Deocamdată, în Republica Moldova declararea veniturilor şi averilor de către persoanele cu demnităţi publice, nu se face decât formal, chiar dacă R.Moldova a reuşit încă din anul 2002 să preia acest instrument de luptă cu corupţia adoptînd actele normative de rigoare. Este o concluzie formulată de decidenţi din subdiviziuni ale procuraturii şi poliţie, dar şi de experţi din societatea civilă.
Cristina Cojocaru, expert la centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei: " Aceasta lege din 2002 cu privire la declararea veniturilor o urmărim de 6-7 ani şi efectele nimeni nu le-a văzut deocamdată. Aici apare respectiv întrebarea dacă există voinţă politică reală de a schimba ceva prin acest efort legislativ."
Această lege, mai constată juriştii, a fost adoptată pentru că aşa o cer strategiile de luptă cu corupţia, aprobate de Guvern. În realitate însă ea ar trebui să motiveze întreaga societate ca să obţină şi respectiv să ofere informaţii relevante despre funcţionarii publici. Modelul declaraţiei care trebuie completat în fiecare an de funcţionari, este criticat în fiecare an de organizaţiile ce monitorizează luptă cu corupţia şi cu toate acestea, rămâne neschimbat. Semnatarii pot cu uşurinţă să nu indice toate veniturile şi proprietăţile pentru că şi pârghiile de control sunt viciate, mai exact, lipsesc.
Comisia centrală de Control care trebuie să acumuleze declaraţiile şi să le verifice nu are pârghii pentru aceasta, crede procurorul în procuratura Anticorupţie, Viorel Morari: "Avem un teanc de declaraţii la care te uiţi: Morari a declarat salariul cutare, automobilul cutare un imobil atît. Atât. Nu poţi să verifici după baza de date, să vezi dacă după Morari mai sunt înregistrate încă trei automobile sau nu, la cadastru - mai am în careva proprietate sau imobil sau nu."
La această problemă se adaugă accesul la informaţie în Republica Moldova. Cornelia Cozonac de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice, antrenată în prezent într-o campanie de monitorizare a candidaţilor în alegerile 2009, spune că nici ziariştii nu au prea multe pârghii de afla informaţii şi a verifica averile candidaţilor: "Formularea lor e destul de ambiguă şi nu ne permite să avem un tablou general al averilor candidaţilor la funcţiile publice şi e greu să le verifici, pentru că în multe cazuri se menţionează de exemplu că a obţinut o anumită sumă din dobânzi, dar nu este nimic indicat de unde vine dobânda asta.
Legea prevede că averile demnitarilor pot fi verificate de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei doar dacă acest lucru îl va cere Comisia Centrală de Control a Declaraţiilor. Comisia însă, chiar dacă solicită Centrului acest lucru, nu le pune însa la dispoziţia preseii. Ce se ştie cu certitudine este că până în prezent, niciunui demnitar nu i-a fost iniţiat vreun proces penal pentru tăinuirea averilor."
Totuşi, acum jumătate de an, în luna iulie, secretarul acestei Comisii, Vadim Enicov, care este şi consilier al preşedintelui Vladimir Voronin, a declarat Europei Libere că pe 2007 câteva zeci de demnitari nu-şi depuseseră declaraţiile de avere. Comisia a constatat lipsa declaratiilor unui sir de functionari publici si a decis inaintarea materialelor pentru examinare Centrului pentru combaterea crimelor econ si coruptiei.
Aşa cum acestei declaraţii nu a urmat nimic, peste două luni, la finele lui septembrie, am întrebat-o pe preşedinta comisiei, ministrul Finanţelor, Mariana Durlişteanu, cu ce s-a soldat sesizarea CCCEC. Am auzit un răspuns „din altă operă”: "Comisia s-a convocat la sfârşitul lunii iulie. După aia noi am convenit în cadrul Comisiei să facem o bază de date pe ani pe fiecare persoană care deţine funcţie de demnitar. Şi această bază de date va fi remisă Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei dar nu pentru a depista careva neînţelegeri sau ceva, pentru că comisia nu este în funcţie să dea da o apreciere cât e de corect sau incorect, persoana respectivă îşi îndeplineşte conform formularului şi ăsta e scopul nostru."
Deşi unele organizaţii de media critică de câţiva ani Comisia pentru faptul că nu face publice la timp sau chiar deloc declaraţiile de avere ale demnitarilor, Mariana Durlişteanu nu s-a arătat prea îngrijorată nici de trasparenţa sumară şi nici de depunerea întârziată a declaraţiilor de către demnitari.
O lege mai mult mimată decît respectată
