"Nu există nimeni care să nu-şi da seama că aceasta este cea mai mare provocare pentru lumea întreagă timp de generaţii,” – aşa a descris situaţia gazda reuniunii, ministrul britanic de Finanţe, Alistair Darling. Aşa încât miniştrii de Finanţe din principalele 20 de economii ale lumii sunt gata de orice pentru a relansa creşterea economică. Sâmbătă în sudul Angliei, ei au căzut de acord asupra unor paşi care arată clar direcţia de urmat, a spus ministrul Darling. Între aceşti paşi – menţinerea nivelului scăzut al ratei dobânzilor pentru o perioadă oricât de îndelungată ar fi necesar, mărirea „substanţială” a resurselor la dispoziţia Fondului Monetar Internaţional pentru sprijinirea ţărilor cu probleme, curăţarea băncilor de „active toxice” prin metode coordonate, supravegherea mai amplă a fondurilor speculative riscante, aşa numitele „hedge funds”, precum şi a agenţiilor de rating.
Ministrul de Finanţe american, Timothy Geithner a spus că lumea s-a unit împotriva crizei cu o viteză şi la o scară fără precedent în epoca modernă. Toate economiile cele mai importante adoptă pachete fiscale substanţiale, iar cu cât este mai puternic răspunsul, cu atât mai repede va avea loc refacerea economică.
Înainte de întâlnire, autorităţile de la Washington exercitaseră presiuni asupra altor ţări cerîndu-le să recugă la cheltuieli bugetare pentru stimularea economiei. Dar cererea americană a fost respinsă din start de câteva ţări europene în frunte cu Germania şi Franţa, care pun în schimb accentul pe înăsprirea legislaţiei pieţelor financiare.
Iată de ce, miniştri de Finanţe din G20 au căzut de acord numai să mărească finanţarea FMI-ului, care va hotărî apoi care ţări au nevoie, şi în ce măsură, de ajutoare.
Profesorul Richard Jackman de la Universitatea Economică de la Londra spune că lipsa unui acord asupra stimulentelor fiscale îl dezamăgeşte, dar era de aşteptat. După părerea lui, ideea cooperării în domeniul legislaţiei financiare este foarte bună, dar nu reprezintă o alternativă pentru stimulentele fiscale. Problema cea mai stringentă, crede profesorul Jackman, este micşorarea bruscă a consumului în întreaga lume, iar cel mai bun răspuns ar fi ca ţările să ia măsuri în comun ca să-l revigoreze. Înăsprirea legislaţiei financiare, din această perspectivă, nu are nici un rost.
Chiar şi în lipsa unor acorduri concrete la întâlnirea de sâmbătă, unii analişti cred că rezultatele sunt pozitive. Este şi părerea Vanessei Rossi, cercetător superior în domeniul economiei internaţionale la institutul londonez, Chatham House. Ea a explicat că întâlnirea a fost bună măcar şi pentru faptul că nu s-a sfârşit într-o atmosferă încordată care să ducă la certuri. O dovadă este şi reacţia calmă de astăzi a burselor. Aşa încât poate fi descrisă ca o punere în scenă pozitivă pentru anunţuri mai detaliate la reuniunea G20 la nivel înalt de pe 2 aprilie la Londra.
Ministrul de Finanţe american, Timothy Geithner a spus că lumea s-a unit împotriva crizei cu o viteză şi la o scară fără precedent în epoca modernă. Toate economiile cele mai importante adoptă pachete fiscale substanţiale, iar cu cât este mai puternic răspunsul, cu atât mai repede va avea loc refacerea economică.
Înainte de întâlnire, autorităţile de la Washington exercitaseră presiuni asupra altor ţări cerîndu-le să recugă la cheltuieli bugetare pentru stimularea economiei. Dar cererea americană a fost respinsă din start de câteva ţări europene în frunte cu Germania şi Franţa, care pun în schimb accentul pe înăsprirea legislaţiei pieţelor financiare.
Iată de ce, miniştri de Finanţe din G20 au căzut de acord numai să mărească finanţarea FMI-ului, care va hotărî apoi care ţări au nevoie, şi în ce măsură, de ajutoare.
Profesorul Richard Jackman de la Universitatea Economică de la Londra spune că lipsa unui acord asupra stimulentelor fiscale îl dezamăgeşte, dar era de aşteptat. După părerea lui, ideea cooperării în domeniul legislaţiei financiare este foarte bună, dar nu reprezintă o alternativă pentru stimulentele fiscale. Problema cea mai stringentă, crede profesorul Jackman, este micşorarea bruscă a consumului în întreaga lume, iar cel mai bun răspuns ar fi ca ţările să ia măsuri în comun ca să-l revigoreze. Înăsprirea legislaţiei financiare, din această perspectivă, nu are nici un rost.
Chiar şi în lipsa unor acorduri concrete la întâlnirea de sâmbătă, unii analişti cred că rezultatele sunt pozitive. Este şi părerea Vanessei Rossi, cercetător superior în domeniul economiei internaţionale la institutul londonez, Chatham House. Ea a explicat că întâlnirea a fost bună măcar şi pentru faptul că nu s-a sfârşit într-o atmosferă încordată care să ducă la certuri. O dovadă este şi reacţia calmă de astăzi a burselor. Aşa încât poate fi descrisă ca o punere în scenă pozitivă pentru anunţuri mai detaliate la reuniunea G20 la nivel înalt de pe 2 aprilie la Londra.
