Linkuri accesibilitate

Săptămîna care se încheie a devenit săptămîna împrumutului de la Fondul Monetar Interanţional. A devenit clar şi oficial că Guvernul Românei va încheia un acord cu FMI, iar negoicerile asupra condiţiilor în care va fi acordat împrumutul au început deja. Situaţia s-a clarificat după ce, din noiembrie încoace, autorităţile române au respins, apoi au luat în conisderare şi, în cele din urmă, au ajuns la concluzia că un împrumut de la FMI e necesar. Această evoluţie în trepte rapide a fost impusă de agravarea în trepte rapide a situaţiei economice a României.

În mare parte situaţia a fost creată în afară şi agravată în interiroul ţării. În afara ţării, intervenţia colosală a guvernelor occidentale, care au injectat trilioane de euro în economiile lor, nu a produs, încă, redresarea. Consumatorii, industriile, pieţele şi băncile sînt, în continuare, în cădere. În creştere e doar sentimentul general de neîncedere. Situaţia a lovit imediat statele din Estul Europei, inclusiv România. În lipsa comenzilor din afară şi a creditului bancar - care a încetat în bănci străine dependente de băncile părinte din Occident - economiile Estului s-au sufocat rapid. Starea internă a agravat problemele, mai ales acolo unde economia e nereformată, depinde prea mult de stat şi de birocraţie.

Iar asta dictează, de pildă, diferenţa între România şi Polonia care e mai puţin zdruncinată de criză. Însă criza e în mare parte nemeritată de est, pentru că importă o situaţie creată în altă parte. Oricum, România nu are cum să răspundă singură crizei: bugetul e sub o presiune enormă şi a fost deja avariat de cheltuielile cu care fostul guvern şi-a finanţat, stupid, campania electorală. Exporturile au căzut. Milioanele de români care muncesc în Occident trimit mult mai puţini bani acasă. În plus, pieţele şi investitorii privesc cu neîncredere mediul economic românesc. În aceste condiţii, rămîne doar împrumutul de la FMI.

România a mai recurs la această soluţie acum mai bine de 15 ani, dar situaţiile sînt complet diferite. Atunci, banii urmăreau să susţină nevoile imediate şi să uşureze şocul reformării economiei. Acum, împrumutul are menirea de a reface credibilitatea financiară a României, întărind rezervele Băncii Naţinale şi ferind astfel sistemul financiar şi moneda de compromiterea totală.

Problema e că destui politicieni şi o mare parte a presei au rămas cu amintiriea anilor ’90 şi confundă situaţiile. Nu va fi o fericire nici de data asta. Însă ideile pe care le propagă politicieni şi ziare de tot felul sînt de multe ori greşite. Prima eroare e ideea după care banii vor fi puşi la bătaie pentru consum. De fapt, împrumutul va fi reţinut de Banca Naţională şi supravegheat de FMI. A doua idee greşită e că FMI va impune condiţii umilitoare. FMI va impune condiţii de disiplină şi nu va permite, tocmai, risipirea banilor. Dovadă, dificultăţile prin care trece Ucraina care a încercat să facă altceva cu fondurile FMI şi riscă să nu mai primească partea a doua a împrumutului. În plus, Occidentul pare să fi înţeles, tîrziu dar nu prea tîrziu, că o prăbuşire economică în Estului va avea efecte grave în Vest. Analiştii economici au atras public atenţia asupra acestui pericol, iar Uniunea Europeană a anunţat, joi, dublarea fondurilor de asistenţă pentru Est. S-ar putea să nu fie ultima suplimentare de fonduri.

În orie caz, e limpede că Vestul, inclusiv FMI-ul, are tot interesul să redreseze Estul şi, deci, să urmărească mersul banilor, mai ales că birocraţiile esteuropene se pricep să facă nevăzute fondurile străine. În sfîrşit, stînga românească, condusă de PSD, insistă că e nevoie de sporirea deficitului bugetar. Cu alte cuvinte, îndatorarea guvernului va fi, de data asta, în folosul ţării. Însă PSD se gîndeşte, probabil, mai mult la banii pe care vrea să îi dea, chiar prin îndatorarea Guvernului, şefilor de reţele politice locale. În al doilea rînd, criteriile eruopene de deficit sînt stricte, mai ales pentru economiile mici şi sărace. E simplu. ce-şi pot permite economiile mari poate scufunda economiile mici. Iar aici, Uniunea Europeană şi FMI sînt, evident, de acord. Cheltuielile publice se vor restrînge iar banii de împrumut vor fi urmăriţi pas cu pas.
XS
SM
MD
LG