DIALOGURI
29 Septembrie 2008
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întîi, ca de obicei, vom începe cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Elena Moldoveanu.
---------------------------------------------
După o întrevedere cu şeful misiunii OSCE în Republica Moldova, ministrul reintegrării Vasilii Şova a calificat drept absurdă temerea transnistrenilor că liderii lor vor fi arestaţi, dacă acceptă să vină la consultări în dreapta Nistrului.
Declaraţia lui Şova vine la o zi după anularea întîlnirii între Vladimir Voronin şi Igor Smirnov. Ea urma să aibă loc joi, 25 septembrie, dar Chişinăul şi Tiraspolul nu s-au înţeles asupra locului unde se va ţine. Partea moldoveană propunea oraşele Anenii Noi sau Dubăsari, iar transnistrenii au insistat asupra Benderului.
La întîlnirea cu şeful Misiunii OSCE, ministrul Şova a anunţat că drept dovadă a deschiderii Chişinăului spre dialog, Vladimir Voronin e dispus să aibă o întîlnire cu Igor Smirnov chiar şi la Tiraspol, în timpul cel mai apropiat.
Vineri la prînz s-a anunţat că Smirnov este gata să se întîlnească în a doua jumătate a zilei cu Voronin. Preşedintele moldovean i-a răspuns că doreşte o întîlnire, dar ea să fie anunţată cel puţin în timp util. Cu această ocazie, Voronin a reamintit că Chişinăul poartă deocamdată consultări, dar va relua negocierile numai în baza legii din iulie 2005, care oferă Transnistriei o largă autonomie în cadrul unui stat unitar.
Joi şi vineri, la Tiraspol şi Chişinău s-a aflat negociatorul rus în problema Transnistriei, Valerii Nesteruşkin. El şi-a exprimat regretul că întîlnirea Voronin-Smirnov n-a avut loc, dar a salutat propunerea lui Voronin de a se întîlni cu Smirnov la Tiraspol în timpul cel mai apropiat.
Între timp, la Kiev, ministerul afacerilor experte a difuzat vineri o declaraţie, propunînd ca soluţie de compromis oraşul Odesa ca loc de întîlnire a celor 2 lideri.
Ministrul ad-interim de externe transnistrean, Vladimir Iastrebchak a spus că Tiraspolul nu considera amanarea întâlnirii Voronin-Smirnov drept un boicot premeditat al negocierilor. Mai mult, Tiraspolul ar fi dispus ca în viitorul apropiat să-şi reia activitatea în cadul grupurilor de experţi cu Chişinăul pentru sporirea încrederii. Potrivit lui, Tiraspolul este de acord să extindă şi aria problemelor discutate de experţi – este vorba de probleme economice, sociale, ocrotirea sănătăţii şi activitatea economică externă a întreprinderilor transnistrene.
Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu a spus că recunoaşterea regiunilor separatiste din Georgia de către Adunarea populară a autonomiei găgăuze nu are nici o valoare juridică. Lupu a mai spus că nu a primit oficial apelul făcut de deputaţii de la Comrat ca Moldova să recunoască ea însăşi independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei şi a adăugat că legislativul găgăuz şi-a depăşit atribuţiile.
Ministrul moldovean de externe Andrei Stratan a spus din nou că Republica Moldova vrea să semneze cu Uniunea Europeană un acord de asociere. Stratan a făcut această remarcă la întîlnirea avută la Chişinău cu Gunnar Wiegand, un oficial al Comisiei Europene specializat în legăturile cu fostul spaţiu sovietic. Un comunicat de la externe spune că s-au discutat şi modalităţi de punere în aplicare începînd cu 2009 a aşa-numitului parteneriat estic al Uniunii Europene pentru Moldova, Georgia, Azerbaidjan şi Ucraina, care prevede între altele relaxarea regimului comercial şi de vize cu Uniunea Europeană. În alt context, Gunnar Wiegand a salutat poziţia Chişinăului privind continuarea negocierilor în problema Transnistriei în actualul format 5+2.
Preşedintele Statelor Unite George Bush crede că America se confruntă cu o criză financiară gravă şi că are nevoie de legislaţie specială pentru a preveni un dezastru. Miercuri, într-o apariţie televizată, preşedintele Bush a spus că actualele condiţii financiare nu sunt normale, iar piaţa nu funcţionează. Bush a cerut încă o dată Congresului, dominat de opoziţia democrată, să accepte un plan de răscumpărare a datoriilor ipotecare de la bănci, în sumă totală de 700 de miliarde de dolari.
Statele Unite şi Rusia vor continua dialogul în problema programului nuclear iranian, la nivel de miniştri de externe. Anunţul s-a făcut după întîlnirea de miercuri de la New-York, din cadrul Adunării Generale a ONU, dintre secretarul de stat american Condoleezza Rice şi şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov. Purtătorul de cuvînt al secretarului de stat Daniel Fried a caracterizat întîlnirea drept „un schimb amabil de opinii”, atunci cînd „divergenţele sînt destul de evidente”. Rice a repetat obiecţiile Washingtonului faţă de intervenţia militară a Rusiei în Georgia din luna august şi recunoaşterea de către Rusia a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud. Lavrov, potrivit lui Fried, a repetat argumentele Moscovei în apărarea acţiunilor Rusiei din Georgia. Statele Unite consideră în continuare aceste argumente drept neconvingătoare.
Casa Albă de la Washington a anunţat că preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko, se va întîlni luni, 29 septembrie, cu preşedintele George Bush. Cei doi lideri vor discuta la Casa albă despre întărirea democraţiei, securităţii şi suveranităţii de stat a Ucrainei, la fel ca şi eforturile Kievului de a deveni parte a comunităţii euro-atlantice.
---------------------------------------
Aşadar, întîlnirea Voronin-Smirnov a fost amînată, data şi locul ei rămînînd deocamdată necunoscute. Despre cele întîmplate şi cauzele acestei amînări, l-am întrebat pe invitatul emisiunii noastre de astăzi, jurnalistul de la Tiraspol Maxim Kuzovlev.
Maxim Kuzovlev: „Impresia mea este că nimeni nu are nevoie de acestă întîlnire. Pentru că autorităţile moldovene au suficiente griji şi fără asta. Ele sînt preocupate acum de completarea bugetului din privatizări. Autorităţile transnistrenene au şi ele o mulţime de griji. În curînd vor începe zilele Moscovei în Transnistria, care vor fi marcate împreună cu cei 600 de ani ai oraşului Bender. Este aşteptat să vină şi primarul Moscovei Lujkov. Figura sa probabil este mult mai importantă pentru Transnistria decît cea a preşedintelui moldovean. De acea, ei se pregătesc mult mai serios de vizita lui Lujkov. Şi fiţi siguri că acestă vizită nu se va amîna, şi ea va avea loc, şi program cultural va fi, poate chiar mai amplu decît de obicei. Aceste festivităţi vor trece lent apoi în cele prilejuite de ziua Tiraspolului, marcată concominent cu hramul Chişinăului. Cu alte cuvinte, fiecare din cele 2 părţi îşi avea propriile ţinte şi probleme pe care încearcă să şi le rezolve. Nu e nimic grav în faptul că cei 2 lideri nu s-au întîlnit. Oricum, fiecare îşi va inventa apoi propria justificare”.
Europa Liberă : Dle Kuzovlev, cît de realistă vi se pare ideea vehiculată în ultimul timp cum că Moscova ar fi interesată acum mai mult ca oricînd de rezolvarea problemei Transnistriei, după intervenţia în Georgia, ca să-şi demonstreze calităţile de pacificator. Despre asta a scris recent publicaţia moscovită Kommersant şi se ştie că se vorbeşte şi în culoarele puterii de la Chişinău.
Maxim Kuzovlev: „Nu ştiu, poate că persoane influente din Moldova au alte surse de informare, au acces mai liber în culoarele puterii de la Moscova şi cunosc mai multe. Dar din cîte observ eu, Moscova nu dă semne că ar vrea să rezolve problema Transnistriei pentru că asta, vezi bine, i-ar îmbunătăţi imaginea. Atunci cînd se încheia mandatul lui Putin, la fel, au existat foarte multe discuţii cum că Putin ar vrea urgent să rezolve problema transnistreană. Nu vreau să dau nume, dar unii funcţionari de rang înalt de la Chişinău spuneau că Putin i-a promis personal lui Voronin să rezolve problema Transnistriei pînă la sfrşitul mandatului său. Şi asta nu s-a întîmplat. Transnistria nu este o prioritate a Rusiei, unde în primăvară a avut loc transferul de putere, apoi în august războiul cu Georgia, Rusia are acum şi o mulţime de probleme economice. Mai mult, ce ar putea să-i propună Moldova? Chişinăul continuă să insiste pe legea din 2005 privind statutul Transnistriei, o lege pe care Rusia nu o acceptă şi nu o va accepta”.
------------------
Ce cred însă locuitorii regiunii transnistrene despre încercările de reluare a negocierilor şi perspectiva lor? A încercat să afle corespondentul nostru, întrebîndu-i la întîmplare pe străzi din Tiraspol, Bender şi Dubăsari.
„Desigur, ştim că au loc negocieri, ce mai spune unul, ce mai spune altul, dar la modul concret – nu ştim. Pentru că fiecare e cu grijile şi problemele sale. Seara vii acasă, porneşti televizorul, parcă asculţi, dar nu întotdeauna eşti atent”.
„Ne interesează şi îngrijorează ce se întîmplă. Aici locuim noi, părinţii noştri, copiii, avem nepoţi de-acuma şi vrem să se rezolve totul odată şi odată să ştim că vom trăi normal. Este foarte greu şi rău să trăieşti într-o republică nerecnoscută. Noi înţelegem acest lucru, dar asta nu depinde de noi. Sîntem oameni paşnici, vrem pace şi să fim prieteni cu toată lumea, dar asta depinde de politicieni”.
„Cel mai trist este că negocierile trenează. Dar lucrul cel mai important este inviolabilitatea graniţelor. Nu poţi să rupi un teritoriu dintr-un stat şi să spui că el este un alt stat. Vedeţi cum s-a întîmplat cu Kosovo? Este inadmisibil, chiar dacă bucata de teritoriu ce s-a separat îşi proclamă independenţa prin referendum. Asta poate s-o facă numai însuşi statul suveran sau organele lui supreme. Nimeni altcineva nu e în drept”.
„Vreau să triumfe bunul simţ şi situaţia să revină la normalitate. Să fie cum a fost pe vremea părinţilor noştri”.
----------------
Cum aţi putut auzi în buletinul nostru de ştiri, la începutul săptămînii trecute a devenit cunoscut că un grup de 18 deputaţi în Adunarea Populară de la Comrat a adoptat un apel prin care solicită Parlamentului Republicii Moldova să recunoască independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei. Despre motivaţia acestei decizii ne-a vorbit unul din autorii apelului, deputatul Serghei Cernev, reprezentant al Mişcării Ravnopravie.
Serghei Cernev: „Autorul acestei idei a fost Adunarea Populară, dar eu am sonorizat-o. Multă lume mă întrebă de ce nu susţineţi recunoaşterea celor 2 republici. Şi iată, această adresare este anume un răspuns la doleanţele poporului”.
Spune reprezentantul Mişcării Ravnopravie, singura formaţiune din Moldova care a sprijinit public acţiunile Rusiei în Georgia. Cernev mai spune că nu crede că acest apel va putea tensiona situaţia în Moldova şi nici că el ar însemna de fapt o încurajare a separatismului.
Deputaţii comunişti în Adunarea populară de la Comrat au boicotat votul din 19 septembrie şi spun că decizia este ilegală, pentru că doi dintre cei care au votat aveau mandatul expirat.
La Chişinău, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a declarat joi, înainte de deschiderea sesiunii de toamnă a legislativului că apelul adunării populare de la Comrat nu are putere juridică.
Marian Lupu: „Este o acţiune care depăşeşte în mod evident cadrul atribuţiilor şi responsabilităţilor care sînt oferite, conform legislaţiei naţionale şi legislaţiei locale la nivel de autonomie, Adunării Populare de la Comrat. Pe care motiv, acest document, indiferent de statutul său, nu poate avea nici o valoare, nici juridică, nici diplomatică”.
Experţi independenţi de la Chişinău şi Tiraspol afirmă că apelul Adunării Populare de la Comrat este în fapt o simplă cerere adresată Chişinăului şi nu înseamnă o recunoaştere a Abhaziei şi Osetiei de Sud, după cum s-a interpretat greşit în presă. Inclusiv din acest motiv, spun experţii, se poate considera că apelul este nul din punct de vedere juridic.
-----------------
Pe plan internaţional, săptămîna trecută s-a remarcat prin contactele diplomatice intense de la New York, unde lideri din toata lumea au fost prezenti la deschiderea sesiunii Adunarii Generale ONU. L-am intrebat pe corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela, daca intilnirile de acolo dau la iveala modificari in raporturile ruso-americane.
Dupa o luna in care acuzatiile reciproce au dominat raporturile ruso-americane, ministrii de externe Condoleezza Rice si Serghei Lavrov s-au aflat fata in fata la New York.
Atmosfera a fost caracterizata de observatori drept incomoda, dar nu neaparat rece. “Nu a tipat nimeni, nimeni nu a dat cu pumnul in masa, nu au fost iesiri nervoase” – a relatat adjunctul secretarului de stat Daniel Fried.
Dar asta nu inseamna ca s-a ajuns la vreo intelegere sau ca partile au fost de acord, in afara de pasajele din declaratia comuna care exprima sprijinul pentru eforturile comunitatii internationale in Iran si Coreea de Nord. “A fost un schimb de opinii politicos si cuprinzator, diferentele de opinie fiind si ele extrem de clare” – a spus Fried.
El a spus ca partea americana nu a fost convinsa de argumentele lui Lavrov in sprijinul invaziei ruse in Georgia, adaugind ca acea situatie nu poate fi data pur si simplu uitarii, iar partile –Rusia si Statele Unite – sa se ocupe de altceva, asa cum Moscova si-ar dori.
Rice nu si-a imaginat ca il va determina pe ministrul rus sa-si modifice pozitia, dar –dupa ce a ridicat problema Georgiei - a incercat sa obtina sprijin rus in incercarile de denuclearizare a Coreei de Nord si Iranului. Moscova insa pare sa puna piedici in ultima vreme negocierilor cu privire la Iran, dupa toate probabilitatile ca raspuns la reactia americana in Georgia.
Fried a spus ca la intilnire s-au realizat progrese in chestiunea coreeana, dar ca ambele parti incearca sa gaseasca solutii optime, in conditiile in care Fenianul continua sa sfideze comunitatea internationala.
Aceasta este echilibristica delicata pe care diplomatia americana o vizeaza, incercind pe de o parte sa trimita semnale Rusiei cu privire la regresul democratic si la agresivitatea crescuta in asa numita strainatate apropiata si pe de alta sa isi asigure sprijinul Rusiei pe arena internationala, mai ales in locuri ca la Natiunile Unite unde Moscova are drept de veto.
--------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
29 Septembrie 2008
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întîi, ca de obicei, vom începe cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Elena Moldoveanu.
---------------------------------------------
După o întrevedere cu şeful misiunii OSCE în Republica Moldova, ministrul reintegrării Vasilii Şova a calificat drept absurdă temerea transnistrenilor că liderii lor vor fi arestaţi, dacă acceptă să vină la consultări în dreapta Nistrului.
Declaraţia lui Şova vine la o zi după anularea întîlnirii între Vladimir Voronin şi Igor Smirnov. Ea urma să aibă loc joi, 25 septembrie, dar Chişinăul şi Tiraspolul nu s-au înţeles asupra locului unde se va ţine. Partea moldoveană propunea oraşele Anenii Noi sau Dubăsari, iar transnistrenii au insistat asupra Benderului.
La întîlnirea cu şeful Misiunii OSCE, ministrul Şova a anunţat că drept dovadă a deschiderii Chişinăului spre dialog, Vladimir Voronin e dispus să aibă o întîlnire cu Igor Smirnov chiar şi la Tiraspol, în timpul cel mai apropiat.
Vineri la prînz s-a anunţat că Smirnov este gata să se întîlnească în a doua jumătate a zilei cu Voronin. Preşedintele moldovean i-a răspuns că doreşte o întîlnire, dar ea să fie anunţată cel puţin în timp util. Cu această ocazie, Voronin a reamintit că Chişinăul poartă deocamdată consultări, dar va relua negocierile numai în baza legii din iulie 2005, care oferă Transnistriei o largă autonomie în cadrul unui stat unitar.
Joi şi vineri, la Tiraspol şi Chişinău s-a aflat negociatorul rus în problema Transnistriei, Valerii Nesteruşkin. El şi-a exprimat regretul că întîlnirea Voronin-Smirnov n-a avut loc, dar a salutat propunerea lui Voronin de a se întîlni cu Smirnov la Tiraspol în timpul cel mai apropiat.
Între timp, la Kiev, ministerul afacerilor experte a difuzat vineri o declaraţie, propunînd ca soluţie de compromis oraşul Odesa ca loc de întîlnire a celor 2 lideri.
Ministrul ad-interim de externe transnistrean, Vladimir Iastrebchak a spus că Tiraspolul nu considera amanarea întâlnirii Voronin-Smirnov drept un boicot premeditat al negocierilor. Mai mult, Tiraspolul ar fi dispus ca în viitorul apropiat să-şi reia activitatea în cadul grupurilor de experţi cu Chişinăul pentru sporirea încrederii. Potrivit lui, Tiraspolul este de acord să extindă şi aria problemelor discutate de experţi – este vorba de probleme economice, sociale, ocrotirea sănătăţii şi activitatea economică externă a întreprinderilor transnistrene.
Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu a spus că recunoaşterea regiunilor separatiste din Georgia de către Adunarea populară a autonomiei găgăuze nu are nici o valoare juridică. Lupu a mai spus că nu a primit oficial apelul făcut de deputaţii de la Comrat ca Moldova să recunoască ea însăşi independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei şi a adăugat că legislativul găgăuz şi-a depăşit atribuţiile.
Ministrul moldovean de externe Andrei Stratan a spus din nou că Republica Moldova vrea să semneze cu Uniunea Europeană un acord de asociere. Stratan a făcut această remarcă la întîlnirea avută la Chişinău cu Gunnar Wiegand, un oficial al Comisiei Europene specializat în legăturile cu fostul spaţiu sovietic. Un comunicat de la externe spune că s-au discutat şi modalităţi de punere în aplicare începînd cu 2009 a aşa-numitului parteneriat estic al Uniunii Europene pentru Moldova, Georgia, Azerbaidjan şi Ucraina, care prevede între altele relaxarea regimului comercial şi de vize cu Uniunea Europeană. În alt context, Gunnar Wiegand a salutat poziţia Chişinăului privind continuarea negocierilor în problema Transnistriei în actualul format 5+2.
Preşedintele Statelor Unite George Bush crede că America se confruntă cu o criză financiară gravă şi că are nevoie de legislaţie specială pentru a preveni un dezastru. Miercuri, într-o apariţie televizată, preşedintele Bush a spus că actualele condiţii financiare nu sunt normale, iar piaţa nu funcţionează. Bush a cerut încă o dată Congresului, dominat de opoziţia democrată, să accepte un plan de răscumpărare a datoriilor ipotecare de la bănci, în sumă totală de 700 de miliarde de dolari.
Statele Unite şi Rusia vor continua dialogul în problema programului nuclear iranian, la nivel de miniştri de externe. Anunţul s-a făcut după întîlnirea de miercuri de la New-York, din cadrul Adunării Generale a ONU, dintre secretarul de stat american Condoleezza Rice şi şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov. Purtătorul de cuvînt al secretarului de stat Daniel Fried a caracterizat întîlnirea drept „un schimb amabil de opinii”, atunci cînd „divergenţele sînt destul de evidente”. Rice a repetat obiecţiile Washingtonului faţă de intervenţia militară a Rusiei în Georgia din luna august şi recunoaşterea de către Rusia a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud. Lavrov, potrivit lui Fried, a repetat argumentele Moscovei în apărarea acţiunilor Rusiei din Georgia. Statele Unite consideră în continuare aceste argumente drept neconvingătoare.
Casa Albă de la Washington a anunţat că preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko, se va întîlni luni, 29 septembrie, cu preşedintele George Bush. Cei doi lideri vor discuta la Casa albă despre întărirea democraţiei, securităţii şi suveranităţii de stat a Ucrainei, la fel ca şi eforturile Kievului de a deveni parte a comunităţii euro-atlantice.
---------------------------------------
Aşadar, întîlnirea Voronin-Smirnov a fost amînată, data şi locul ei rămînînd deocamdată necunoscute. Despre cele întîmplate şi cauzele acestei amînări, l-am întrebat pe invitatul emisiunii noastre de astăzi, jurnalistul de la Tiraspol Maxim Kuzovlev.
Maxim Kuzovlev: „Impresia mea este că nimeni nu are nevoie de acestă întîlnire. Pentru că autorităţile moldovene au suficiente griji şi fără asta. Ele sînt preocupate acum de completarea bugetului din privatizări. Autorităţile transnistrenene au şi ele o mulţime de griji. În curînd vor începe zilele Moscovei în Transnistria, care vor fi marcate împreună cu cei 600 de ani ai oraşului Bender. Este aşteptat să vină şi primarul Moscovei Lujkov. Figura sa probabil este mult mai importantă pentru Transnistria decît cea a preşedintelui moldovean. De acea, ei se pregătesc mult mai serios de vizita lui Lujkov. Şi fiţi siguri că acestă vizită nu se va amîna, şi ea va avea loc, şi program cultural va fi, poate chiar mai amplu decît de obicei. Aceste festivităţi vor trece lent apoi în cele prilejuite de ziua Tiraspolului, marcată concominent cu hramul Chişinăului. Cu alte cuvinte, fiecare din cele 2 părţi îşi avea propriile ţinte şi probleme pe care încearcă să şi le rezolve. Nu e nimic grav în faptul că cei 2 lideri nu s-au întîlnit. Oricum, fiecare îşi va inventa apoi propria justificare”.
Europa Liberă : Dle Kuzovlev, cît de realistă vi se pare ideea vehiculată în ultimul timp cum că Moscova ar fi interesată acum mai mult ca oricînd de rezolvarea problemei Transnistriei, după intervenţia în Georgia, ca să-şi demonstreze calităţile de pacificator. Despre asta a scris recent publicaţia moscovită Kommersant şi se ştie că se vorbeşte şi în culoarele puterii de la Chişinău.
Maxim Kuzovlev: „Nu ştiu, poate că persoane influente din Moldova au alte surse de informare, au acces mai liber în culoarele puterii de la Moscova şi cunosc mai multe. Dar din cîte observ eu, Moscova nu dă semne că ar vrea să rezolve problema Transnistriei pentru că asta, vezi bine, i-ar îmbunătăţi imaginea. Atunci cînd se încheia mandatul lui Putin, la fel, au existat foarte multe discuţii cum că Putin ar vrea urgent să rezolve problema transnistreană. Nu vreau să dau nume, dar unii funcţionari de rang înalt de la Chişinău spuneau că Putin i-a promis personal lui Voronin să rezolve problema Transnistriei pînă la sfrşitul mandatului său. Şi asta nu s-a întîmplat. Transnistria nu este o prioritate a Rusiei, unde în primăvară a avut loc transferul de putere, apoi în august războiul cu Georgia, Rusia are acum şi o mulţime de probleme economice. Mai mult, ce ar putea să-i propună Moldova? Chişinăul continuă să insiste pe legea din 2005 privind statutul Transnistriei, o lege pe care Rusia nu o acceptă şi nu o va accepta”.
------------------
Ce cred însă locuitorii regiunii transnistrene despre încercările de reluare a negocierilor şi perspectiva lor? A încercat să afle corespondentul nostru, întrebîndu-i la întîmplare pe străzi din Tiraspol, Bender şi Dubăsari.
„Desigur, ştim că au loc negocieri, ce mai spune unul, ce mai spune altul, dar la modul concret – nu ştim. Pentru că fiecare e cu grijile şi problemele sale. Seara vii acasă, porneşti televizorul, parcă asculţi, dar nu întotdeauna eşti atent”.
„Ne interesează şi îngrijorează ce se întîmplă. Aici locuim noi, părinţii noştri, copiii, avem nepoţi de-acuma şi vrem să se rezolve totul odată şi odată să ştim că vom trăi normal. Este foarte greu şi rău să trăieşti într-o republică nerecnoscută. Noi înţelegem acest lucru, dar asta nu depinde de noi. Sîntem oameni paşnici, vrem pace şi să fim prieteni cu toată lumea, dar asta depinde de politicieni”.
„Cel mai trist este că negocierile trenează. Dar lucrul cel mai important este inviolabilitatea graniţelor. Nu poţi să rupi un teritoriu dintr-un stat şi să spui că el este un alt stat. Vedeţi cum s-a întîmplat cu Kosovo? Este inadmisibil, chiar dacă bucata de teritoriu ce s-a separat îşi proclamă independenţa prin referendum. Asta poate s-o facă numai însuşi statul suveran sau organele lui supreme. Nimeni altcineva nu e în drept”.
„Vreau să triumfe bunul simţ şi situaţia să revină la normalitate. Să fie cum a fost pe vremea părinţilor noştri”.
----------------
Cum aţi putut auzi în buletinul nostru de ştiri, la începutul săptămînii trecute a devenit cunoscut că un grup de 18 deputaţi în Adunarea Populară de la Comrat a adoptat un apel prin care solicită Parlamentului Republicii Moldova să recunoască independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei. Despre motivaţia acestei decizii ne-a vorbit unul din autorii apelului, deputatul Serghei Cernev, reprezentant al Mişcării Ravnopravie.
Serghei Cernev: „Autorul acestei idei a fost Adunarea Populară, dar eu am sonorizat-o. Multă lume mă întrebă de ce nu susţineţi recunoaşterea celor 2 republici. Şi iată, această adresare este anume un răspuns la doleanţele poporului”.
Spune reprezentantul Mişcării Ravnopravie, singura formaţiune din Moldova care a sprijinit public acţiunile Rusiei în Georgia. Cernev mai spune că nu crede că acest apel va putea tensiona situaţia în Moldova şi nici că el ar însemna de fapt o încurajare a separatismului.
Deputaţii comunişti în Adunarea populară de la Comrat au boicotat votul din 19 septembrie şi spun că decizia este ilegală, pentru că doi dintre cei care au votat aveau mandatul expirat.
La Chişinău, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a declarat joi, înainte de deschiderea sesiunii de toamnă a legislativului că apelul adunării populare de la Comrat nu are putere juridică.
Marian Lupu: „Este o acţiune care depăşeşte în mod evident cadrul atribuţiilor şi responsabilităţilor care sînt oferite, conform legislaţiei naţionale şi legislaţiei locale la nivel de autonomie, Adunării Populare de la Comrat. Pe care motiv, acest document, indiferent de statutul său, nu poate avea nici o valoare, nici juridică, nici diplomatică”.
Experţi independenţi de la Chişinău şi Tiraspol afirmă că apelul Adunării Populare de la Comrat este în fapt o simplă cerere adresată Chişinăului şi nu înseamnă o recunoaştere a Abhaziei şi Osetiei de Sud, după cum s-a interpretat greşit în presă. Inclusiv din acest motiv, spun experţii, se poate considera că apelul este nul din punct de vedere juridic.
-----------------
Pe plan internaţional, săptămîna trecută s-a remarcat prin contactele diplomatice intense de la New York, unde lideri din toata lumea au fost prezenti la deschiderea sesiunii Adunarii Generale ONU. L-am intrebat pe corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela, daca intilnirile de acolo dau la iveala modificari in raporturile ruso-americane.
Dupa o luna in care acuzatiile reciproce au dominat raporturile ruso-americane, ministrii de externe Condoleezza Rice si Serghei Lavrov s-au aflat fata in fata la New York.
Atmosfera a fost caracterizata de observatori drept incomoda, dar nu neaparat rece. “Nu a tipat nimeni, nimeni nu a dat cu pumnul in masa, nu au fost iesiri nervoase” – a relatat adjunctul secretarului de stat Daniel Fried.
Dar asta nu inseamna ca s-a ajuns la vreo intelegere sau ca partile au fost de acord, in afara de pasajele din declaratia comuna care exprima sprijinul pentru eforturile comunitatii internationale in Iran si Coreea de Nord. “A fost un schimb de opinii politicos si cuprinzator, diferentele de opinie fiind si ele extrem de clare” – a spus Fried.
El a spus ca partea americana nu a fost convinsa de argumentele lui Lavrov in sprijinul invaziei ruse in Georgia, adaugind ca acea situatie nu poate fi data pur si simplu uitarii, iar partile –Rusia si Statele Unite – sa se ocupe de altceva, asa cum Moscova si-ar dori.
Rice nu si-a imaginat ca il va determina pe ministrul rus sa-si modifice pozitia, dar –dupa ce a ridicat problema Georgiei - a incercat sa obtina sprijin rus in incercarile de denuclearizare a Coreei de Nord si Iranului. Moscova insa pare sa puna piedici in ultima vreme negocierilor cu privire la Iran, dupa toate probabilitatile ca raspuns la reactia americana in Georgia.
Fried a spus ca la intilnire s-au realizat progrese in chestiunea coreeana, dar ca ambele parti incearca sa gaseasca solutii optime, in conditiile in care Fenianul continua sa sfideze comunitatea internationala.
Aceasta este echilibristica delicata pe care diplomatia americana o vizeaza, incercind pe de o parte sa trimita semnale Rusiei cu privire la regresul democratic si la agresivitatea crescuta in asa numita strainatate apropiata si pe de alta sa isi asigure sprijinul Rusiei pe arena internationala, mai ales in locuri ca la Natiunile Unite unde Moscova are drept de veto.
--------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.