Confruntarea juridica dintre Romania si Ucraina, privind delimitarea platoului continental al Marii Negre, a fost reluata la Haga cu pledoariile reprezentantilor Ucrainei. Astfel Rodman Bundy, avocat la Curtea de Apel din Paris si membru al Baroului din New York, a adus ca motivatie faptul ca linia de coasta a Ucrainei este mai lunga decat a Romaniei, iar Curtea de la Haga trebuie sa tina seama de acest aspect la trasarea frontierelor dintre spatiile maritime ale celor doua tari la Marea Neagra.
Bundy a reprosat Romaniei ca vrea sa „redeseneze geografia” si sa excluda 630 de kilometri de tarm ucrainean. Sir Michael Wood, membru al Comisiei pentru drept international de la ONU, a precizat ca Ucraina considera drept proba de baza in acest proces Tratatul politic dintre Romania si Ucraina din 1997 si Tratatul privind regimul frontierei de stat, din 2003.
Ca raspuns, reprezentanti Romaniei au afirmat ca "Ucraina incearca sa foloseasca traduceri diferite ale tratatului din 1997 pentru a trage concluzii in sensul dorit de ea".
Wood a acuzat Romania ca sustine pentru prima oara existenta unui acord privind trasarea frontierei urmand arcul de cerc de raza 12 mile marine din jurul Insulei Serpilor si lasand Romaniei spatiile maritime din exteriorul acestui arc.
"Un acord in acest sens exista din 1949, prin procesele-verbale de demarcare a frontierei romano-sovietice", au subliniat, saptamana trecuta, avocatii Romaniei.
Totusi, Ucraina sustine ca CIJ nu ar fi competenta in acest caz decat pentru a trasa o linie finala de delimitare intre, pe de o parte, platoul continental si zona economica exclusiva (ZEE) ale Ucrainei si, pe de alta parte, platoul continental si ZEE ale Romaniei si nu ar trebui sa ia in considerare procesele verbale de demarcare romano-sovietice.
In cel mult sase luni, Curtea de la Haga va lua o decizie definitiva, obligatorie si executorie. Miza procesului este o zona de 12 mii de kilometri patrati, ce pare sa fie bogata in zacaminte si gaz.
Agentul Romaniei la Curtea Internationala de Justitie, Bogdan Aurescu a conchis ca recentele initiative ale Ucrainei de a amenaja si transforma formatiunea maritima Insula Serpilor nu pot avea efecte juridice in procesul cu Romania de delimitare a spatiilor maritime in Marea Neagra.
Profesorii Alain Pellet si Vaughan Lowe, coagenti ai Romaniei, au clarificat, de asemenea, notiunile de stanca si insula din punct de vedere juridic, reiterand ideea ca formatiunea maritima Insula Serpilor nu poate avea niciun efect asupra liniei de delimitare dintre Romania si Ucraina.
Bundy a reprosat Romaniei ca vrea sa „redeseneze geografia” si sa excluda 630 de kilometri de tarm ucrainean. Sir Michael Wood, membru al Comisiei pentru drept international de la ONU, a precizat ca Ucraina considera drept proba de baza in acest proces Tratatul politic dintre Romania si Ucraina din 1997 si Tratatul privind regimul frontierei de stat, din 2003.
Ca raspuns, reprezentanti Romaniei au afirmat ca "Ucraina incearca sa foloseasca traduceri diferite ale tratatului din 1997 pentru a trage concluzii in sensul dorit de ea".
Wood a acuzat Romania ca sustine pentru prima oara existenta unui acord privind trasarea frontierei urmand arcul de cerc de raza 12 mile marine din jurul Insulei Serpilor si lasand Romaniei spatiile maritime din exteriorul acestui arc.
"Un acord in acest sens exista din 1949, prin procesele-verbale de demarcare a frontierei romano-sovietice", au subliniat, saptamana trecuta, avocatii Romaniei.
Totusi, Ucraina sustine ca CIJ nu ar fi competenta in acest caz decat pentru a trasa o linie finala de delimitare intre, pe de o parte, platoul continental si zona economica exclusiva (ZEE) ale Ucrainei si, pe de alta parte, platoul continental si ZEE ale Romaniei si nu ar trebui sa ia in considerare procesele verbale de demarcare romano-sovietice.
In cel mult sase luni, Curtea de la Haga va lua o decizie definitiva, obligatorie si executorie. Miza procesului este o zona de 12 mii de kilometri patrati, ce pare sa fie bogata in zacaminte si gaz.
Agentul Romaniei la Curtea Internationala de Justitie, Bogdan Aurescu a conchis ca recentele initiative ale Ucrainei de a amenaja si transforma formatiunea maritima Insula Serpilor nu pot avea efecte juridice in procesul cu Romania de delimitare a spatiilor maritime in Marea Neagra.
Profesorii Alain Pellet si Vaughan Lowe, coagenti ai Romaniei, au clarificat, de asemenea, notiunile de stanca si insula din punct de vedere juridic, reiterand ideea ca formatiunea maritima Insula Serpilor nu poate avea niciun efect asupra liniei de delimitare dintre Romania si Ucraina.
