Linkuri accesibilitate

Nato: Zece ani de la extinderea spre Europa centrală și de est


Președintele Cehiei Vaclav Klaus și secretarul general NATO Jaap de Hoop Scheffer

Președintele Cehiei Vaclav Klaus și secretarul general NATO Jaap de Hoop Scheffer

Zilele acestea se împlinesc 10 ani de când alianţa nord-atlantică, NATO, s-a extins pentru prima dată spre răsărit. Cum este marcată aniversarea la Praga?

În palatul Senatului de la Praga a început ieri şi continuă astăzi o conferinţă internaţională despre prima extindere NATO, cea din 1999. Atunci, au intrat în alianţă cehii, polonezii şi ungurii. După alţi cinci ani, în 2004, a venit rândul românilor, slovenilor, slovacilor, bulgarilor şi mai ales al ţărilor baltice, care au fost primite în ciuda unor avertismente furioase din partea fostului lor stăpân, Moscova.

La conferinţa care se încheie astăzi la Praga participă câţiva dintre actorii principali ai extinderii din 1999, în frunte cu Madeleine Albright, care era pe atunci şefa diplomaţiei americane şi cu Vaclav Havel, fostul preşedinte al Cehiei. Vaclav Havel este considerat de mulţi drept unul din politicienii central-europeni care au făcut cel mai mult în urmă cu zece ani să convingă Occidentul să ia noile democraţii sub aripa alianţei nord-atlantice.
Pe vremea aceea, NATO ezita, pentru că se obligase faţă de fost Uniune Sovietică, după căderea Zidului de la Berlin, să nu mai primească pe nimeni în afara fostei Germanii de Est.

Ezitările au continuat şi după 1999, când teama de a nu supăra Rusia prea tare era să compromită primirea ţărilor baltice, mai ales.
Acum, când vine vorba de extinderea viitoare a NATO se vorbeşte mai ales de Ucraina şi Georgia. Ambele aşteptau să fie invitate în alianţă la summitul de anul trecut de la Bucureşti, dar n-a fost să fie aşa. Multe state puternice din Europa, în frunte cu Germania şi Franţa, consideră că nici Ucraina, nici Georgia nu sunt destul de democratice ca să fie primite. În plus, sondajele de opinie arată că în Ucraina o majoritate a populaţiei nu vrea în NATO. Iar georgienii, care ar vrea, au probleme mari cu vecinătatea rusă, aşa cum s-a văzut în august, anul trecut, în criza Osetiei de Sud.

Joi, fostul preşedinte ceh Vaclav Havel a fost întrebat într-un interviu cu radioul public ceh cine ar mai trebui primit în NATO, dintre fostele republici sovietice. Havel a răspuns că extinderea NATO trebuie să se oprească la un moment-dat, şi a sugerat că graniţa de est definitivă ar putea fi cea dintre Belarus şi Rusia, sau dintre Ucraina şi Rusia, când în Belarus va lua sfârşit dictatura, iar în Ucraina se va termina haosul politic. În privinţa ţărilor din Caucaz, Havel a spus că ar fi bine ca ele să se gândească la un sistem de securitate regional, în care să intre Armenia, Georgia, Azerbaidjanul. Un fel de a spune că în coasta de sud a Rusiei NATO nu are ce să caute.
XS
SM
MD
LG