Linkuri accesibilitate

Viorica Zaharia constată că este un act normativ zădărnicit de propriile lacune şi de lipsa voinţei politice pentru aplicarea ei

De mai bine de o jumătate de an, în Republica Moldova ar trebui să fie aplicată legea cu privire la conflictul de interese, ce oferă societăţii un nou set de instrumente de luptă cu corupţia. Numai că acest act normativ extrem de util nu funcţionează, spun experţii în drept, deoarece legea este zădărnicită de propriile lacune dar şi pentru că nu există suficientă voinţă politică pentru aplicarea ei.

Legea defineşte conflictul de interese ca „situaţie în care persoana ce deţine o funcţie publică trebuie să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii ce influenţează sau poate influenţa interesele sale personale”. În domeniul justiţiei de exemplu, drept conflict de interese poate fi calificată situaţia în care un judecător, de exemplu, judecă un dosar în care una din părţi este o societate comercială la care tocmai el sau rudele sale sunt acţionari. Se consideră că în asemeena cazuri judecătorul ar putea fi subiectiv în luarea deciziei.

În situaţii comparabile, legea respectivă îi obligă pe funcţionarii publici, inclusiv pe preşedintele ţării,deputaţii, miniştrii, judecătorii, să depună la Comisia Principală de etică, atunci cînd acced în funcţie sau cînd apare un conflict de interese, declaraţii numite „de interese personale”. În caz că nu o fac şi se constată că a existat un conflict de interese, ei pot fi supuşi la sancţiuni disciplinare, administrative, sau chiar penale.

Toată problema, spun experţii, este că aceste două instrumente de aplicare a legii – modelul declaraţiei de interese personale şi regulamentul de funcţionare al comisiei principale de etică nu au fost elaborate. Cristina Cojocaru, expert la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.

Legea nu are anexat nici un model de declaratie a intereselor personale. Cum vreţi ca funcţionarii să declare dacă nu au un model de declaraţie? Deci primul mecanism deja e compromis. Al doilea Comisia principală de etică – organul principal în supravegherea funcţionării aceste legi. Nu are nici măcar un articol dedicat în lege. Nu se stie ce va face ea si cum va funcţiona. Deci si al doilea mecanism. Trebuie să asteptăm să se adopte un regulament. Lgea nu funcţionează şi din cauză că nu există această comisie de etică.

Un alt viciu al legii, spune Cristina Cojocaru, este lipsa unui mecanism eficient de asigurare a transparenţei. În lege scrie că declaraţiile funcţionarilor se fac publice doar la cerere şi atunci în decurs de 30 de zile. De exemplu, eu ştiu că în privinţa mea un funcţionar trebuie să ia o decizie. Deci eu nu am timp să aştept 30 de zile ca să văd declaraţia sa de interese personale, mie azi îmi trebuie pentru că azi se ia decizia. Şi ce declaraţie să îmi dea dacă modelul nu este şi nici comisie nu este, deci eu nu am cui să o cer. Deci este o lege care deja lucrează şi care nu lucrează în nici un fel.

Comisia principală de etică va începe să funcţioneze cel mai probabil la mijlocul anului 2009, adică la mai mult de un an de la intrarea în vigoare a legii conflictului de interese. Cel puţin asta am înţeles de la consilierul guvernamental, Valeriu Balaban, unul din autorii acestei legi şi responsabil la guvern de realizarea unor ample programe anticorupţie.

Nicolae Clima, preşedintele Consiliului Superior al Magistratrii, pe care l-am întrebat dacă în privinţa judecătorior se aplică legea cu privire la conflictul de ineterese, spune că judecătorii şi până acum erau obligaţi de Codul de Etică să anunţe asemenea situaţii.

Republica Moldova a fost penalizată acum câţiva ani de CEDO într-un caz pornit de liceul „Prometeu” din Chişinău. Curtea a constatat atunci că în condiţiile în care unul din judecătorii moldoveni care au examinat cazul nu a anunţat că avea tangenţă cu această instituţie - unul din copiii săi studiase cîndva, decizia instanţei poate fi considerată subiectivă. În consecinţă statul s-a ales cu penalizare.

XS
SM
MD
LG