Linkuri accesibilitate

Îngrijorare în mediul economic transnistrean generată de instabilitatea politică de după războiul din Georgia: una din temele emisiunii prezentate de Radu Benea


DIALOGURI 06.10.2008

Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Liliana Barbăroşie.

---------------------------------------------

Autorităţile de la Tiraspol refuză să ia parte la întrevederea în formatul 5+2 planificată de OSCE pe 7 şi 8 octombrie la Viena. Un comunicat al ambasadei Statelor Unite la Chişinău deplînge refuzul transnistrenilor şi salută decizia Chişinăului de a-şi trimite reprezentanţii la întâlnire. În cuvinetele comunicatului, această decizie demontrează “atitudinea cooperantă şi activă în soluţionarea problemei transnistrene. Noi chemăm mediatorii, în special Rusia, să încurajeze autorităţile transnistrene să dea dovadă de o atitudine similară". Consultările de la Viena de săptămâna aceasta survin după contramandarea unei întâlniri bilaterale la nivel înalt moldo-transnistrene.

Preşedintele moldovean Vladimir Voronin l-a criticat pe şeful administraţiei transnistrene Igor Smirnov pentru că nu s-au putut întâlni acum 2 săptămîni. Într-un interviu acordat postului de radio Eho Moskvy, Voronin a spus că întâlnirea fusese convenită în înţelegere cu preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, dar Smirnov nu şi-a respectat obligaţia. Voronin a repetat că Moldova nu va adera niciodată la NATO şi că reîntregirea teritorială a ţării va fi o garanţie în plus a neutralităţii Republicii Moldova.

Liderul adminsitraţiei de la Tiraspol Igor Smirnov a participat la festivităţile de la Suhumi, prilejuite de aniversarea a 15-a a independenţei Abhaziei. Smirnov a declarat cu această ocazie că Transnistria nu are nevoie să se reintegreze teritorial cu Republica Moldova, întrucît este deja un stat realizat.

350 de observatori din Uniunea Europeană au început să monitorizeze armistiţiul încheiat de Georgia şi Rusia la capătul conflictului militar din luna august. Moscova şi Bruxelles-ul continuă să aibă puncte de vedere diferite asupra accesului observatorilor în aşa-numitele zone tampon, create de ruşi în jurul Osetiei de Sud. Şeful misiunii europene, Hansjoerg Haber a spus că ruşii au dat tot felul de motive pentru a-i opri pe europeni să intre în zonele tampon, dar a adăugat că spera ca accesul lor să fie permis începînd de săptămâna aceasta.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a repetat că între Transnistria şi situaţia Abhaziei şi Osetiei de Sud nu poate fi făcută nici o paralelă. El a răspuns în acest fel, într-un interviu pentru o publicaţie elenă, supoziţiilor cum că Rusia ar putea să recunoască şi alte regiuni separatiste din fostul spaţiu sovietic şi a avertizat experţii să fie atenţi cînd fac asemenea presupuneri. În cazul celorlalte republici nerecunoscute „au loc negocieri şi nimeni nu are de gînd să aplice forţa, cum a făcut-o actualul regim din Georgia”, a explicat Lavrov.

Premierul Rusiei Vladimir Putin a spus că guvernul său va aloca la anul fonduri suplimentare de peste 3 miliarde de dolari pentru a cumpăra arme noi şi a înlocui pierderile suferite de Rusia în recentul conflict cu Georgia. Oficialii ruşi au refuzat până acum să spună cât anume a costat intervenţia militară din Caucaz, din luna august.

Preşedintele Statelor Unite George Bush a promulgat pachetul de măsuri adoptat de Congres pentru redresarea finantelor americane. Planul administraţiei de la Washington a fost susţinut de Camera reprezentanţilor numai după o a doua încercare. El propune injectarea a 700 de miliarde de dolari in sistemul bancar pentru a elibera banci de credite toxice care risca sa arunce economia americana, si implicit cea mondiala, in recesesiune.

Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a spus că guvernele din Uniune trebui să coopereze mai mult pentru stabilizarea pieţelor financiare. Barroso a precizat că europenii nu trebuie să injecteze numai lichidităţi în bănci, ci şi credibilitate ca răspuns european la actuala criză.

Curtea Supremă de Justiţie din Rusia a stabilit că ultimul ţar Nicolae al Doilea şi membrii familiei lui au fost victime ale represiunii şi au dreptul la reabilitare legală. Ţarul, soţia lui şi cei cinci copii au fost ucişi de un pluton de execuţie bloşevic, fără proces, în oraşul Yekaterinburg din Urali, în anul 1918.

Preşedintele rus Dmitrii Medvedev a promulgat, joi, legea ce simplifică acordarea cetăţenirie ruse. În cadrul unui program pentru repatrierea conaţionalilor ruşi de peste hotare, cetăţenia poate fi obţinută în decurs de 5 ani, fără obligativitatea aflării permanente pe teritoriul Rusiei, a unui venit stabil şi a bunei cunoaşteri a limbii ruse. O condiţie obligatorie însă este deţinerea vizei de domiciliu permanent pe teritoriul rusesc.

Preşedintele Estoniei Toomas Hendrik Ilves i-a îndemnat pe rezidenţii apatrizi să ceară cetăţenia estonă. Vorbind la Tallin, la o ceremonie de înmânare a cetăţeniei, Ilves a spus că Estonia are nevoie de toţi locuitorii ei. Apatrizii din Estonia sunt în mare majoritate etnici ruşi care nu au obţinut automat cetăţenie estonă după destrămarea Uniunii Sovietice. Pentru naturalizare, ei trebuie să treacă examene de limbă şi istorie a Estoniei, criticate în trecut pentru că ar fi fost prea dificile. Numărul apatrizilor este estimat la o sută de mii dintr-o populaţie totală de 1,3 milioane de locuitori.

--------------------------------------

Întreprinderile din Transnistria şi aşteptările lor privind dezvoltarea economică. Despre asta vom vorbi în emisiunea de astăzi cu invitatul nostru Mihai Bologan, expert la Institutul Viitorul din Chişinău. Ocazie pentru această discuţie ne-a servit ultimul său studiu privind aşa-numitul indice al sentimentului economic, în care pe lîngă manageri de întreprinderi moldoveneşti, au fost chestionaţi şi reprezentanţi ai 50 de întreprinderi transnistrene, cele mai reprezentantive. Sentimentul economic este un indice ce reflectă aşteptările legate de dezvoltarea economiei în viitorul apropiat şi cauzele unor aşteptări optimiste sau pesimiste după caz. Perioada cercetării cuprinde ultimele 3 luni, de aceea s-a putut constata cum anume a evoluat acest indice, iar domeniile sînt 6 la număr, aceleaşi pentru ambele maluri ale Nistrului – industria, agricultura, comerţul, construcţiile, seviciile şi transportul. L-am întrebat, deci, pe invitatul nostru Mihai Bologan, care sînt principalele concluzii ale studiului.

Mihai Bologan: „Principala concluzie este că se aşteaptă o schimbare spre bine, însă ea este abia perceptibilă. Aşteptările în regiunea transnistreană, în comparaţie cu firmele din dreapta Nistrului, sînt mai pesimiste. În luna august, s-au observat consecinţele calamităţilor naturale din regiunea transnistreană. Am putut constata că Transnistria a fost afectată foarte mult de aceste calamităţi, la fel ca şi regiunea de Nord a Moldovei, ceea ce a generat aşteptări foarte pesimiste din partea agenţilor economici, indicii calculaţi înregistrînd scăderi foarte însemnate. Situaţia s-a revigorat în luna septembrie, avînd o dinamică pozitivă, însă indicii na-u revenit la valorile din luna iulie, din cauza situaţiei pe plan internaţional, mă refer la războiul din Georgia. Chiar la începutul lui septembrie ne-am pus întrebarea cum ar putea acest conflict armat să afecteze aşteptările agenţilor economici din Moldova şi Transnistria. Pînă la urmă s-a dovedit că pe agenţii economici din dreapta Nistrului practic nu i-a afectat. În schimb în Transnistria, influenţa s-a observat printr-o scădere a indicilor. Deci, se presupune că creşterea optimismului putea să fie mult mai accentuată, însă din cauza incertitudinii, atît economice, cît şi politice, optimismul agenţilor economici transnistreni n-a crescut suficient de mult”.

Europa Liberă: Dar ce spune studiul despre aşteptările inflaţioniste şi creşterea economică din dreapta şi stînga Nistrului?

Mihai Bologan: „Agenţii economici din regiunea transnistreană au aşteptări inflaţioniste mai moderate decît cei din dreapra Nistrului, estimînd o rată a inflaţiei de sub un procent pe lună, ceea ce este destul de interesant din punct de vedere al analizei, pentru că situaţia economică se presupune a fi mai dificilă în regiunea transnistreană. Dacă e să luăm structura sectoarelor analizate, putem spune că cele mai mari diferenţe de percepţie există în industrie. Deşi se consideră că potenţialul industrial este concentrat mai mult în regiunea transnistreană, totuşi aşteptările agenţilor economici din industrie sînt mai mici în Transnistria decît în Republica Moldova. Acest fapt este suprinzător şi din anumit punct de vedere nu tocmai obiectiv. Totuşi, caracterul industriilor diferă foarte mult, în partea dreaptă a Nistrului predominînd industria alimentară şi textilă, iar în Transnistria cea metalurgică şi energetică. Totuşi, aceste rezultate denotă faptul că potenţialul industrial nu este valorificat la maximum şi ar putea să crească”.

-------------------

Preşedintele Sovietului suprem, Evgheni Şevciuk, şi-a exprimat săptămînă trecută îngrijorarea faţă consecinţele pe care criza financiară internaţională le-ar putea avea şi pentru economia Transnistriei.

El spus că nu exclude o scădere a cererii pe pieţele externe la produsele transnistrene, în principal la materialele de construcţie, ciment, metale şi alte categorii de produse, cum ar fi textilele.

Evgheni Şevciuk nu a exclus şi o adîncire a inflaţiei, care numai în ultimii un an şi jumătate a crescut de cîteva ori. Speakerul a spus că administraţia încearcă să compenseze creşterea preţurilor, dar a recunoscut că nu-i reuşeşte acest lucru în deplină măsură, obiectivul principal fiind protecţia celor mai defavorizate categorii sociale şi reducerea poverii fiscale asupra populaţiei.

În ciuda acestor declaraţii, povara fiscală continuă să crească, inclusiv pentru o categorie destul de numeroasă cea a micilor întreprinzători. Micul business nu este o sursă importantă de venituri la buget, dar asigură, în schimb, cu locuri de muncă o bună parte a populaţiei.

Despre situaţia din acest sector l-am întrebat pe Anatolie Frunză, preşedintele Sindicatului indipendent al micilor antreprenori.

Anatolie Frunză: “Să spun sincer, aşteptările nu-s prea optimiste. Multă lume pleacă din Transnistria pentru că nu există perspectivă, nu au nici un fel de susţinere, nu există dezvoltare. Situaţia, dimpotrivă, se înrăutăţeşte, regulile activitate economică se înăspresc sau, altfel spus, se pun beţe în roate. Acum, iarăşi, pentru întreprinzătorii individuali, iar marea majoritate a lor o constituie lumea ce vinde în piaţă, autorităţile vor le să introducă obligativitatea aparatelor de casă, vor să le ridice preţul patentei de întreprinzător, să scumpească tarifele pentru arenda spaţiilor comerciale. Cu alte cuvinte, la nivel de declaraţii autorităţile spun că vor să amelioreze condiţiile de muncă, dar în realitate procedează invers”.

------------------

Primii 300 observatori civili ai Uniunii Europene si-au inceput de la 1 octombrie activitatea in Georgia. Coloane de blindate cu steagul Uniunii Europene arbodat au sosit in apropiere de Osetia de Sud, la Gori si in apropiere de portul Poti de la Marea Neagra si de localitatea Zugdidi din apropiere de Abhazia. Misiunea echipelor de monitorizare este sa vada ce se intimpla in zonele ocupate de fortele rusesti dupa razboiul ruso-georgian de la inceputul lunii august. Potrivit acorduilui de incetare a ostilitatilor, negociat de presedintele tarii ce detine presedintia prin rotatie a Uniunii Europene – Nicolas Sarkozy- pînă pe 10 octombrie fortele rusesti trebuie sa se retraga din zonele tampon, cele din jurul celor doua republici separatiste Osetia de Sud si Abhazia. Cu mai multe detalii, Oana Serafim.

Stabilitatea teritoriilor din jurul acestor regiuni va fi asigurata de echipele de observatori ai Uniunii Europene. Asa era prevazut in acordul semnat in august, dar, relateaza corespondentii Europei Libere de pe teren, nu toate echipele de monitori au putut trece de punctele de control rusesti fara probleme. Probleme au intimpinat echipele de obserbatori desfasurate in regiunea Gori, dar pina la urma 2 echipe ale Unuinii Europene au fost admise si in Osetia de Sud. In Osetia de Sud accesul jurnalistilor a fost insa interzis.

Seful misiunii de observatori ai Uniunii Europene, diplomatul german Hansjoerg Haber a declarat ca este inca prea devreme sa se spuna daca Rusia isi respecta promisiunile.

”Rusii ne-au dat tot felul de motive pentru a nu ne lasa sa patrundem in zona tampon, nu numai de ordin tehnic sau administrativ. Va trebui sa lamurim situatia si nu vreau sa ma pronunt daca vor intr-adevar sa ne puna piedici in aceasta misiune. Am primit asigurari de la nivel politic ca vom fi capabili sa patrulam intreaga zona, cel mai tirziu la 10 octombrie.”

Vicepremierul Georgian Ghiorghi Baramidze crede ca Rusia va cauta sa impiedice desfasurarea echipelor de obserbatori : „O sa ia timp si rusii vor cauta sa ne scoata din sarite. Vor cauta probabil sa ne provoace si sa ne acuze de nereguli, dar retragerea ruseasca este telul nostru si sintem in deplin accord cu partenerii nostri europeni despre scopul si telul acestei misiuni. Sintem hotariti sa punem in practica acordul convenit prin toate mijloacele politice , diplomatice si legale.”

Intre timp, la Moscova, presedintele Dmitri Medvedev i-a medaliat pe soldatii care au luptat in Georgia in luna august si a repetat ca Rusia a facut ceea ce trebuia sa faca si „am aratat lumii ca Rusia isi poate apara proprii cetateni si ca toate celelalte natiuni trebuie sa tina seama de asta!”...

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG