Linkuri accesibilitate

Bugetul Transnistriei în impas; întîrzierea plăţii pensiilor - unul din subiectele emisiunii realizate de Radu Benea


Radu Benea

Radu Benea

DIALOGURI 17.11.2008

Buna ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

----------------------------

La Chişinău a avut loc summitul şefilor de guvern din ţările CSI, concentrat mai ales pe chestiuni de ordin economic. Mai mulţi lideri, inclusiv premierul Zinaida Greaceanîi, au îndemnat Comunitatea să caute căi de a reduce impactul crizei financiare globale asupra ţărilor membre şi asupra cetăţenilor de rând. La summit au fost reprezentate doar 11 ţări. Georgia nu a trimis nici o delegaţie, după ce a anunţat că se va retrage din CSI, în urma războiului cu Rusia. Cu o zi înaintea summitului, poliţia a împiedicat acţiunile de protest ale unor partide politice împotriva prezenţei militare ruse în Republica Moldova. După summitul de vineri, premierul Rusiei Vladimir Putin a fost primit de preşedintele Vladimir Voronin. Un comunicat de la preşedinţie precizează că în discuţie s-au aflat relaţiile comerciale şi economice bilaterale.

Uniunea Europeană va relua negocierile cu Rusia privind viitorul acord de parteneriat. Negocierile au fost întrerupte în august din cauza conflictului dintre Rusia şi Georgia. Anunţul l-a făcut vineri preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, după încheierea reuniunii la vîrf de la Nisa, Rusia-Uniunea Europeană.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev speră să aibă o relaţie normală de colaborare cu preşdintele ales al Statelor Unite, Barack Obama. El a declarat la Cannes, în Franţa, că a discutat deja la telefon cu Obama şi s-au înţeles că se vor întîlni la scurt timp după inaugurarea oficială a lui Obama în funcţie în luna ianuarie. Preşedintele rus a spus, de asemenea, că Moscova va dezvolta relaţii bune şi cu Uniunea Europeană.

Comisia Europeană a dat publicităţii o nouă strategie privind securitatea energetică a ţărilor europene cu scopul de a micşora dependenţa lor de importurile din Rusia. Vineri, participanţii la un summit energetic la Baku, Azerbaidjan, au sprijinit proiectele de transportare a hidrocarburilor, evitîndu-se teritoriul rusesc. Este vorba despre reactivarea proiectului Nabucco şi construcţia conductei de petrol Odesa-Bodrî-Gdansk, ce va deveni parte a spaţiului de tranzit euroasiatic, care va uni bazinele Mării Caspice, Mării Negre şi Mării Baltice. La summit au participat liderii din 6 ţări – Azerbaidjan, Turcia, Grecia, Ucraina, Letonia, precum şi delegaţii din Statele Unite şi 10 ţări membre ale Uniunii Europene.

Şeful concernului rus Gazprom, Aleksei Miller se aşteaptă la o ieftinire a gazelor exportate de Rusia în Europa anul viitor, când preţul gazelor va urma tendinţa de descreştere înregistrată de preţul petrolului pe pieţele internaţionale. Miller a spus că mia de metri cubi de gaze pentru ţările europene, care costă acum 500 de dolari, va începe să se ieftinească din ianuarie.

Intruniţi joi la Talin, miniştrii Apărării din NATO şi-au reafirmat sprijinul pentru dorinţa Ucrainei de a adera la Alianţa Nord-Atlantică. In privinţa opoziţiei Rusiei fata de admiterea Ucrainei si Georgiei in Alianta Atlantica, lideri ai tarilor NATO si Secretarul General al aliantei au afirmat ca nici o ţara nu are dreptul sa impuna alteia ce alianţe militare să faca.

Reprezentanţi de rang inalt din Statele Unite, Marea Britanie, China, Franţa, Rusia si Germania s-au întîlnit miercuri la Paris pentru a discuta noi modalităţi de a convinge Iranul sa puna capat programului său nuclear. Ţările occidentale încearcă să impuna in Consiliul de Securitate ONU noi sanţiuni impotriva regimului de la Teheran, dar iniţiativei i se opun Rusia şi China. Iranul a facut marţi un nou test cu o racheta cu raza de acţiune de 2000 de km, ceea ce, spune Washingtonul, scoate in evidenta dorinta regimului de la Teheran de a dezvolta arme ce ar putea atinge ţinte din Europa şi din Rusia.

Rusia planuieşte să construiască o baza milutară pentru flota sa de la Marea Neagra in Abhazia, pe care Rusia o recunoaşte ca stat independent. Agenţia rusa de şriri RIA Novosti citează o declaraţie in acest sens a ministrului de externe al Abhaziei Serghei Shamba. Fostul comandant al flotei ruse de la Marea Neagra a confirmat declaraţia lui Shamba pentru agenţia Interfax.

----------------------------

Criza financiară globală şi incertitudinea de pe pieţele externe continuă să afecteze tot mai multe întreprinderi din regiunea transnistreană. După uzina metalurgică şi fabrica de ciment de la Rîbniţa - cele mai mari întreprinderi din regiune - au urmat altele, nevoite să-şi suspende producţia şi să trimită angajaţii în concedii forţate. Ce se întîmplă pe pieţele externe, unde întreprinderile transnistrene îşi livrează producţia, cît ar putea dura această situaţie, am întrebat-o pe invitata emisiunii noastre de astăzi, economistul Galina Şelari, director al Centrului pentru Investigaţii Strategice şi Reforme de la Chişinău.

Galina Şelari: „Situaţia era prognozabilă. Uzina metalurgică, bunăoară, era pregătită cel puţin psihologic încă din vară, cînd preţurile pe piaţa metalului au scăuzt brusc. Cred că acum situaţia se apropie de apogeul ei. Dar măsurile luate de conducerea uzinei au fost foarte corecte, pentru că acum este important să menţii, cu pierderi minime, nucleul producţiei şi să aştepţi vremuri mai bune. Alte soluţii nu există. Este o criză structurală în domeniu, agravată de criza financiară mondială, cea mai gravă criză din istoria contemporană. Cît priveşte fabrica de ciment de la Rîbniţa, eu sînt mai optimistă. Cred că în timpul apropiat, măsurile anti-criză luate de Federaţia Rusă îşi vor face efectul, criza globală trece deja de apogeul ei şi, vorba vine, Olimpiada de la Soci deocamdată n-a fost amînată, de aceea eu cred că situaţia producătorilor de ciment, dacă nu în acest an, cel mult pînă în a doua jumătate a anului viitor se va stabiliza”.

Europa Liberă: Uzina metalurgică şi fabrica de ciment au partea leului în acumularea veniturilor la bugetul transnistrean. Acum cînd ele practic stagnează, autorităţile se văd nevoite să reducă drastic bugetul pe anul viitor, deşi promit că nu se vor atinge de pensii şi salarii. Administraţia vorbeşte şi despre măsuri anti-criză, dar deocamdată nu a anunţat în ce vor consta acestea. La ce ar trebui să se aştepte populaţia într-o perspectivă de termen scurt şi mediu, să zicem?

Galina Şelari: „Indiferent de faptul pe ce mal al Nistrului trăim, eu cred că vom trebui cu toţii să strîngem centura. Nu numai noi, de fapt. Din păcate, sfîrşitul anului 2008 nu a adus prea mari speranţe nici în Europa, nici în America şi nici în Asia. Criza economică mondială se va răsfrănge asupra tuturor, într-o măsură mai mare sau mai mică. În ce priveşte Transnistria sau Moldova, eu cred că nimeni nu va putea să prognozeze cît timp va dura această situaţie. Din păcate, evoluţia situaţiei din Moldova şi Transnistria aproape că nu depinde de acţiunile conducerii noastre. Eu cred că intensitatea ei sau pe cît de dureroasă va fi criza pentru Moldova şi Transnistria va depinde de eficienţa măsurilor anti-criză propuse de Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă, pentru că aceştia sînt, în egală măsură, principalii parteneri politici şi comerciali pentru ambele maluri ale Nistrului”.

Europa Liberă: Chişinăul şi Tiraspolul ar putea să se ajute reciprioc în această situaţie, cel puţin teoretic?

Galina Şelari: „Teoretic ar putea, dacă nu-şi vor crea piedici. Eu nu zic să se ajute, dar dacă vor găsi un numitor comun să zicem în privinţa reducerii unor cheltuielilor ce pot fi evitate, şi asemenea cheltuieli există, deja va fi mai uşor. Iar dacă vor decide chiar, pe alocuri, să se sprijine reciproc, desigur că asta ar uşura mult viaţa oamenilor simpli. Nu am în vedere bugetele, pentru că aici situaţia e prea de tot complicată. Mă refer la oamenii simpli şi agenţii economici. Şi aici există foarte multe posibilităţi – începînd cu reluarea circulaţiei trenurilor, a legăturii telefonice, redeschiderea pieţelor de desfacere a mărfurilor, şamd. Dar pentru asta trebuie să existe foarte multă dorinţă, pe ambele maluri ale Nistrului”.

---------------------

Situaţia gravă a celor mai mari întreprinderi din Transnistria deja a început să se răsfrîngă negativ asupra bugetului regiunii. Primii au căzut sub lovitură pensionarii, care îşi aşteaptă de mai bine de-o săptămînă pensiile. Relatează, Valentina Ursu.

Plata pensiilor pentru cei 135 de mii de pensionari din Transnistria întîrzie. O parte a pensionarilor din Tiraspol şi-au primit banii la timp, însă cei din raioane îi aşteaptă de aproape două săptămîni.

Potrivit unor surse de la fondul de pensii al Transnistriei, pe 11 noiembrie datoriile la plata pensiilor se ridicau la 11 milioane de ruble, aproape 1,8 milioane dolari americani.

Bugetul fondului de pensii se formează din impozitul social unic pe care îl plătesc toţi angajatorii din Transnistria. Criza financiară mondială a lovit dureros în principalele întreprinderi ale regiunii care s-au văzut nevoite să-şi suspende parţial activitatea şi să trimită angajaţii în concedii forţate. Acestea asigurau pînă acum şi partea cea mai mare a veniturilor la buget.

Prima care a anunţat că se confruntă cu probleme grave a fost fabrica de ciment de la Rîbniţa. A urmat apoi combinatul metalurgic, care spune că speră să se menţină pe linia de plutire pînă la sfîrşitul anului, însă este îngrijorat în continuare de situaţia incertă de pe piaţa internaţională a metalelor şi salturile bruşte în cotaţiile valutelor.

Săptămîna trecută, şi-a suspendat activitatea pe un termen nedeterminat şi fabrica din Tiraspol „Avtopoliv”, care-şi livra producţia pe piaţa internă, dar activa în strînsă colaborare cu combinatul metalurgic de la Rîbniţa. Angajaţii au fost trimişi în concedii forţate aşa cum au procedat şi alte întreprinderi.

Bugetul fondului social pentru anul 2008 al regiunii fusese adoptat cu un deficit de 46 de milioane de ruble. Se anunţa la acel moment că deficitul va fi acoperit de un credit al băncii centrale a Transnistriei. Dar în prima jumătate a anului, el a fost acoperit numai parţial, iar apoi a intervenit criza economică.

Direcţia executivă a fondului de pensii a cerut acum în mod repetat eliberarea creditului, în timp ce ministerul finanţelor de la Tiraspol spune că e în căutarea unor soluţii pentru depăşirea situaţiei de criză.

Ar fi de precizat că în luna noiembrie, mărimea pensiei minime de vîrstă a fost de 290 de ruble transnistrene. Minimul de existenţă al unui pensionar în Transnistria este însă de două ori mai mare, puţin peste 670 de ruble.

-------------

Am încercat să aflăm cum se descurcă pensionarii, oamenii în etate din regiune în aceste condiţii?

„Mai trăim, dacă sîntem ajutaţi. Se aşteaptă însă o nouă scumpire a gazului de la anul nou, cînd vom rămîne fără acele 85 de ruble ce ni le dă acuma Rusia. Dar pentru căldură trebuie să plăteşti”.

„Am sunat şi ne-au spus că vom primi pensia undeva după 17 noiembrie, deşi trebuia să fie în prima zi a lunii. Alţii trebuiau să ia pensia pe data de 8 sau 10. Eu am mers să lucrez, într-o instituţie bugetară, dar întîrzie şi salariul, chiar dacă e mizer. Banii la buget vin de la întreprinderi. Dar acum, din cauza crizei, nu lucrează nici întreprinderile”.

„Eu am primit pensia pe data de 3, aşa cum se cuvine”.

„Părinţii mei sînt pensionari. Ei locuiesc la Tiraspol şi îşi iau banii fără întîrzieri. Dar o altă rudă de-a mea, din Grigoriopol, se plînge că pensia întîrzie deja demult”.

„Pensia mea va întîrzia cu 10 zile. Sper s-o pot lua spre sfîrşitul lunii. Dacă n-aş avea grădina asta micuţă, mi-ar fi ajuns bani numai de pîine şi zahăr”.

„Trăiesc singur, dar mă ajută copii mei din Rusia. Fiica îmi trimite bani. Deja de doi ani. Iat-aşa trăim...”.

----------------

Summitul Uniunea Europeană-Rusia, ţinut vineri la Nisa, în sudul Franţei, s-a încheiat cu promisiunea reluării negocierilor asupra unui nou acord de parteneriat. Discuţiile la acest subiect fuseseră suspendate de europeni în semn de protest faţă de rolul Rusiei în conflictul georgian din luna august. Iar potrivit corespondenţilor de presă, reluarea dialogului între Moscova şi Bruxelles nu a fost singura victorie înregistrată de Dmitry Medvedev. Relatează, Mircea Ţicudean.

Dorinţa Rusiei de a fi recunoscută ca mare putere mondială a primit o injecţie vitală la summitul de la Nisa, scrie corespondentul Europei Libere, Ahto Lobjakas.

Prin vocea preşedintelui Nicolas Sarkozy, preşedinţia franceză a Uniunii Europene şi-a dat acordul public pentru propunerea preşedintelui rus Dmitry Medvedev privind construirea unei aşa-numite „noi arhitecturi de securitate” în Europa.

Sarkozy a spus că Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa ar trebuie să convoace un summit pe această temă la mijlocul anului viitor.

La o conferinţă de presă, Sarkozy a părut chiar să sugereze că problema Europei nu este politica Rusiei, ci unele iniţiative militare americane.

Sarkozy a spus că la anul, europenii şi ruşii ar putea pune bazele unei noi înţelegeri şi a sugerat că n-ar mai trebui să vorbim despre scuturi antirachetă, care nu aduc securitate, ci fac calea spre securitate mai lungă şi mai dificilă.

Într-un alt context, liderul francez a vorbit despre „anumiţi prieteni” ai Georgiei care şi-au trimis navele de război într-o mare apropiată Georgiei. A fost o aluzie limpede la concentrarea de nave NATO în Marea Neagră, în preajma conflictului georgian. Sarkozy a spus că asemenea măsuri militare n-au reuşit să rezolve nici a suta parte din câte a rezolvat diplomaţia.

În replică, preşedintele rus Medvedev a promis că ţara sa se va consulta cu Uniunea Europeană înaintea oricărei decizii privind desfăşurarea de rachete în enclava rusă Kaliningrad de la Marea Baltică.

Rusia a ameninţat să trimită în teritoriul dintre Lituania şi Polonia rachete cu rază scurtă de acţiune Iskander dacă Statele Unite insistă să construiască noi instalaţii militare în Polonia şi Cehia, ca parte a noului scut antirachetă.

Statele Unite nu au fost reprezentate la summitul ruso-european de la Nisa. Dar AP citează o declaraţie foarte critică a Departamentului de Stat american la adresa încălzirii premature a relaţiilor ruso-europene.

„Am avertizat Uniunea Europeană şi ţările care o alcătuiesc că negocierile de partenierat şi cooperare cu Rusia nu trebuie reluate, în lumina neîndeplinirii de către Rusia a obligaţiilor pe care şi le-a asumat în acordul de armistiţiu cu Georgia”, se spune în declaraţia semnată de David Merkel, asistent adjunct al secretarului de stat american.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG