Linkuri accesibilitate

Parteneriatul estic în discuție la Bruxelles


Benita Ferrero Waldner și Jose Barroso la reuniunea parteneriatului estic din decembrie 2008

Benita Ferrero Waldner și Jose Barroso la reuniunea parteneriatului estic din decembrie 2008

Astăzi la Bruxelles, liderii din Uniunea Europeană ar urma să discute un nou plan de strângere a legăturilor cu mai multe foste republici sovietice, inclusiv cu Republica Moldova.

Programul se numeşte „Parteneriat Estic” şi propune printre altele mai mulţi bani pentru vecinii Europei. Cât de mulţi? Încă nu se ştie precis. Agenţia France Presse scrie că Polonia şi Franţa se ceartă în privinţa sumei pe care ar urma UE s-o acorde ţărilor din aşa-numitul Parteneriat Estic. Comisia Europeană vrea să ajute Armenia, Azerbaidjanul, Moldova, Georgia, Ucraina şi poate şi Belarusul cu 600 milioane de euro. Polonia spune că ar trebui mai mulţi bani, iar Franţa, că este suficient, dacă nu chiar prea mult.

Disputa nu este chiar aşa de nouă.
Franţa vrea de mult ca europenii să dea bani mai mulţi ţărilor din nordul Africii. Tunisia, Algeria şi alte state sunt foste colonii franceze şi mari surse de imigranţi în Franţa, aşa că Parisul vrea să le ajute.
Polonia, dimpotrivă, crede că atenţia şi banii mai mulţi trebuie consacrate vecinilor din est ai Uniunii Europene. Ca să-i ajute să stea pe picioarele proprii şi ca să-i facă mai puţin vulnerabili la capriciile Rusiei.
De altfel, Polonia a fost cea care împreună cu Suedia a lansat aşa-numitul Parteneriat Estic.
Scopul său este printre altele să tragă o linie simbolică între ţările din Mediterana, cele sprijinite de Franţa, şi ţările est-europene. Polonezii vor ca acestea din urmă să aibă măcar speranţa că vor fi primite într-o bună zi în Uniune şi confirmarea că sunt mai europene decât, să zicem, Marocul sau Libia, care sunt şi ele aşa-numiţi noi vecini ai Europei.

Ţările cuprinse în Parteneriatul Estic au primit noua iniţiativă cu reacţii diferite.
În vreme ce Armenia sau Azerbaijdaul au lăudat-o, Moldova s-a plâns că nu este ceea ce aşteaptă ea de la Uniunea Europeană.
Nu de mult, preşedintele Voronin a repetat într-un interviu că Moldova vrea să adere la Uniune ca membru cu drepturi depline. El a adăugat că aşa-numitul Parteneriat Estic ar construi o centură în jurul Federaţiei Ruse, pe care ar încerca să o izoleze.
Republica Moldova vrea să obţină după alegerile de la 5 aprilie un acord de asociere cu UE.
Acesta ar aduce Moldovei mai multe avantaje, dar nu va cuprinde neapărat promisiunea aderării.
XS
SM
MD
LG