Linkuri accesibilitate

Criză, concedieri, reducerea cadrelor administraţiei publice - Viorica Zaharia


Viorica Zaharia

Viorica Zaharia

DIALOGURI 15 DECEMBRIE 2008

Doamnelor şi domnilor, bună ziua, la microfon este Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii "Dialoguri, 15 minute cu Radio Europa Liberă".

Mai întîi să ascultăm un bulletin de ştiri, prezentat de Radu Benea:

Numărul funcţionarilor publici din Transnistria va fi redus în următoarele luni cu 5 procente, a anunţat ministrul economiei al regiunii, Irina Molokanova, după o întîlnire cu liderul Igor Smirnov. Molokanova a adăugat că acţiunea este necesară pentru a economisi astfel resursele bugetare în condiţiile actualei crizei economice.

“Chişinăul nu a respins propunerea Tiraspolului ca liderii Vladimir Voronin şi Igor Smirnov să se întîlnească la 11 decembrie, ci a solicitat amînarea acestei întrevederi pentru data de 17 decembrie din cauza agendei supraîncărcate din ultimele zile”, a comunicat Ministerul Reintegrării al Republicii Moldova, ca răspuns la informaţiile apărute în presa transnistreană ce acuzau autorităţile Moldovei de lipsă de cooperare în organizarea viitoarei întîlniri a celor doi lideri.

Într-un comunicat, ministerul şi-a exprimat speranţa că întrevederea din 17 decembrie nu va fi compromisă, iar administraţia de la Tiraspol a anunţat că la 17 decembrie Igor Smirnov va participa la şedinţa legislativului local şi nu se va putea întîlni cu Vladimir Voronin.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a condamnat incidentul de săptămîna trecută din Georgia la graniţa cu republica separatista Osetia de Sud în care asupra unei patrule de monitorizare a OSCE s-au tras focuri de armă. Şeful misiunii OSCE în Georgia Terhi Hakala a spus că este un „incident inacceptabil” care trebuie investigat si că atacul a avut loc in plină zi impotriva unei patrule OSCE neinarmate.

Patrula care se deplasa într-un vehicul cu inscripţia OSCE. a nimerit sub focurile trase de doi bărbaţi neidentificaţi îmbrăcaţi în uniforme militare. Potrivit ministerului georgian de interne, maşina a fost avariată, dar nimeni nu a fost vatamat.

În Rusia a început recesiunea economică, a declarat ministrul adjunct al Economiei al Federaţiei Ruse, Andrei Klepaci. El s-a arătat îngrijorat că regresul economic va dura mai mult decît două semestre, aşa cum s-a prognozat. Klepaci a mai spus că Produsul Intern Brut al Rusiei va fi pentru 2008 mai mic decît nivelul aşteptat.

Rusia a anunţat că va purta la Moscova consultări cu Statele Unite despre proiectul scutului american antirachetă săptămâna viitoare. Agenţia rusă Itar Tass îl citează pe ministrul adjunct al externelor din Rusia Serghei Riabkov, cu afirmaţia că este prea devreme să se anticipeze ce rezultate vor avea discuţiile. În cadrul proiectului american, ar urma să fie amplasate un radar şi o bază de rachete în noii membri NATO Cehia şi Polonia. Rusia susţine că scutul îi nesocoteşte interesele de securitate.

Preşedintele Rusiei Dmitry Medvedev a spus că nu exclude intrarea ţării sale în cartelul exportatorilor de petrol OPEC. Agenţiile de presă ruseşti relatează că Medvedev a adăugat că aderarea Rusiei la organizaţii deja existente sau la unele care vor fi înfiinţate în viitor, nu poate fi decât benefică. Ţările din OPEC, majoritatea arabe şi din America Latină, vor de mult ca Rusia şi alţi mari producători să li se alăture, pentru a putea împreună să controleze mai bine preţurile.

La Kiev, partidul preşedintelui Victor Iuşcenco a reînfiinţat coaliţia cu blocul premierei Iulia Timoşenco şi o formaţiune mai mică, punind astfel capăt unei dispute care dura de luni de zile. Anunţul a fost făcut de liderul celui mai mic grup din coaliţia reînfiinţată, Volodymyr Lytvyn, imediat după ce a fost ales preşedinte al Parlamentului.

Un purtător de cuvânt al preşedintelui Ucrainei a spus că pregătirea alegerilor parlamentare de la 15 decembrie a fost suspendată, dar nu anulată. Ideea scrutinului anticipat a fost a preşedintelui Victor Iuşcenco. Nu sunt de acord cu ea premierul Timoşenco şi alte personalităţi politice, care au jurat că vor sabota sau boicota alegerile.

---------------

Marile întreprinderi din regiune care şi-au redus volumele de producţie ca urmare a crizei globale continuă să-şi concedieze angajaţii sau să-i trimită în concedii forţate pe o anumită perioadă de timp. Corespondenta noastră la Tiraspol Oxana Berejanskaia a încercat să afle cum se descurcă muncitorii disponibilizaţi şi unde încearcă să-şi caute de lucru. Relatearea ei vă este prezentată de Elena Cioina-

Unul din angajaţii întreprinderii de confecţii “Tirotex” spune că va încerca să-şi caute de lucru peste hotare, după ce a fost concediat.

"Au fost reduceri de cadre în legătură cu criza şi m-au concediat şi pe mine, ni s-a spus că vom primi indemnizaţia care ni se cuvine timp de trei luni. Si atat. Cautaţi de lucru. Credeţi că puteţi găsi de lucru în Transnistria? Nu. Acum jumătate din angajaţii întreprinderii noastre au fost concediaţi, şi bătrîni şi tineri. Mă gîndesc să plec peste hotare, dar chiar nu ştiu unde pot pleca pentru că de fapt, peste tot acum lucrurile nu merg prea bine".

Paradoxal, dar unul din angajatii mai în vîrstă ai unei intreprinderi din Tiraspol, pensionar, se arată mai puţin îngrijorat de criza. El spune că deocamdată la întreprinderea sa nu s-au făcut reduceri masive de cadre, dar că se aşteaptă la aşa ceva.

"Dacă ne vor trimite, vom merge în concediu! De fapt, in fiecare an ne trimit in concediu fortat neplătit timp de o lună. Eu mai primesc şi pensie... dacă mă concediază, ma duc in Rusia, ca eu de acolo primesc pensie. Aici cui sa te jelui? Suntem practic fără drepturi, dacă mai înainte puteai merge la comitetul orasenesc, la comitetul de partid, acum cui sa-i spui? Sunt patroni si dacă spui un cuvant, te dau afară. 51 de ani am muncit. E foarte greu. Putin a promis că în 2010 Rusia va renaşte. Nădăjduim!"

Autorităţile regiunii anunţă că se gîndesc la anumite măsuri anticriză. Vineri, Sovietul Suprem a aprobat o hotărîre prin care a cerut sprijin financiar de la Rusia pentru a diminua efectele crizei globale asupra regiunii. De asemenea, administraţia regiunii planifică să reducă cu 5 la sută numărul angajaţilor ministerelor şi altor structuri ale administraţiei publice, pentru a economisi bani din buget.

Exporturile s-au redus, potrivit datelor oficiale, cu cel puţin 40 de procente, iar numărul de cereri la agenţiile de şomaj a crescut brusc. Cu toate acestea multe locuri de muncă rămîn vacante, cum ar fi cele de muncitori şi asistenţi medicali. Asta din cauza salariului mic pe care îl oferă angajatorii pentru aceste locuri – în jur de 70 de dolari lunar.

-----------

Îl întreb acum pe invitatul emisiunii de azi, politologul de la Bender Andrei Safonov, cum credeţi, va reuşi regiunea să facă faţă crizei fără suport financiar din exterior? Andrei Safonov: Acum nu. Dacă nu ar fi fost promovată pînă acum o politică economică negîndită şi criminală de consum a gazelor naturale din Rusia fără să se plătească pentru ele, în timp ce datoria externă creştea, atunci am mai fi putut miza pe resurse interne şi pe autofinanţare, dar acum fără surse externe este imposibil.

Europa Liberă: Unul din primii paşi făcuţi de autorităţile de la Tiraspol a fost să ceară ajutor Rusiei….

Andrei Safonov: Cred că acest lucru a fost gîndit de multă vreme şi acum pur şi simplu a apărut momentul potrivit. Inundaţiile şi criza financiară sunt pur şi simplu un cadou pentru autorităţi ca să primească noi finanţări şi astfel să se menţină la putere, diminuînd pe cît e posibil revoltele sociale. Dacă ne gîndim că în ultimii 15 ani Transnistria nu iese din criză, sigur că mult din ce unui occidental i se pare mortal, pentru transnistreni nu este o mare problema. În cazul în care va eşua sectorul real al economiei şi oamenii care muncesc în el îşi vor pierde locurile de muncă, aceasta va fi într-adevăr o problem foarte mare, dar probabil, dacă se va întîmpla, o vom resimţi nu mai devreme de luna februarie, începutul lui martie.

Europa Liberă: Dle Andrei Safonov, vă mulţumesc. Vom reveni la discuţia cu invitatul nostru în partea a doua a emisiunii.

----------

Pentru prima dată în acest an, la 10 decembrie, în regiunea transnistreană a fost marcată Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, ce-i drept într-o manieră specială. Autorităţile au refuzat să autorizeze un festival de film pe tema drepturilor omului, organizat de agenţiile ONU în Moldova, în schimb au organizat un aşa-numit congres de două zile al partidelor şi organizaţiilor obşteşti din regiune. Mai multe din relatarea următoare, prezentată de Elena Moldoveanu.

Acţiunea organizată la 9 şi 10 decembrie la Palatul Republicii din Tiraspol şi-a propus, sau cel puţin, aşa s-a anunţat, să abordeze tematica “Apărarea drepturilor omului în regiunile de conflict”. În discursurile rostite însă, precedate de imnul Transnistriei, s-au făcut auzite mai mult laude la adresa “statului” Transnistria şi ce documente au adoptat autorităţile ei menite să le facă viaţa mai bună şi mai puţin s-a vorbit despre drepturile oamenilor ce locuiesc aici. Liderul Igor Smirnov a accentuat că Transnistria este “un stat economic viabil” unde “societatea civilă integră acţionează împreună cu interesele conducerii regiunii”.

Ombudsmenul de la Tiraspol, Vasili Kaliko a prezentat nişte date potrivit cărora la oficiul său au fost înregistrate anul trecut peste 1400 de adresări, dintre care 7 ar fi de la cetăţeni ai Rusiei, 4 ai Moldovei şi 3 ai Ucrainei. Cele mai multe adresări, a spus Kaliko, au fost de la pensionari, veterani ai muncii şi ai războiului, din partea unor deţinuţi, dar şi de la militari şi familiile acestora care reclamă încălcarea drepturilor lor de către autorităţile militare şi cele de stat.

Ombudsemnul de la Tiraspol a făcut referinţă şi la rezultatele unui sondaj comandat de oficiul său care arată că locuitorii regiunii se cred limitaţi cel mai mult în drepturile socio-economice, şi anume reclamă salariul mic sub minimul de existenţă, încălcarea de către personalul medical a dreptului la asistenţă medicală gratuită, precum şi condiţii de muncă lipsite de securitate.

Europa Liberă: Revenim la discuţia cu invitatul nostru. Dle Andrei Safonov, faptul că pentru prima dată s-a marcat la Tiraspol Ziua Internaţională a Drepturilor Omului vorbeşte despre anumite progrese în regiune pe acest segment? Andrei Safonov: Cat priveste această sărbătoare, atunci, cum se întîmplă des la noi, aici s-au ciocnit două tendinţe – democratică şi autoritară: pe de o parte autorităţile transnistrene demult au ratificat un întreg pachet de documente legate de apărarea drepturilor omului, dar în acelaşi timp puterea nu este interesată de răspîndirea reală a cunoştinţelor juridice ale populaţiei. De exemplu: interzicerea festivalului de filme pe această temă la Tiraspol. Dar pot prognoza destul de sigur că în următorii ani tema apărării drepturilor omului chiar şi în retorica autorităţlor va ocupa un loc important, pentru că au apărut mulţi funcţionari tineri care încep să gîndească altfel şi pentru a-şi consolida poziţiile se conformează regulilor noi şi încearcă să evite greşelile făcute de predecesorii lor acum 10-12 ani. Cu alte cuvinte, puterea se învaţă şi ea să joace după reguli noi, chiar dacă această învăţătură deseori o costă scump şi pe putere, şi pe societate. Europa Liberă: Dle Andrei Safonov, vă mulţumim. Doamnelor şi domnilor, invitatul emisiunii Dialoguri de azi a fost politologul de la Bender, Andrei Safonov.

Corespondenta noastră la Tiraspol i-a întrebat pe mai mulţi tineri dacă îşi consideră lezate drepturile trăind într-o regiune nerecunoscută.

"Deocamdată nu m-am ciocnit de asemenea probleme, dar cred ca pe viitor sigur vor fi. De exemplu, dreptul la locuinţă, sau dreptul la muncă – eu voi lucra profesor în şcoală, termin pedagogia şi salariul pedagogilor e foarte mic, ar fi bine să fie mai mare. Europa Liberă: Ştiţi că în Transnistria este ombudsmen?

"Este, dar cred că e mai mult o formalitate. În realitate nu se face nimic".

"Drepturile mele nu se încalcă, dar în general lucrurile nu stau tocmai bine. Chiar şi aici la universitate se vede o atitudine disciriminatorie faţă de diferite categorii de studenţi. Am auzit că avem ombudsman în Transnistria, dar nu ştiu dacă mă voi adresa vreodată la el.

Europa Liberă: Credeţi că e posibil în Trasnistria să-ţi aperi drepturile în instanţă?

"În general cred că e posibil, dar în Transnistria – nu sunt sigur. Depinde de ce problemă ai şi cu cine ai de a face. Dacă respectivul are legături serioase în diferite structuri atunci nu are rost să te lupţi. Altceva e în altă ţară, chiar în Rusia sau în Ucraina.

"Chiar acum am susţinut un test la disciplina “idea politica” şi acolo ne învaţă că noi avem drepturi chiar de cînd ne naştem".

Europa Liberă: Credeţi că în Transnistria puteţi să vă apăraţi în totalitate drepturile?

"Nu, desigur! La noi este foarte puţin dezvoltată instituţia puterii de stat.

Europa Liberă: Sunteţi gata să vă apăraţi drepturile?

"La demonstraţii sigur nu mă voi duce, dar mă gandesc să plec într-o ţară care stă bine la acest capitol, nu ştiu încă care e această ţară, dar cu siguranţă va fi una occidentală".

"Drepturile mele nu se încalcă. Este criminalitatea care poate încălca drepturile omului, dar cu ea luptă miliţia noastră".

"Pe de o parte se respectă, dar pe de altă parte şi se încalcă. De exemplu, acum, mulţi oameni sunt eliberaţi din serviciu din cauza crizei economice, dar ei sunt forţaţi să depună cereri că se concediază din proprie iniţiativă, asta doar ca administraţia să nu le plătească ceea ce li se cuvine – despăgubiri pentru concediere forţată. Sau în medicină, doctorii nu întotdeauna îşi îndeplinesc atribuţiile cum se cuvine. O rudă de a mea s-a îmbolnăvit, ea de fapt este din Rusia şi trebuia sa fie operată gratuit aici, dar medicul a spus ca el nu o va opera pentru ca nu vrea bătăi de cap suplimentare".

Europa Liberă: Dar cînde vi se încalcă drepturile, sunteţi gata să vi le apăraţi?

"Cred că nu are rost! Ne-ar costa mulţi bani să ne apărăm drepturile. Noi suntem muritori de rînd. Sunt oameni ce stau mai sus ca noi, pentru care legea nu contează, contează banii".

"Cred că statul nostru trebuie să facă ceva pentru a asigura bunăstarea propriului popor, mai ales că nu este atît de numeros. Şi cel puţin studenţilor ar trebui să le asigure după ce termină studiile un loc de muncă normal, ca ei să se poată pune pe picioare".

Aţi ascultat opinii ale unor tineri întîlniţi întîmplător pe străzile din Tiraspol de corespondenta noastră Oxana Berejanskaia.

Dragi ascultători, emisiunea Dialoguri de astăzi se încheie. Vă îndemn să găsiţi mai multe informaţii pe pagina web a Europei Libere la adresa www.europalibera.org. Tot acolo puteţi lăsa comentariile şi opiniile Dvs. Sunt Viorica Zaharia, vă mulţumesc pentru atenţie şi vă urez toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG