Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem ca de obicei emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu:
Preşedintele rus Dmitri Medvedev spune că semnalele primite de la administraţia Obama din Statele Unite sunt „total pozitive” şi că cele două ţări au şansa să înceapă o pagină nouă a relaţiilor bilaterale. Vorbind la o întîlnire la Kremlin, cu membrii comisiei americane pentru relaţiile cu Rusia, Medvedev şi-a exprimat regretul că aceste relaţii s-au degradat semnificativ în ultimii cîţiva ani. De asemenea, el a confirmat că se va întîlni pentru prima dată cu Barack Obama pe 1 aprilie la Londra, în ajunul sumitul-ui G20 al principalelor puteri economice.
Lituania a cerut Statelor Unite să nu renunţe la poziţia “fermă” în relaţiile cu Rusia. Apelul a fost făcut de ministrul lituanian de externe Vygaudas Usackas la o întîlnire avută la Washington cu secretarul de stat american Hillary Clinton. Recent, Alianţa nord-atlantică a anunţat că reia dialogul la nivel înalt cu Moscova, după pauza de şase luni provocată de conflictul ruso-georgian.
După o absenţă de peste patru decenii, Franţa va reveni în comanda militară integrată NATO, adică în structura care planifică strategia alianţei. În anii 60 ai secolului trecut, preşedintele de atunci al Franţei, generalul Charles de Gaulle a scos ţara din comanda militară NATO în timpul unei dispute despre influenţa Statelor Unite în Europa.
Revenirea Franţei va avea loc oficial la summitul din aprilie care va marca 60de ani de la înfiinţarea alianţei.
Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană au sprijinit apelul la dublarea finanţării pentru Fondul Monetar Internaţional, pînă la 500 de miliarde de dolari. FMI avertizase că resursele sale actuale se pot epuiza în cazul în care actuala criză financiară globală se va prelungi. Dublarea fondurilor va fi discutată la sumit-ul G20 al principalelor ţări industrializate, planificat la Londra pentru 2 aprilie.
Potrivit revistei FORBES, Rusia şi-a pierdut cam două treimi din miliardarii pe care îi avea anul trecut ca urmare a crizei financiare. Moscova nu mai este oraşul cu cei mai multi miliardari din lume, locul său a fost reluat de New-York. Bill Gates, copropietarul concernului Microsoft este din nou considerat cel mai bogat om din lume, poziţie pe care o pierduse în 2008, în favoarea unui cunoscut investitor la bursă.
Georgia a anunţat că nu va mai participa la finala concursului „Eurovision” din mai de la Moscova, pentru că organizatorii au refuzat înregistrarea cîntecului propus de georgieni. Titlul melodiei în engleză era „We Don’t Wanna Put In”, o aluzie străvezie la numele premierului Rusiei. Şefa comitetului georgian de reprezentare la „Eurovision”, Nadia Uznadze a spus „Europei Libere” că Georgia a decis să nu schimbe textul cîntecului şi să nu propună altul.
-----------
Euroregiunea Nistru – aşa se numeşte un proiect lansat de curînd de autorităţile Ucrainei, Moldovei şi Transnistriei cu sprijinul Comisiei Europene. Ideea a fost aprobată în principiu de toate cele trei părţi şi a obţinut promisiunea unei finanţări pe măsură din partea agenţiei suedeze SIDA şi altor donatori occidentali. Este o premieră absolută, chiar şi la nivel de proiect. În faza actuală de idee, Euroregiunea Nistru include raionul Kamenka din nordul Transnistriei, regiunea Vinniţa din Ucraina şi 3 raioane din dreapta Nistrului – Floreşti, Şoldăneşti şi Soroca. Deocamdată, modalităţile concrete de funcţionare a acestei platforme regionale de cooperare e discutată la nivel de experţi. A fost creat şi un grup de lucru cu misiunea pregătirii documentelor de constituire a euroregiunii, care e condus de reprezentanţi ai administraţiei Vinniţa. Prima şedinţă a acestui grup de lucru ar urma să aibă loc la începutul lui aprilie.
Ştirea că pe Nistru ar putea să apară o euroregiune i-a bulversat se pare pe mai mulţi experţi de la Tiraspol şi Chişinău. Multora, ideea le-a părut cel puţin neverosimilă, de aceea am decis să-l întrebăm pe expertul de la Londra Nicu Popescu, invitatul emisiunii noastre de astăzi şi cercetător principal la Consiliul European pentru Relaţii Externe, cît de realistă i se pare punerea în practică a acestui proiect?
„Nu văd nici un motiv pentru care o astfel de idee ar fi neverosimilă. Este absolut normal ca autorităţile locale să coopereze. Este o practică europeană răspândită, inclusiv în spaţiul unor zone contesate ca Irlanda de Nord sau Ţara Bascilor. Acest tip de idei s-au discutat şi în cazul Abhaziei şi Osetiei de Sud, unde situaţia este mult mai dificilă şi tensionată. Bineînţeles că în cazul Georgiei, ideea unor euroregiuni nu a putut fi realizată, din cauza faptului că situaţia de pe teren este cu mult mai dificilă. Însă în cazul Transnistriei, nu văd nci un motiv pentru care o astfel de euroregiune nu ar putea fi realizată, decît obstacolele politice. Cooperarea în cadrul unei euroregiuni de fapt se face la un nivel foarte depolitizat. Este vorba despre cooperarea între autorităţile publice locale, între administraţiile locale, fără implicaţii politice şi vizează realizarea unor proiecte foarte concrete, care ar putea aduce beneficii sociale şi economice cetăţenilor de rînd, fără a se face prea mare agitaţie politică, fără a discuta lucruri legate de statutul regiunii, viitorul regiunii sau aspecte legate de geopolitica regională”.
Radu Benea: Ce beneficii poate oferi cooperarea anume în cadrul unei euroregiuni?
Nicu Popescu: „În primul rînd, euroregiunile nu fac minuni. Deci, nu trebuie să ne ateptăm la careva schimbări rapide şi masive a situaţiei de pe teren, în cazul în care o astfel de regiune este realizată. Mai multe raioane din Republica Moldova deja participă în cadrul unor euroregiuni cu Ucraina şi România, şi bineînţeles că nici un fel de schimbări revoluţionare acest tip de euroregiuni nu aduc. În acelaşi timp, euroregiunile mai degrabă facilitează cooperarea transfrontalieră şi realizarea în comun a unor proiecte legate de transport, de circulaţia cetăţenilor în plan regional, de ecologie, deci acel tip de probleme care pot fi soluţionate mai bine la o scară regională. Deci, dacă ne referim la o potenţială euroregiune la care ar participa localităţi din Moldova, Transnistria şi Ucraina, atunci cred că ar fi realist să ne aşteptăm la faptul că anumite proiecte de care vor beneficia simplii cetăţeni vor putea fi realizate. Şi acest tip de euroregiuni facilitează şi accesul autorităţilor la finanţare internaţională.”
Radu Benea: Dle Nicu Popescu, aţi zis că o euroregiune înseamnă în primul rînd realizarea unor proiecte concrete. Vizează ele spre exepmlu libertatea de circulaţie a persoanelor sau facilitarea comerţului pentru agenţii economici? Ce tip concret de proiecte sînt realizate într-o euroregiune?
Nicu Popescu: „Nu cred că trebuie să ne aşteptăm la faptul că euroregiunea va putea soluţona majoritatea acelor probleme care sînt decise în capitalele participanţilor la euroregiune. Deci, o euroregiune nu neapărat poate schimba regimuri de vize sau regimul circulaţiei în zona de frontieră, sau probleme legate de comerţul liber dintre Moldova şi Ucraina bunăoară. Acest tip de probleme, la nivel macro, sînt soluţionate de capitale. În acelaşi timp, euroregiunile pot fi utile pentru realizarea unor proiecte foarte clare. De exemplu, de îmbunătăţire a mediului înconjurător, de construcţie a unor drumuri şi conectare a reţelelor naţionale de drumuri una la alta, de facilitare a dialogului dintre societăţile civile ale regiunilor participante, de schimbul de experienţă pentru rezolvarea unor probleme, de facilitare a relaţiilor dintre oamenii de afaceri din Moldova, Ucraina şi Transnistria. Deci, cred că o euroregiune va fi utilă doar atunci cînd va fi abordată foarte pragmatic, depolitizat şi trebuie să ne dăm seama că o euroregiune nu este o soluţie în sine pentru problemele regionale, ci mai degrabă este o platformă care ajută actorii regionali să se aşeze la o masă de discuţii şi să soluţioneze problemele existente împreună. Şi faptul că aceste autorităţi ar lucra împreună bineînţeles că va facilita şi accesul la fonduri internaţionale, inclusiv fonduri europene pentru că Uniunea Europeană de fapt favorizează proiectele de cooperare transforntalieră, pentru că Uniunea Europeană crede că proiectele de cooperare transforntalieră sînt una din principalele modalităţi de a asigura pacea, stabilitatea şi prosperitatea pe continentul european”.
Radu Benea: Dle Popescu, vom reveni la discuţia noastră, dar să ascultăm mai întîi opinii ale locuitorilor Transnistriei culese de corespondenţii noştri despre ipotetica euroregiune de pe Nistru:
” Ne aflăm în impas, viaţa se înrăutăţeşte continuu, iar perspectiva recunoaşterii regiunii noastre rămîne la fel de ceţoasă. De aceea, eu cred că înfiinţarea unei euroregiuni ar fi o soluţie. Cel mai mult avem nevoie de simplificarea regimului de trecere a graniţelor, pentru că am ajuns să trăim ca într-o rezervaţie. Poate că o euroregiune va permite tinerilor să obţină mai uşor studii europene, avem nevoie şi de investiţii care să ridice industria”.
„Nu am auzit nimic despre euroregiune, poate că e doar un zvon?”
„Cred că e un lucru bun ce ne-ar da mai multe şanse să facem studii europene sau poate chiar să ne găsim mai uşor de lucru după absolvire”.
„Nu am auzit de crearea unei euroregiuni, dar susţinem acestă idee, pentru că este exact de ce are nevoie regiunea noastră. Aici ai în ce să investeşti bani, dar cel mai importat este ca toate acesea să le simtă populaţia şi nu doar un grup restrîns de instituţii sau persoane”.
„În Transnistria este foarte greu de trăit. Aici nu există nici o lege, fiecare face doar ce-i trece prin cap. Aş vrea ca guvernul nostru să atragă atenţie acestor lucruri. Toată speranţa noastră e îndreptată spre Rusia. Transnistria este nerecunoscută, aici nu avem nici o speranţă”.
„Eu cred că un asemenea proiect este foarte necesar şi chiar posibil de realizat, pentru că incertidudinea în care ne aflăm aici e fără precedent. Cum s-ar spune, nu avem nici o speranţă şi nici o plăcere aici. Dacă industria se va relansa şi va funcţiona ca pe vremuri, cred că şi euroregiunea Nistru va avea succes”.
„Nu cred că e posibil, în primul rînd ucrainenii nu vor fi de acord şi nici ai noştri nu vor permite aşa ceva. Pentru că fiecare vrea trage la turta lui şi vrea o bucăţcă mai mare”.
„Pentru început cred că trebuie să ne reunim. Apoi, cred că regiunea Nistrului are nevoie de investiţii. Important e să nu existe conlicte. Dacă vor să facă o euroregiune, poftim, vom fi doar bucuroşi, pentru că tinerii au nevoie de locuri de muncă, nu să plece la munci peste hotare. Avem un potenţial industrial puternic, oamenilor trebuie să li se ofere locuri de muncă, iar pensionarii să aibă şi ei un trai decent”.
---------------
Săptămîna trecută presa de la Tiraspol şi Moscova au anunţat că întîlnirea dintre preşedintele moldovean, Vladimir Voronin şi liderul transnistrean Igor Smirnov, meditată de preşedintele rus Dmitri Medvedev ar putea avea loc pe 18 martie la Moscova. Administraţia de la Tiraspol a expediat la Chişinău toate documentele necesare în acest sens, dar Chişinăul deocamdată nu a răspuns. Mai multe detalii, de la Valeriu Caţer.
Valeriu în ROMÂNĂ:
Faptul că această întâlnire ar putea avea loc anume pe 18 martie ne-a fost confirmat şi de jurnaliştii de la Moscova, cu care am discutat la telefon. Viceministrul moldoven al reintegrării, Ion Stăvilă ne-a declarat insa că nu ştie deocamdata mai nimic: "Nu ştiu dacă există o corespondenţă cu Moscova pe marginea acestui subiect. Aş fi putut remarca doar că în timpul vizitei sale la Chişinău, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a vorbit public, în timpul conferinţei sale de presă, despre o eventuală întâlnire în formatul 2+1. Acesta este ultimul mesaj pe care l-am auzit de la Moscova."
Totodată, Vladimir Soloviov, unul dintre reporterii de la cotidianul moscovit Kommersant, care a urmărit cu atenţie acest subiect, ne-a spus, cu trimitere la surse diplomatice ruseşti, că preşedintele moldovean şi-a dat demult acordul în privinţa unei asemenea întâlniri. În cadrul acesteia Voronin şi Smirnov, asistaţi de Medvedev, ar urma să semneze o declaraţie comună, al cărei conţinut nu este, însă, cunoscut încă. În discuţiile în particular, fără microfon, a adăugat jurnalistul de la Moscova, diplomaţii ruşi recunosc de altfel că Kremlinul, convocând această întâlnire înainte de alegerile parlamentare, încurajează menţinerea la putere a comuniştilor în Moldova.
Vladimir Solovioiv afirmă că la Moscova există teama că scrutinul ar putea fi câştigat de adepţii reorientării spre România a Republicii Moldova şi atunci Kremlinul a ales să „nu-i încurce”, cum s-a exprimat el, pe comunişti să rămână la putere, aşa cum a încercat s-o facă în 2005. O dovadă în acest sens ar putea servi şi faptul că preşedintele Voronin a obţinut „cartea verde” şi e în permanenţă prezent în mediile ruseşti.
În pofida declaraţiilor cum că întâlnirile dintre liderii de la Chişinău şi Tiraspol, mediate de Moscova, nu sunt menite să înlocuiască formatul tradiţional, 5+2, al negocierilor în problema transnistreană, precipitarea discuţiilor în format 2+1 îngrijorează, însă, Ucraina. Presa ucraineană a scris ziele trecute că administraţia de la Kiev se simte ameninţată de o soluţie federativă, impusă Chişinăului, care ar putea recidiva în Crimeea bunăoară.
Europa Liberă: L-am întrebat pe invitatul emisiunii noastre, expertul Nicu Popescu de la Londra, ce rezultate ar putea da această întîlnire, dacă va avea loc, ţinînd cont că părţile continuă să rămînă pe poziţii opuse?
Nicu Popescu: „Această întîlnire eu cred că trebuie văzută în primul rînd în context electoral. Republica Moldova de mai mulţi ani a încercat să obţină careva mişcări înainte din partea Rusiei pe dosarul transnistrean şi iată că Rusia face careva mişcări vizibile abia în ajunul alegerilor. Principala întrebare în acest context este preţul pe care îl va plăti guvernul Republicii Moldova pentru acest show preelectoral sau în cazul dat principala întrebare este cît de multe concesii politice şi strategice este gata preşedintele Voronin să acorde Rusiei pentru a obţine aluzia la un sprijin rus pentru partidul comuniştilor. Cred că deocamdată nimeni nu ştie răspunsul la această întrebare, inclusiv preşedintele Voronin cred că nu doreşte să facă careva concesii ireversibile pe acest dosar, dar trebuie să ne dăm seama că nici Rusia nu este un actor naiv şi nu face cadouri de imagine statelor vecine, fără a încerca să-şi realizeze careva interese clare”.
-----------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev spune că semnalele primite de la administraţia Obama din Statele Unite sunt „total pozitive” şi că cele două ţări au şansa să înceapă o pagină nouă a relaţiilor bilaterale. Vorbind la o întîlnire la Kremlin, cu membrii comisiei americane pentru relaţiile cu Rusia, Medvedev şi-a exprimat regretul că aceste relaţii s-au degradat semnificativ în ultimii cîţiva ani. De asemenea, el a confirmat că se va întîlni pentru prima dată cu Barack Obama pe 1 aprilie la Londra, în ajunul sumitul-ui G20 al principalelor puteri economice.
Lituania a cerut Statelor Unite să nu renunţe la poziţia “fermă” în relaţiile cu Rusia. Apelul a fost făcut de ministrul lituanian de externe Vygaudas Usackas la o întîlnire avută la Washington cu secretarul de stat american Hillary Clinton. Recent, Alianţa nord-atlantică a anunţat că reia dialogul la nivel înalt cu Moscova, după pauza de şase luni provocată de conflictul ruso-georgian.
După o absenţă de peste patru decenii, Franţa va reveni în comanda militară integrată NATO, adică în structura care planifică strategia alianţei. În anii 60 ai secolului trecut, preşedintele de atunci al Franţei, generalul Charles de Gaulle a scos ţara din comanda militară NATO în timpul unei dispute despre influenţa Statelor Unite în Europa.
Revenirea Franţei va avea loc oficial la summitul din aprilie care va marca 60de ani de la înfiinţarea alianţei.
Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană au sprijinit apelul la dublarea finanţării pentru Fondul Monetar Internaţional, pînă la 500 de miliarde de dolari. FMI avertizase că resursele sale actuale se pot epuiza în cazul în care actuala criză financiară globală se va prelungi. Dublarea fondurilor va fi discutată la sumit-ul G20 al principalelor ţări industrializate, planificat la Londra pentru 2 aprilie.
Potrivit revistei FORBES, Rusia şi-a pierdut cam două treimi din miliardarii pe care îi avea anul trecut ca urmare a crizei financiare. Moscova nu mai este oraşul cu cei mai multi miliardari din lume, locul său a fost reluat de New-York. Bill Gates, copropietarul concernului Microsoft este din nou considerat cel mai bogat om din lume, poziţie pe care o pierduse în 2008, în favoarea unui cunoscut investitor la bursă.
Georgia a anunţat că nu va mai participa la finala concursului „Eurovision” din mai de la Moscova, pentru că organizatorii au refuzat înregistrarea cîntecului propus de georgieni. Titlul melodiei în engleză era „We Don’t Wanna Put In”, o aluzie străvezie la numele premierului Rusiei. Şefa comitetului georgian de reprezentare la „Eurovision”, Nadia Uznadze a spus „Europei Libere” că Georgia a decis să nu schimbe textul cîntecului şi să nu propună altul.
-----------
Euroregiunea Nistru – aşa se numeşte un proiect lansat de curînd de autorităţile Ucrainei, Moldovei şi Transnistriei cu sprijinul Comisiei Europene. Ideea a fost aprobată în principiu de toate cele trei părţi şi a obţinut promisiunea unei finanţări pe măsură din partea agenţiei suedeze SIDA şi altor donatori occidentali. Este o premieră absolută, chiar şi la nivel de proiect. În faza actuală de idee, Euroregiunea Nistru include raionul Kamenka din nordul Transnistriei, regiunea Vinniţa din Ucraina şi 3 raioane din dreapta Nistrului – Floreşti, Şoldăneşti şi Soroca. Deocamdată, modalităţile concrete de funcţionare a acestei platforme regionale de cooperare e discutată la nivel de experţi. A fost creat şi un grup de lucru cu misiunea pregătirii documentelor de constituire a euroregiunii, care e condus de reprezentanţi ai administraţiei Vinniţa. Prima şedinţă a acestui grup de lucru ar urma să aibă loc la începutul lui aprilie.
Ştirea că pe Nistru ar putea să apară o euroregiune i-a bulversat se pare pe mai mulţi experţi de la Tiraspol şi Chişinău. Multora, ideea le-a părut cel puţin neverosimilă, de aceea am decis să-l întrebăm pe expertul de la Londra Nicu Popescu, invitatul emisiunii noastre de astăzi şi cercetător principal la Consiliul European pentru Relaţii Externe, cît de realistă i se pare punerea în practică a acestui proiect?
Radu Benea: Ce beneficii poate oferi cooperarea anume în cadrul unei euroregiuni?
Nicu Popescu: „În primul rînd, euroregiunile nu fac minuni. Deci, nu trebuie să ne ateptăm la careva schimbări rapide şi masive a situaţiei de pe teren, în cazul în care o astfel de regiune este realizată. Mai multe raioane din Republica Moldova deja participă în cadrul unor euroregiuni cu Ucraina şi România, şi bineînţeles că nici un fel de schimbări revoluţionare acest tip de euroregiuni nu aduc. În acelaşi timp, euroregiunile mai degrabă facilitează cooperarea transfrontalieră şi realizarea în comun a unor proiecte legate de transport, de circulaţia cetăţenilor în plan regional, de ecologie, deci acel tip de probleme care pot fi soluţionate mai bine la o scară regională. Deci, dacă ne referim la o potenţială euroregiune la care ar participa localităţi din Moldova, Transnistria şi Ucraina, atunci cred că ar fi realist să ne aşteptăm la faptul că anumite proiecte de care vor beneficia simplii cetăţeni vor putea fi realizate. Şi acest tip de euroregiuni facilitează şi accesul autorităţilor la finanţare internaţională.”
Radu Benea: Dle Nicu Popescu, aţi zis că o euroregiune înseamnă în primul rînd realizarea unor proiecte concrete. Vizează ele spre exepmlu libertatea de circulaţie a persoanelor sau facilitarea comerţului pentru agenţii economici? Ce tip concret de proiecte sînt realizate într-o euroregiune?
Nicu Popescu: „Nu cred că trebuie să ne aşteptăm la faptul că euroregiunea va putea soluţona majoritatea acelor probleme care sînt decise în capitalele participanţilor la euroregiune. Deci, o euroregiune nu neapărat poate schimba regimuri de vize sau regimul circulaţiei în zona de frontieră, sau probleme legate de comerţul liber dintre Moldova şi Ucraina bunăoară. Acest tip de probleme, la nivel macro, sînt soluţionate de capitale. În acelaşi timp, euroregiunile pot fi utile pentru realizarea unor proiecte foarte clare. De exemplu, de îmbunătăţire a mediului înconjurător, de construcţie a unor drumuri şi conectare a reţelelor naţionale de drumuri una la alta, de facilitare a dialogului dintre societăţile civile ale regiunilor participante, de schimbul de experienţă pentru rezolvarea unor probleme, de facilitare a relaţiilor dintre oamenii de afaceri din Moldova, Ucraina şi Transnistria. Deci, cred că o euroregiune va fi utilă doar atunci cînd va fi abordată foarte pragmatic, depolitizat şi trebuie să ne dăm seama că o euroregiune nu este o soluţie în sine pentru problemele regionale, ci mai degrabă este o platformă care ajută actorii regionali să se aşeze la o masă de discuţii şi să soluţioneze problemele existente împreună. Şi faptul că aceste autorităţi ar lucra împreună bineînţeles că va facilita şi accesul la fonduri internaţionale, inclusiv fonduri europene pentru că Uniunea Europeană de fapt favorizează proiectele de cooperare transforntalieră, pentru că Uniunea Europeană crede că proiectele de cooperare transforntalieră sînt una din principalele modalităţi de a asigura pacea, stabilitatea şi prosperitatea pe continentul european”.
Radu Benea: Dle Popescu, vom reveni la discuţia noastră, dar să ascultăm mai întîi opinii ale locuitorilor Transnistriei culese de corespondenţii noştri despre ipotetica euroregiune de pe Nistru:
” Ne aflăm în impas, viaţa se înrăutăţeşte continuu, iar perspectiva recunoaşterii regiunii noastre rămîne la fel de ceţoasă. De aceea, eu cred că înfiinţarea unei euroregiuni ar fi o soluţie. Cel mai mult avem nevoie de simplificarea regimului de trecere a graniţelor, pentru că am ajuns să trăim ca într-o rezervaţie. Poate că o euroregiune va permite tinerilor să obţină mai uşor studii europene, avem nevoie şi de investiţii care să ridice industria”.
„Nu am auzit nimic despre euroregiune, poate că e doar un zvon?”
„Cred că e un lucru bun ce ne-ar da mai multe şanse să facem studii europene sau poate chiar să ne găsim mai uşor de lucru după absolvire”.
„Nu am auzit de crearea unei euroregiuni, dar susţinem acestă idee, pentru că este exact de ce are nevoie regiunea noastră. Aici ai în ce să investeşti bani, dar cel mai importat este ca toate acesea să le simtă populaţia şi nu doar un grup restrîns de instituţii sau persoane”.
„În Transnistria este foarte greu de trăit. Aici nu există nici o lege, fiecare face doar ce-i trece prin cap. Aş vrea ca guvernul nostru să atragă atenţie acestor lucruri. Toată speranţa noastră e îndreptată spre Rusia. Transnistria este nerecunoscută, aici nu avem nici o speranţă”.
„Eu cred că un asemenea proiect este foarte necesar şi chiar posibil de realizat, pentru că incertidudinea în care ne aflăm aici e fără precedent. Cum s-ar spune, nu avem nici o speranţă şi nici o plăcere aici. Dacă industria se va relansa şi va funcţiona ca pe vremuri, cred că şi euroregiunea Nistru va avea succes”.
„Nu cred că e posibil, în primul rînd ucrainenii nu vor fi de acord şi nici ai noştri nu vor permite aşa ceva. Pentru că fiecare vrea trage la turta lui şi vrea o bucăţcă mai mare”.
„Pentru început cred că trebuie să ne reunim. Apoi, cred că regiunea Nistrului are nevoie de investiţii. Important e să nu existe conlicte. Dacă vor să facă o euroregiune, poftim, vom fi doar bucuroşi, pentru că tinerii au nevoie de locuri de muncă, nu să plece la munci peste hotare. Avem un potenţial industrial puternic, oamenilor trebuie să li se ofere locuri de muncă, iar pensionarii să aibă şi ei un trai decent”.
---------------
Săptămîna trecută presa de la Tiraspol şi Moscova au anunţat că întîlnirea dintre preşedintele moldovean, Vladimir Voronin şi liderul transnistrean Igor Smirnov, meditată de preşedintele rus Dmitri Medvedev ar putea avea loc pe 18 martie la Moscova. Administraţia de la Tiraspol a expediat la Chişinău toate documentele necesare în acest sens, dar Chişinăul deocamdată nu a răspuns. Mai multe detalii, de la Valeriu Caţer.
Valeriu în ROMÂNĂ:
Faptul că această întâlnire ar putea avea loc anume pe 18 martie ne-a fost confirmat şi de jurnaliştii de la Moscova, cu care am discutat la telefon. Viceministrul moldoven al reintegrării, Ion Stăvilă ne-a declarat insa că nu ştie deocamdata mai nimic: "Nu ştiu dacă există o corespondenţă cu Moscova pe marginea acestui subiect. Aş fi putut remarca doar că în timpul vizitei sale la Chişinău, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a vorbit public, în timpul conferinţei sale de presă, despre o eventuală întâlnire în formatul 2+1. Acesta este ultimul mesaj pe care l-am auzit de la Moscova."
Totodată, Vladimir Soloviov, unul dintre reporterii de la cotidianul moscovit Kommersant, care a urmărit cu atenţie acest subiect, ne-a spus, cu trimitere la surse diplomatice ruseşti, că preşedintele moldovean şi-a dat demult acordul în privinţa unei asemenea întâlniri. În cadrul acesteia Voronin şi Smirnov, asistaţi de Medvedev, ar urma să semneze o declaraţie comună, al cărei conţinut nu este, însă, cunoscut încă. În discuţiile în particular, fără microfon, a adăugat jurnalistul de la Moscova, diplomaţii ruşi recunosc de altfel că Kremlinul, convocând această întâlnire înainte de alegerile parlamentare, încurajează menţinerea la putere a comuniştilor în Moldova.
Vladimir Solovioiv afirmă că la Moscova există teama că scrutinul ar putea fi câştigat de adepţii reorientării spre România a Republicii Moldova şi atunci Kremlinul a ales să „nu-i încurce”, cum s-a exprimat el, pe comunişti să rămână la putere, aşa cum a încercat s-o facă în 2005. O dovadă în acest sens ar putea servi şi faptul că preşedintele Voronin a obţinut „cartea verde” şi e în permanenţă prezent în mediile ruseşti.
În pofida declaraţiilor cum că întâlnirile dintre liderii de la Chişinău şi Tiraspol, mediate de Moscova, nu sunt menite să înlocuiască formatul tradiţional, 5+2, al negocierilor în problema transnistreană, precipitarea discuţiilor în format 2+1 îngrijorează, însă, Ucraina. Presa ucraineană a scris ziele trecute că administraţia de la Kiev se simte ameninţată de o soluţie federativă, impusă Chişinăului, care ar putea recidiva în Crimeea bunăoară.
Europa Liberă: L-am întrebat pe invitatul emisiunii noastre, expertul Nicu Popescu de la Londra, ce rezultate ar putea da această întîlnire, dacă va avea loc, ţinînd cont că părţile continuă să rămînă pe poziţii opuse?
Nicu Popescu: „Această întîlnire eu cred că trebuie văzută în primul rînd în context electoral. Republica Moldova de mai mulţi ani a încercat să obţină careva mişcări înainte din partea Rusiei pe dosarul transnistrean şi iată că Rusia face careva mişcări vizibile abia în ajunul alegerilor. Principala întrebare în acest context este preţul pe care îl va plăti guvernul Republicii Moldova pentru acest show preelectoral sau în cazul dat principala întrebare este cît de multe concesii politice şi strategice este gata preşedintele Voronin să acorde Rusiei pentru a obţine aluzia la un sprijin rus pentru partidul comuniştilor. Cred că deocamdată nimeni nu ştie răspunsul la această întrebare, inclusiv preşedintele Voronin cred că nu doreşte să facă careva concesii ireversibile pe acest dosar, dar trebuie să ne dăm seama că nici Rusia nu este un actor naiv şi nu face cadouri de imagine statelor vecine, fără a încerca să-şi realizeze careva interese clare”.
-----------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
