Linkuri accesibilitate

Situaţia economică în Europa de Est în analiza BERD


Economistul şef BERD Erik Berglof este îngrijorat în special de Ucraina

Criza se manifestă în Europa de Est în mai multe feluri: creşterea economică încetineşte brusc, volumul producţiei se reduce, surselor de credite seacă, iar în cazul câtorva ţări, monedele naţionale se devalorizează rapid.

Situaţia nu este peste tot la fel. Cehia o duce relativ bine. Dar o ţară ca Letonia a fost nevoită să ceară ajutoare de urgenţă de la Fondul Monetar Internaţional, după ce produsul intern brut a scăzut cu 10.5 la sută în ultimul trimestru din 2008.

"Este o perioadă dificilă, spune Erik Berglof. Dar cu toate acestea, în mai multe privinţe situaţia nu a fost până acum cu mult mai proastă decât în Europa Occidentală. Iar în cazul unor ţări din est e chiar mai bună, de exemplu, sub aspectul creşterii economice. Îngrijorările noastre ţin de viitor, de ceea ce se poate întâmpla în următorul an, spune Berglof. Important este să existe un mecanism de răspuns, cu un anumit grad de coordonare a măsurilor de răspuns între ţări”.

Un element cheie al acestui răspuns a fi acela ca băncile Europei Occidentale care au cumpărat porţiuni importante în sistemul bancar din est să menţină liniile de împrumut pentru filialele subsidiare estice. Mai ales că băncile regiunii au nevoie anul acesta de aproximativ 130 de miliarde de dolari pentru acoperirea unor datorii pe termen scurt.

Băncile mamă din vest sunt în multe cazuri ele însele salvate de la faliment cu ajutoare de la guvernele Uniunii Europene. Erik Berglof este încurajat de promisiunea făcută pe 1 martie de liderii Uniunii Europene că filialele subsidiare, cel puţin în noile ţări membre ale Uniunii, se vor putea bucura şi ele, indirect, de o parte a acestor ajutoare.

"Economistul de la BERD mai spune că cel puţin până acum băncile mamă şi-au ajutat filialele estice, iar când toate celelalte surse de împrumut în est s-au epuizat, legătura bancă mamă – bancă fiică a rămas intactă"

Devalorizarea monedei naţionale în unele ţări din est a făcut ca Ungaria şi Polonia să ceară simplificarea criteriilor de aderare la zona euro. Săptămâna aceasta miniştrii de Finanţe din zona euro au respins ideea.

Însă Erik Berglof crede că ţările din afara acestei zone pot fi ajutate chiar şi prin simpla oferire a unei foi de parcurs individuale pentru aderare, combinată cu măsuri speciale de sprijin din partea Băncii central Europene, elaborate pentru fiecare ţară aspirantă separat”.

Despre ţările est-europene care nu fac parte din Uniunea Europeană, Erik Berglof spune că sunt cel mai vulnerabile, iar campioană este Ucraina:

"Ucraina este expusă celor mai mari riscuri din cauză că s-a bizuit până acum doar pe câteva ramuri ale economiei, în special pe industria metalurgică. De asemenea, atât companiile cât şi persoanele individuale sunt în mare măsură dependente de fluctuaţiile cursului de schimb valutar. Aşa încât motive de îngrijorare în legătură cu Ucraina sunt destule”.

Iar în afară de cele economice, Ucraina continuă să aibă probleme cu stabilitatea politică, iar unele poziţii cheie din Banca Naţională şi ministerul Finanţelor de la Kiev rămân vacante din cauza rivalităţilor politice.
XS
SM
MD
LG