Linkuri accesibilitate

Criza gazelor a luat sfîrşit; nu şi criza economică din Transnistria - Radu Bena


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii "Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă". Începem ca de obicei emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Elena Cioina.

Aprovizionarea regiunii transnistrene cu gaze naturale a fost restabilită integral şi fără incidente majore, au anunţat oficialităţi de la TiraspolTransGaz. Totodată, criza gazelor a pus la grea încercare reţelele electrice. Transnistria are nevoie de o reconstrucţie integrală a reţelelor de electricitate la standarde europene ca şi de o strategie de aprovizionare cu alte surse energetice decît gazele naturale, au declarat autorităţi de la Tiraspol.

De miercuri şi Republica Moldova primeşte gaze în volum deplin de la concernul rus Gazprom prin Ucraina. Gazele ruseşti au ajuns din nou în Europa după o pauză de aproape 2 săptămîni.

Criza financiară şi economică din Transnistria va duce la creşterea şomajului, dar nu va agrava situaţia infracţională, susţine şeful direcţiei de iterne de la Tiraspol, Iurii Ursul. El a recunoscut că în ultimul timp creşte numărul de jafuri şi că asta are legătură cu situaţia economică şi socială din Transnistria, dar şi cu o recentă amnistie. Cu toate acestea, şeful miliţiei tiraspolene spune că situaţia e sub control şi că în ultima perioadă migraţia cadrelor miliţieneşti cauzată de salariile mici ar fi fost oprită.

Senatorul democrat Barack Obama a devenit al 44-lea preşedinte al Statelor Unite şi primul presedinte afro-american. Biblia pe care a depus juramintul noul preşedinte american a apartinut lui Abraham Lincoln. La ceremonia de învestitură, din 20 ianuarie, au participat aproximativ 2 milioane de oameni veniti din toate colţurile Americii. In discursul ţinut ulterior, presedintele Obama a vorbit despre dificultatile economice cu care se confruntă America şi a subliniat că puterea Statelor Unite constă în unitate, în respectarea drepturilor omului şi a valorile democratice. Obama a promis între altele încheierea „în mod responsabil” a războiului din Irak şi ajungerea la pace în Afganistan. Printre primele decrete semnate, Obama a dispus închiderea, în răstimp de un an, a centrului de detentie Guantanamo Bay în Cuba. La Gunatanamo Bay se află aproape 250 de deţinuţi, 21 de dosare sînt în curs de examinare. Între 60 şi 120 de deţinuţi sînt consideraţi de risc redus şi ar putea fi mutaţi în alte ţări sau eliberaţi.

Banca Centrală a Rusiei a anuntat o nouă devalorizare a rublei la 36 de ruble pentru un dolar. S-a precizat totodată că nici o altă devaluare nu va mai avea loc în lunile următoare. Din noiembrie 2008, rubla a fost depreciată de 20 de ori, dar cea de vineri, de aproximativ 10 la sută, este pe departe cea mai drastică.

Georgia a anunţat că va permite reluarea alimentării cu gaze a regiunii separatiste Osetia de Sud – regiune care nu mai primeşte gaze din august 2008, cînd a avut confruntare militară dintre Georgia şi Rusia. Tbilisi a susţinut că alimentarea a fost suspendată pentru că trebuia reparat gazoductul. Gazprom, pe de altă parte, anunţa planuri de a lega direct Osetia de sud de Rusia.

Moscova a declarat că ar fi dispusa să sprijine efortul de aprovizionare a trupelor NATO din Afganistan, daca Alianţa restabileste relaţii normale cu Rusia, relaţii înghetate în august după conflictul din Georgia. Luni are loc prima reuniune a ambasadorilor NATO cu reprezentnaţii Rusiei de la suspendarea, anul trecut, a acestor reuniuni periodice.

Consiliul Europei a condamnat uciderea luni la Moscova a unui avocat, specializat în apărarea cecenilor, şi a unei ziariste care a încercat să-l ajute în momentul asasinării. Uciderea cu focuri de armă a lui Stanislav Markelov şi a Anastasiei Baburova a fost deplânsă şi de organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International. Asasinatul a fost condamnat şi de aproximativ 2000 de ceceni care au participat la un miting de protest.

---------------------- Dragi prieteni, despre evenimentele săptămînii trecute discutăm astăzi prin telefon cu sociologul Elena Bobcova, şefa Centrului analitic Novîi-Vek de la Tiraspol. Dnă Bobcova, care dintre evenimentele săptămînii trecute vi se par cele mai relevante pe plan local sau regional?

Elena Bobkova: „În plan internaţional desigur că evenimentul central a fost inaugurarea preşedintelui american Barak Obama, pe care mulţi probabil că l-au putut urmări la televizor. Iar la nivel local cred că lucrul cel mai important, poate chiar mai mult pentru Transnistria decît pentru Moldova este că acest război al gazelor în sfîrşit s-a terminat că în case a venit căldura”.

Europa Liberă: Cine credeţi că a avut de pierdut sau de cîştigat de pe urma crizei gazelor, pentru că s-a observat, bunăoară, în sondajele de opinii din Rusia că principalul perdant este considerată Ucraina, iar în ţările occidentale predomină părerea că cel mai mult a avut de pierdut Rusia sau o altă părere că în acest război al gazelor nu puteau să existe cîştigători şi că de fapt toţi au avut de pierdut?

Elena Bobkova: „Desigur, noi înţelegem că această criză a gazelor a fost nu doar un conflict economic între două ţări, între companiile ce furnizează şi tranzitează gazele naturale din Rusia şi Ucraina. Din păcate, conflictul economic a degradat foarte repede într-un conflict politic. Într-adevăr, multă lume a urmărit să vadă care dintre părţile în conflict - Rusia sau Ucraina - va ieşi din această criză cu cele mai mici pierderi de imagine ca partener de bună-credinţă. Şi am văzut că succesul a fost schimbător, ba de-o parte, ba de alta. Este greu de spus cine a cîştigat sau a pierdut mai mult. Însă pentru noi, în Transnistria, pentru ţările europene, cred că cei care au avut cel mai mult de pierdut au fost totuşi oamenii simpli, care au îngheţat de frig în toată această perioadă şi cred că lumea a fost destul de critică faţă de ambele părţi. Ca sociolog nu pot să nu remarc faptul că din păcate, victimele unor jocuri politice, pentru a cîta oară sînt oamenii simpli, care nu s-au putut apăra în această situaţie şi au ajuns, de fapt, prizonierii conflictului dintre cele două state”.

Europa Liberă: Criza gazelor a umbrit cumva o altă criză, cea economică şi bugetară care a afectat puternic regiunea transnistreană. Ca sociolog, ce credeţi că ar putea să întreprindă oamenii pentru a se proteja într-un fel sau altul în această perioadă deloc uşoară?

Elena Bobkova: „Deocamdată în Transnistria nu se resimt atît de dramatic consecinţele crizei economice ca spre exemplu în Europa de Vest sau în ţările Baltice, unde au avut loc manifestaţii de protest violente. La noi criza economică abia începe să se manifeste, dar deja există restanţe la plata pensiilor şi salariilor. Lumea abia începe să-şi revină de după sărbători acum, dar iată că deja suportă dificultăţile crizei. Mai mulţi experţi din Transnistria prognozează că această criză va lua amploare în lunile februarie şi martie. Deocamdată, transnistrenii continuă să trăiască într-o situaţie economică şi socială dificilă, dar care le este familiară. Desigur că în această perioadă, oamenii trebuie să-şi revizuiască strategia lor de viaţă şi mecanismele cheltuielilor personale. Să facă economii pe măsura posibilităţilor, adică să-şi schimbe într-un fel comportamentul economic. În acelaşi timp, Transnistria desigur că va continua să spere la ajutorul Rusiei, poate şi al ţărilor occdentale şi că va reuşi să treacă de această perioadă dificilă”.

Europa Liberă:

Dnă Bobcova, să revenim la inaugurarea preşedintelui american Barak Obama. Cum am aflat de la colegul nostru de la Praga, Mircea Ţicudean, cuvîntul „speranţă” este probabil cel mai frecvent folosit în presa internaţională în legătură cu venirea la Casa Albă a lui Obama.

Ziarul spaniol El Pais scrie că este greu de găsit în istorie un moment similar, un moment în care să intre pe scena politică un personaj atât de împovărat de speranţe. Dar începînd chiar de miercuri, continuă El Pais, Obama va trebuie să demonstreze că merită încrederea milioanelor de suporteri.

În aceeaşi notă, ziarul francez Le Monde scrie că pe plan extern, lumea aşteaptă de la Obama totul. Să fie şi un fel de secretar general ONU, şi un fel de şef la Amnesty International şi alte organizaţii pentru drepturile omului, şi şeful ecologiştilor de la Greenpeace, şi câte şi mai câte. Numai că, atrage atenţia Le Monde, Obama este înainte de toate american. Aşa cum a spus-o el însuşi de atâtea ori, insistînd că în nici o altă ţară din lume nu ar fi reuşit să-şi împlinească visele, ca în America. Obama va fi un preşedinte american care va apăra interesele Americii, iar nu vreun activist internaţionalist ocupat cu toate bolile planetei la început de secol 21, conchide Le Monde.

Ziarul britanic Financial Times se ocupă şi el de aşteptările lumii faţă de Obama, mai exact de aşteptările europenilor. Şi observă un paradox: Obama este foarte iubit de europeni, aproape fără rezerve. În sondajele de opinie, 92 la sută dintre francezi, de exemplu, spun că lumea va fi mai bună cu Obama la Casa Albă. Dar tot europenii se pronunţă hotărât împotriva cooperării cu noul preşedinte american în Afganistan, într-un război pe care Obama a spus limpede că vrea să-l câştige, chiar cu preţul unei retrageri masive din Irak – notează Financial Times.

Tot la Londra, cotidianul The Guardian a publicat un editorial plin de invidie la adresa americanilor. Care au, în opinia comentatorului britanic, ocazia de a se uni în jurul unei personalităţi puternice şi carismatice. Pe când aşa ceva în Europa? Se întreabă Guardian, observînd că pe bătrânul continent, orice criză, de pildă cea a gazelor, este un prilej de dezbinare, şi de reîmpărţire pe criterii naţionale.

Peste Marea Irlandei, la Dublin, ziarul Irish Times împărtăşeşte invidia celor de la Guardian. „Este foarte încurajator, scrie ziarul irlandez, că America a reuşit să producă un erou tocmai când lumea avea nevoie de un erou. În lunga campanie electorală americană, scrie Irish Times, Obama a părut să crească mereu în statură, şi a lăsat în urmă personaje cotate mult mai bine, mult mai bogate şi cu relaţii mai bune în mass media. Obama va creşte în continuare, speră Irish Times, şi adaugă că trăim un moment istoric rar, de coeziune în jurul unui lider. Şi ar trebui să fim cu toţii bucuroşi.

------------

Europa Liberă: Dnă, Bobcova, există aşteptări şi în Transnistria legate de noul preşedite american sau de politica Statelor Unite în regiunea noastră?

Elena Bobkova: „Probabil că nu întîmplător în lumea întreagă se leagă multe speranţe de Obama, pentru că există multe nemulţumiri faţă de activitatea predecesolurui său George Bush şi în privinţa problemelor economice interne şi faţă de războiaiele pe care le-a pornit. În general, Obama vine într-o perioadă destul de complicată nu doar pentru America, ci şi pentru lumea întreagă. Desigur, noi sîntem acum în toiul unei crize economice şi multă lume, sînt sigură nu doar la noi, se gîndeşte dacă vor fi sau nu schimbări în bine într-o ţară cu un rol decisiv în politica mondială. Se leagă speranţe şi de o politică mai chibzuită, orientată spre oameni şi problemele lor. De la Obama se mai aşteaptă cred o împăcare a Americii cu alte state, o diminuare a tensiunilor apărute în perioada lui Bush. Iar noi, într-o regiune cu un conflict nerezolvat cred că vom ajunge să resimţim nişte schimbări, însă nu prea cred că foarte curînd”.

--------

Dar ce cred locuitorii regiunii transnistrene despre venirea lui Barak Obama la Casa Albă?

”Fără îndoială că merită toată aprecierea faptul că un afro-american a fost ales în funcţia de preşedinte al Statelor Unite. Acest lucru demonstrează încă o dată că americanii sînt o mare naţiunie şi că preceptele preşedintelui Lincoln sînt respectate, iată de aproape 200 de ani. Preşeditele Obama a venit la putere pe valul lozincilor privind echitatea socială, depăşirea crizei globale, a necesităţii unor schimbări în lume în sensul împăcării marilor puteri şi a schimbării imaginii americanilor dintr-o naţiune ce poartă sabia în mînă, într-una ce impresionează în primul rînd prin nivelul lor de trai. Să vedem cum va reuşi acest lucru. Merită să-i urăm succes, dar cred că va întîmpina mari dificultăţi”.

”Sînt în vîrstă, dar îmi place avîntul lui tineresc şi spiritul combativ. Este ceea ce lipsea predecesorilor săi, lui Bush de exemplu. Mi-a plăcut foarte mult discursul lui de inaugurare. Culoarea pielii nu are nici o importanţă. Obama este în sine o personalitate foarte interesantă şi sper că şi viaţa mea în această Transnistrie se va schimba într-un fel şi datorită lui”.

”Este un om cu scaun la cap şi cred că va reuşi să înfrunte criza, iar în America şi în lume totul va fi bine. E un om bun, aşa cred”.

”Nu aştept nimic bun şi nici schimbări radicale, pentru că nu cred că politica americană se va schimba faţă de Rusia”.

”Este primul preşedinte afro-american. El promite că va schimba politica Americii. Sper că spre bine, în direcţia dezarmării şi că va pune capăt războiului rece şi confruntării dintre America şi Rusia”.

”America e departe. Noi sîntem mai aproape şi tot nu ştim ce se întîmplă la noi, dacă va fi rău sau bine. Sperăm în bine, dar mai departe numai Dumnezeu ştie. Numai război să nu fie şi ei să nu intre în conflict cu noi”.

”Nu cred că vor fi schimbări, pentru că Obama este o marionetă. Banii conduc lumea. Bush, Obama sau altcineva, politica Statelor Unite nu se va schimba. Poate calităţile personale ale lui Obama vor determina o schimbare pozitivă în raport cu Rusia, dar poziţia strategică a Statelor Unite – puţin probabil că se va schimba”.

”Nu aş putea să spun exact, încă nu m-am lămurit. S-ar putea să fie schimbări, dar nu ştiu dacă spre bine. Mi s-a creat impresia că Obama nu are un program politic concret. Poate că e abia la început de mandat. Pentru mine deocamdată e un mister”. Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG