Linkuri accesibilitate

Libertatea de expresie şi starea presei


Invitata lui Radu Benea este jurnalistă originară din Chişinău Natalia Morari, de la publicaţia moscovită The New Times

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Începem ca de obicei emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

----------------

Liderul de la Tiraspol Igor Smirnov a declarat joi, la Moscova, că transnistrenii vor fi liberi să voteze la alegerile parlamentare din 5 aprilie din Republica Moldova. "Nu vom pune piedici. La noi este permisă deţinerea dublei cetăţenii", a spus Smirnov. Pe de altă parte, el a declarat că Transnistria este pregătită de negocieri, pe teritoriul său, cu Republica Moldova, precizând că următoarea rundă ar putea să aibă loc în luna martie. Smirnov s-a arătat sceptic, însă, în privinţa unor evoluţii imediate în negocieri.

La Moscova, Igor Smirnov s-a întîlnit cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care a spus că o ieşire din impasul în care se află acum negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol poate fi găsită doar pe baza recunoaşterii egalităţii celor două părţi.

Cu o zi mai devreme, la Tiraspol s-a aflat în vizită preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE, Juao Soares, care la întălnirea cu şeful adjunct al administraţiei, Alexandr Koroliov, a reiterat apelul de reluare a negocierilor în formatul internaţional "5+2.

Şeful Misiunii OSCE în Moldova, ambasadorul Philip Remler, a anunţat că la solicitarea organizaţiei transnistrene de tineret “Prorîv!”, Misiunea va monitoriza procesul de judecată iniţiat de „Prorîv!” împotriva administraţiei oraşului Tiraspol. „Prorîv!” s-a plîns în instanţă că administraţia oraşului nu i-a permis să picheteze oficiul din Tiraspol al Misiunii OSCE. “OSCE nu ia atitudine faţă de acest caz, aflat în examinare”, a spus ambasadorul Remler. “Totuşi, OSCE sprijină în principiu dreptul la întruniri şi proteste paşnice, inclusiv dreptul de a protesta împotriva noastră”. „Prorîv!” a organizat în trecut numeroase demonstraţii în faţa oficiului din Tiraspol al Misiunii OSCE în Moldova.

OSCE a decis să păstreze observatorii la graniţa cu regiunea separatistă georgiană Osetia de Sud până la 30 iunie. Mandatul observatorilor desfăşuraţi după războiul ruso-georgian din august 2008 urma să expire miercurea viitoare, dar atât Rusia cât şi Georgia au susţinut extinderea mandatului.


Preşedintele Rusiei Dmitry Medvedev a spus că economia ţării sale trebuie să se pregătească pentru un an dificil şi că primele semne ale relansării economice nu vor apărea înaintea anului 2010. Vorbind la Kremlin la o şedinţă televizată, Medvedev a dat însă asigurări că Rusia are suficiente rezerve financiare pentru a nu fi nevoită să renunţe la cheltuieli sociale. Preţul scăzut al petrolului şi criza economică globală afectează din plin economia rusă, care trece prin cea mai grea perioadă din ultimul deceniu.

Un procuror rus acuză actuali şi foşti oficiali din ministerul Finanţelor de delapidări din fondul statului. Procurorul Aleksandr Bastrîkin, şeful comisiei de anchetă a Procuraturii Generale, nu a dat nume, dar declaraţiile sale sunt văzute ca un nou atac împotriva ministrului Aleksei Kudrin. Un adjunct al ministrului Kudrin, Serghei Strociak a fost arestat anul trecut şi acuzat de fraude.

Ministrul de finanţe al Ucrainei şi-a dat demisia, spunînd că a devenit „ostatecul politicii”. Viktor Pînzenyk a declarat că interferenţele politice în activitatea ministerului său l-au împiedicat să menţină un buget echilibrat. Guvernul Iuliei Timoşenco a cerut recent un împrumut de la Moscova pentru a combate efectele crizei financiare în Ucraina.

Congressmenii americani au ajuns la un compromis asupra planului de reduceri fiscale şi investiţii cu scopul stimulării economiei. În varianta finală, acest pachet de măsuri va costa bugetul Statelor Unite 789 de miliarde de dolari. Liderul majorităţii democrate din Senat, Harry Reid a spus că planul va crea peste trei milioane de locuri de muncă.


Dragi prieteni, aşadar, în emisiunea de astăzi vom discuta despre libertatea presei şi libertatea cuvîntului. Invitata noastră este cunoscuta jurnalistă din Rusia, dar originară din Chişinău, Natalia Morari, de la publicaţia moscovită The New Times. Amintim că acum un an, autorităţile ruse i-au interzis Nataliei Morari accesul pe teritoriul Rusiei. Interdicţia a fost impusă după publicarea unor materiale de investigaţie pe tema marii corupţii, în care erau vizaţi înalţi funcţionari din serviciul de securitate FSB sau despre ilegalităţi comise în alegerile parlamentare din Rusia din 2007. Apoi, în 2008, Nataliei Morari i-a fost refuzată dobîndirea cetăţeniei ruse, după căsătoria ei cu colegul său de la The New Times, Ilia Barabanov. Una din explicaţiile oficiale pentru acest refuz, a fost că jurnalista ar reprezenta un pericol la adresa securităţii statului rus. Aşadar, Natalia, ştiu că aţi pierdut pînă acum două procese în Rusia, dar aţi făcut un demers la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. La ce etapă se află acum dosarul dumneavoastră?

Natalia Morari: „La CEDO procesele sînt de durată, nu ne aşteptăm la un rezultat imediat. Dar a doua zi după ce am depus plîngerea, autorităţile ruse mi-au înaintat o nouă acuzaţie, cum că aş fi îndemnat la răsturnarea violentă a puterii de stat. De aceea nu am reuşit să o includ în petiţie. Nu ne aşteptăm la un răspuns mai devreme de un an, doi. Înţelegem foarte bine că există şi alte dosare, mult mai importante, cum ar fi cele privind victimele războaielor. Altfel, mulţumesc că sînt vie şi sănătoasă”.

Europa Liberă: Natalia, nu aţi fost în Rusia de mai bine de un an, dar continuaţi să lucraţi pentru The New Times şi urmăriţi îndeaproape ceea ce se petrece în Rusia. S-a schimbat sau nu situaţia în acest răstimp în Rusia în ce priveşte libertatea presei şi libertatea cuvîntului?

Natalia Morari: „Eu cred că situaţia doar s-a înrăutăţit. E suficient să ne amintim numei de ultimul caz, asasinarea în centrul Moscovei a jurnalistei de la Novaia Gazeta şi a avocatului Stanislav Markelov. Sau de cazul redactoului-şef al sitului Ingushetia.org, împuşcat într-o maşină de poliţie. Ce-i drept, autorităţile au zis că arma poliţistului s-a descărcat spontan, dar în mod inexplicabil, glontele i-au nimerit drept în tîmplă. Sau cazul maltratării redactorului-şef de la „Himkinskaya pravda”, care a rămas invalid pe viaţă şi foarte multe alte asemenea cazuri. În fiecare an ele devin tot mai numeroase. Comunic zilnic cu prietenii şi colegii mei de la Moscova şi de la alte ziare, pot să spun că lumea a început să se ferească de temele politice”.

Europa Liberă:De ce se întîmplă asta, oare Kremlinului nu-i pasă de proasta reputaţie ce şi-o cîştigă prin hărţuirea unor jurnalişti, prin procese pierdute la CEDO sau prin pasivitatea sa în găsirea şi pedepsirea vinovaţilor de atacurile împotriva presei?

Natalia Morari: „Eu cred că atîta timp cît Rusia are gaz, petrol şi alte resurse naturale, aceste lucruri nu vor deranja puterea. Încercările de a crea în exterior, prin declaraţii frumoase, o imagine liberală a Rusiei sînt anihilate de propriile sale acţiuni din interiorul ţării. Iar replica sa la acuzaţiile occidentului privind lipsa de libertate a cuvîntului în Rusia, este aşa-zisa colivie de aur în care ei ţin postul de radio „Echo Moskvi”, două-trei reviste ca „Nash Jurnal”, „Kommersant”, alte cîteva ziare, inclusiv „Novaia”, plus Internetul. Şi dacă cineva din Occident îndrăzneşte să-i probozească, ei spun, fraţilor, iată libertatea noastră a cuvîntului, toată lumea are acces la informaţie. Cei drept, ei nu vor spune niciodată că numai un procent infim din populaţie are acces la Internet sau la aceste cîteva ziare”.

Europa Liberă: Să înţelegem că astăzi în Rusia ca atare nu există libertate a cuvîntului?...

Natalia Morari: „Nu pot să afirm asta atît de tranşant. Pentru că pe de o parte, atunci cînd am nevoie, eu ştiu cum să găsesc informaţii obiective care îmi inspiră încredere. Dar pentru asta trebuie să depun efort. Uitîndu-te la televizor de pe divan şi butonînd la întîmpare telecomanda nu te poţi informa obiectiv. Pentru asta eu trebuie să mă ridic, să mă aşez la computer, să intru în Internet, şi mai trebuie să ştiu pe ce pagină anume se află informaţia respectivă şi numai atunci eu pot să-mi formez o părere despre ce se întîmplă realmente în lume. De aceea, poate că cineva consideră că are întreaga libertate a cuvîntului, dar pentru mine libertatea cuvîntului înseamnă în primul rînd accesul liber, real al fiecărui cetăţean la informaţie, după cum stă scris în Constituţie. Dar fiecare cetăţean din Rusia nu are acces la Internet, fiecare cetăţean nu are acces la postul de radio Echo Moskvî şi fiecare cetăţean nu poate procura ziarul Novaia Gazeta, revista New Times sau Komersant, pentru că undeva în Uriupinsk să zicem, nu există nimic în afară de posturile de televiziune oficiale, care-ţi prezintă doar o singură viziune”.

Europa Liberă: Dar „fiecare cetăţean” e conştient de această situaţie?

Natalia Morari: „Eu cred că nu. Nu toţi sînt conştienţi, dar nu este vina lor. Eu nu sînt de acord cu cei care consideră că oamenii sînt atît de proşti, încît sînt gata să înghită orce gogoaşă. Îi compătimesc pe politicienii şi jurnaliştii cu astfel de opinii. De unde să afle cetăţeanul ce se întîmplă, dacă la toate televiziunile i se spune unul şi acelaşi lucru, dacă el nu are bani pentru Internet sau să cumpere ziare, cu atît mai mult în provincie. Lumea poate să afle, dacă are din ce să aleagă. Dar oamenii au fost lipsiţi de acest drept. Desigur, cetăţeanul începe să-şi dea seama că ceva nu e în regulă, atunci cînd compară imaginea de la televizor cu ceea reală din jurul său, şi atunci caută mai multe informaţii, dar de departe nu toţi procedează aşa”.

Europa Liberă:Natalia, dar ce credeţi despre situaţia mass-media din Moldova, unde jurnaliştii sînt împărţiţi şi ei într-un fel în tabere de ambele părţi ale unei baricade, numite conflictul transnistrean?

Natalia Morari:„Mi-a venit greu tot timpul să vorbesc la această temă, pentru că imediat încep să compar cu situaţia din Rusia şi să exclam că aici este mult mai bine. Dar apoi pătrund în detalii îmi dau seama cît de prost stau lucrurile. Eu cred că responsabili de această situaţie sînt în primul rînd jurnaliştii, pentru că ei ar trebui să-şi dea seama ce fac, atunci cînd plasează cu bună ştinţă informaţii denaturate. De vină sînt şi patronii din presă care exercită presiuni asupra juraniştilor. Situaţia s-ar putea schimba dacă jurnaliştii vor simţi că undeva la vîrf a apărut voinţă politică pentru schimbare. Ideal ar fi ca oamenii să aibă acces la mass-media de pe ambele maluri ale Nistrului, să urmărească ce se întîmplă de-o parte şi de alta, şi în acest caz cred că mulţi se vor mira cît de diferite sînt realităţile în care trăim”.

Europa Liberă: Dar ceea ce aţi spus nu e o consecinţă a nereglementării conflictului transnistrean?

Natalia Morari: „Cu siguranţă că nereglementarea conflictului va continua să îndepărteze şi mai mult cele două maluri ale Nistrului. Oamenii de pe un mal sau celălalt se gîndesc tot mai puţin unii la alţii. Creşte o nouă generaţie pentru care Moldova sau, respectiv, Transnistria nu înseamnă nimic. Şi cît va timpul trece, cu atît mai mult ne vom adînci în mlaştină. Dar o soluţie politică s-ar putea produce numai dacă elitele vor înceta să privească la conflictul transnistrean ca la o afacere profitabilă. Numai atunci se va schimba ceva”.

Europa Liberă: A fost invitata emisiunii noastre de astăzi, jurnalista Natalia Morari de la publicaţia moscovită The New Times.

Cîtă încredere au locuitorii regiunii transnistrene în presă şi ce cred ei despre starea libertăţii presei şi a libertăţii cuvîntului în Transnistria au încercat să afle corespondenţii noştri la întîmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

„Eu nu am încredere în presă, inclusiv în radio pentru că mediile încearcă să-ţi inducă o anumită poziţie, în scopul manipulării”.

„În principiu, cred că putem avea încredere în presa noastră, dar nu am timp să mă uit nici la televizor, nici ziare să citesc. Ascult doar seara ştirile la televiziunea noastră „rmn”, cît fac de mîncare la bucătărie”.

„Nu cred pe nimeni, pentru că una auzi la ştiri, iar apoi îţi dai seama că e cu totul altfel”.

„Nu tot timpul cred ziarelor. Într-ale noastre mai cred, celor americane – nu. În presa din Rusia însă adesea găseşti minciuni despre staruri”.

„Nu am încredere, pentru că în jurul nostru e doar minciună. Eu din 1992 am încredere numai în Dumnezeu”.

„Eu cred mediilor de informare. Ziarelor, televiziunilor. Tuturor. Prin ele se strecoară adevărul curat despre viaţa noastră. De fapt, trebuie să fim la curent cu tot ce se întîmplă. Ar fi bine să avem şi surse moldoveneşti. De ce nu? Euronews – e foarte consistent. Mă uit şi la posturile ruseşti, în special la ORT”.


Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG