Linkuri accesibilitate

Ce ziare au parte de astfel de contracte? Ce riscuri implică o angajare în lupta electorală?

Veaceslav Perunov de la săptămânalul bălţean „Spros. i predlojenie”, considerat un ziar de succes, ne-a spus că, deşi a mizat mult pe banii din această campanie, aşteptările deocamdată nu s-au îndreptăţit. Până acum i-a reuşit să semneze contracte publicitare cu doar 3 formaţiuni politice, precizează Peronov, şi iată de ce:

“Celelalte nu doresc – fie din lipsă de bani, fie din alte motive. Partidul de guvernământ, bunăoară, dispune de mediile sale de informare create înainte de alegeri - două posturi de radio şi un ziar – prin urmare ei preferă să utilizeze aceste resurse. Pe noi ne evită. Deşi eu cred că nu e corect, din punct de vedere strategic. Dacă vrei să ajungi la cititorul care nu te simpatizează trebuie, cred, să plasezi publicitate tocmai în ziarele de opoziţie.”

Directorul săptămânalului „Cuvântul” din Rezina, Tudor Iaşcenco, ne spune că îşi doreşte să încaseze din publicitatea electorală vreo 30 de mii de lei, adică cam a zecea parte din veniturile anuale ale ziarului, după ce a încheiat contracte cu şapte concurenţi electorali. Iaşcenco recunoaşte că publicitatea electorală afectează, oarecum, credibilitatea ziarului, însă…

“Asta-i unica şansă a noastră să mai cîştigăm nişte bani suplimentari, cel puţin o dată la patru ani. În plus, dacă nu-i mai informăm nici noi pe alegători, cine s-o facă. Presa locală este singură alternativă radioului şi televiziunii publice, care sunt aşa cum le ştie toată lumea. Presa raională a preferat să nu se implice oficial în campania electorală. Fiind finanţată din bani publici, această presă lucrează, de fapt, pentru un singur partid – cel de la putere”.

Printre mediile care nu au oferit în această campanie spaţiu publicităţii electorale figurează şi ziarul “Economicescoe obozrenie” “Logos-press”. L-am întrebat pe jurnalistul ecomonic de la această publicaţie, Dumitru Calac, de ce ziarul a neglijat eventualele venituri din publicitate politică:

“Cei care câştigă în timpul alegerilor, pierd mai mult ulterior. Credibilitatea acestor ziare scade. Pentru că oamenii văd că publicaţia a fost activ implicată în campanie, de obicei, de partea unuia sau altuia. Uitaţi-vă atent pe ziare şi o să vedeţi că, de obicei, în fiecare dintre ele publicitatea politică este de o oarecare orientare.”

Preşedintele Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, este însă de părere că dacă se respectă principiul echidistanţei, presa nu are nimic de pierdut din prestarea unor servicii de publicitate pentru partidele politice. Petru Macovei atrage însă atenţia asupra altei probleme pe care a detectat-o examinând devizurile de cheltuieli ale partidelor lansate în cursă.

“Unii concurenţi electorali achită sume deloc de neglijat pe conturile unor mass-media care le sunt loiale sau care chiar sunt afacerile proprii ale liderilor acestor partide. Această paractică demonstrează o dată în plus că partidele politice profită de campanie pentru a-şi achită nişte datorii mai vechi faţă de mediile care i-au susţinut,” este de părere Preşedintele Asociaţiei Presei Independente.
XS
SM
MD
LG