau este rezolvată parţial. Cât priveşte Tiraspolul, el a încercat să păstreze pe cât este posibil status-quo-ul actual. A reşit, de aceea cred că echipa lui Igor Smirnv nu are prea mari motive de îngrijorare acum."

Viorica Zaharia: Dle Safonov, vă mulţumim. Vom continua discuţia cu invitatul nostru după ce vom asculta următorul material. În timp ce în Republica Moldova electoral pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie e în plină desfăşurare, unii cetăţeni moldoveni din regiunea transnistreană spun că se simt izolaţi şi lipsiţi de posibilitatea de a se informa, nu cunosc cel puţin candidaţii şi programele lor. Are detalii Elena Cioina:

O profesoară de la şcoala din satul Stroieşti, raionul Râbniţa, Rodica Pascari, care a vizitat saptamana trecută sediul Europei Libere de la Praga, aflându-se în Cehia la invitaţia organizaţiei “People in Need”, spune că deşi au mai rămas puţine zile până la alegerile din Republica Moldova, în localităţile de peste Nistru nu a văzut să se se fi organizat întâlniri electorale la care oamenii să poată afla cel puţin ce propun partidele din Chişinău în aceste alegeri.

Rodica Pascari: “Trăitorii simpli din regiunile de est se află acum într-o foamete informaţională. Să nu uităm că 40 la sută din locuitorii acestei regiuni sunt moldoveni. Îmi pare foarte rău. Nu vine nici un lider sa vorbească cu noi şi să ne răspundă la întrebarea ce aţi făcut pentru noi ca să nu ne simţim atât de izolaţi? Ne simţim de parcă am fi abandonaţi de ţara la care noi aparţinem. Nu am posibilitate să fac cunoştinţă cu platformele lor. Nu a fost încă nici o adunare a vreunui partid. Să vină să se întâlnească cu electoratul. Am impresia că nu au nevoie atât de un cetăţean informat care să înţeleagă esenţa programului, platformei ca să înţeleagă şi să ştie ce alege.”

Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a anunţat că nici în aceste alegeri Chişinăul nu va reuşi să deschidă secţii de votare în regiunea transnistreană, ci va deschide câteva în localităţile învecinate de peste Nistru. Cum vor vota transnistrenii dacă, iată nu sunt suficient de informaţi? I-am întrebat pe câţiva lideri de partide din Republica Moldova dacă îşi promovează cumva imaginea peste Nistru.

Moldova - Serafim Urechean, party leader
Serafim Urechean, preşedintele Alianţei Moldova Noastră: “Cu mare regret, noi ne facem promovare în Transnistria, dar cam puţion. Dar vreau să vă spun că oamenii de acolo sunt în această izolare numai datorită acţiunilor preşedintelui Vladimir Voronin care nu mai doreşte să poarte un dialog şi să caute o formulă de soluţionare a conflictului trasnistrean. Cei care locuiesc pe malul stâng al Nistrlui cu mare regret nu vor avea acces la alegeri. Dar mai sunt şi alte categorii de populaţie la care le este îngrădită calea spre alegeri. O bună parte a studenţilor sunt impuşi să voteze acolo unde au viză de reşedinţă, astfel ei sunt nevoiţi în ziua alegerilor să meargă acasă. Le mai este barată calea la urna de votare la peste 130 de mii de oameni la care a expirat termenul buletinului de identitate şi altor un milion de cetăţeni ai RM care locuiesc peste hotare. “

Reprezentantul unui alt partid ce candidează în aceste alegeri – Partidul Comuniştilor, Vasili Şova, care este responsabil de promovarea comuniştilor în raionul Dubăsari, inclusiv în partea de peste Nistru a acestui raion, spune că în prezent nu este posibilă desfăşurarea unei campanii electorale în adevăratul sens al cuvântului în regiunea transnistreană: “Legislaţia cu privire la alegeri prevede respectarea accesului tuturor condidaţilor electorali la procedurile electorale. Cu regret, administraţia de la Tiraspol nu contribuie la faptul ca aceste condiţii să fie respectate. Deocamdată o campanie electorală adevărată nu se poate realiza acum în regiune.”

Vasili Şova spune că acum în regiune unele partide doar răspândesc materiale informaţiuonale, cum ar fi postere, fluturaşe, afişe electorale. Întrebat cum ar trebui Tiraspolul să asigure condiţii egale de desfăşurare a campaniei electorale, Vasili Şova a răspuns: “Să ridice toate obstacolele în calea circulaţiei libere a oamenilor. În rândul al doilea, să asigure accesul deplin al tuturor partidelor politice la mass-media. Şi alte acţiuni prevăzute de Codul Electoral. În condiţii de conflict acest lucru este imposibil. De aceea o campanie electorală ca atare acolo nu se face şi nu poate fi făcută după toate regulile legislaţiei electorale a RM. În acest sens mai trebuie de lucrat. Acum oamenii se informează despre campania electorală din Moldova, ce partide participă, ce programe au, din discuţii şi contacte directe cu vecinii lor de peste Nistru.“

Vicepreşedintele Mişcării Acţiunea Europeană, Vitalia Pavlicenco, cu care de asemenea am discutat această problemă, spune că formaţiunea din care face parte are chiar pe listele electorale candidaţi ce locuiesc şi muncesc în Transnistria: “Noi avem structuri politice în regiunea transnistreană. Recent am avut o întâlnire cu alegătorii la Criuleni unde au venit mai multe echipe din Transnistria. Avem sedii ale MAE în Transnistria. Avem un plan de întâlniri electorale pe care îl vom urma. Deci noi lucrăm acolo. Avem coordonatori locali şi chiar candidaţi pe listă de la Ggrigoriopol şi Râbniţa.”

Cum explicaţi atunci această senzaţie de izolare a locuitorilor din regiune? Vitalia Pavlicenco consideră că “Există nişte tactici ale partidelor care consideră că trebuie să investeşti acolo de unde poţi scoate mai multe voturi. Noi niciodată nu am făcut aşa. Noi ne-am străduit să acoperim absolut toate zonele inclusiv Transnistria pentru care avem o atenţie absolut aparte şi o durere aparte,”

--------------------------

Viorica Zaharia: Dle Andrei Safonov, se fac simţite în regiune acţiuni care ar avea legătură cu campania electorală pentru Parlamentul Republicii Moldova?

Andrei Safonov: Nu. Nimic nu se simte. Deoarece, oricum, în Transnistria nu vor fi deschise secţii de votare pentru alegerile din Moldova, partidele de la Chişinău nu prea atrag atenţie la malul stâng al Nistrului. Probabil vor fi deschise secţii de votare peste Nistru unde vor merge să voteze câteva mii de locuitori ai regiunii, dar votul lor nu va cântări foarte mult. Iată de ce partidele lucrează mai mult acolo unde consideră că vor lua mai multe voturi de la cei care vor ieşi la urne. Subiectiv, din punct de vedere al intereselor politice, îi înţeleg pe liderii partidelor în această privinţă, dar din punct de vedere al politicii de stat cred că maşina propagandistică a Moldovei trebuia să lucreze mai bine în ce priveşte locuitorii regiunii. Din cauză că influienţa informaţională a Moldovei în regiune nu este foarte mare, atunci situaţia actuală de aici pare absolut justificată. Din cîte înţeleg, un alt rezultat nici nu era de aşteptat, dacă mai ţinem cont şi de faptul că perspectiva reglementării politice a conflictului transinitrean nu a s-a apropiat deloc în ultima vreme. “

Viorica Zaharia: Dle Andrei Safonov, vă mulţumim. Am discutat, doamnelor şi domnilor, cu politologul de la Bender Andrei Safonov. Iar spre finalul emisiunii haideţi să vedem dacă îi interesează pe locuitorii Transnistriei alegerile din Moldova. I-a întrebat corespondenta noastră la Tiraspol Oxana Berejanskaia.

“Nu cred că vor fi mari schimbări în ce priveşte problema transnistreană după alegerile dinn cinci aprilie. La alegerile din anii trecuţi nu am participat. Nici la alegerile din acest an nu voi merge pentru că nici un candidat nu a venit la noi sa-şi prezinte programul, deci eu nu îi cunosc pe aceşti oameni, de aceea să mă duc pur şi simplu la alegeri şi să bifez acolo cred că nu ar fi corect.”

“Probabil comuniştii vor acumula multe locuri în Parlament. Cam 30 la sută. Cred că raportul de forţe în viitorul Legislativ va fi cam 50 la 50 forţe de dreapta şi forţe de stânga, comuniştii ar putea obţine chiar mai puţin. Dar cred că problema transnistreană vrem sau nu vrem trebuie rezolvată, pentru că deja nu mai au unde tărăgăna. Cred că statele garant îi vor forţa să rezolve problema. Oamenii suferă din cauza asta. Eu am cetăţenie moldovenească. Nu am participat la ultimele alegeri petnru că nu au fost create condiţii, dar să mă duc să votez la secţiile organizate în afara Transnistriei nu mi-e convenabil, să mă duc şi să mă înregistreze la punctul de grăniceri, ştiţi, nu e cea mai mare plăcere. Ar trebui de creat puncte de votare aici. Deşi s-a anunţat că nu se vor pune piedici, totuşi nu cred că acum vom putea vota aici pe loc. Bine ar fi să se procedeze ca şi la alegerile pentru Duma rusească, au votat aici liber toţi cei care au cetăţenie rusească. Dar atunci când se organizează alegeri pentru Moldova, e mai greu... şi de fapt aici sunt în jur de 100 de mii de cetăţeni moldoveni. Cred că problema trebuie rezolvată. Depinde de cine va veni la putere la Chişinău.”

“După alegerile din Moldova nu cred că se va schimba politca în raport cu Transnistria, din câte înţeleg din ştiri, partidele care luptă pentru putere nu îi interesează această problemă. Nu voi participa la aceste alegeri pentru că am alte interese, mă interesează mai mult ce se întâmplă aici, unde locuiesc. “
“Eu nu prea am urmărit lupta politică din Moldova pentru locurile în Parlament deci nu pot spune că şctiu cine candidează. Dar din experienţa altor ani cred că schimbări cardinale nu vor fi pentru că şi malul stâng şi cel drept le este convenabilă actuala situaţie ca să poată pune pe seama ei diferite eşecuri în diferite domenii. Nu voi participa la alegeri pentru că aici nu vor fi organizate secţii de votare, dar să mă duc încolo ca să votez... depinde de dispoziţie. Nici data trecută nu am votat exact din cauza asta – că nu s-au organizat aici secţii de votare.”

“Dacă ei ar fi de partea noastră şi ne-ar da şi nouă nişte locuri în Parlament atunci ceva ar trebui să se schimbe în favoarea noastră. Cred că Transnistria fără Moldova nu înseamnă nimic. Oricât am lupta noi, nimic din asta nu va ieşi. Trebuie să ne unim ca să fim recunoscuţi într-un fel sau altul. Aşa noi suntem nimeni. La alegerile trecute nu am votat pentru că locuiesc în Transnistria. Nici acum cred că nu voi merge la alegeri. Dacă ar fi amenajate aici urne de votare, cred că aş merge, dar aşa….. “

Aţi ascultat voci culese la întâmplare la Tiraspol de corespondenta noastră Oxana Berejanskaia. Dragi ascultători, Dialogurile de astăzi se încheie aici. Sunt Viorica Zaharia vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă urează toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG