Linkuri accesibilitate

Conflictul armat dintre Rusia şi Georgia - principala temă a emisiunii moderate de Viorica Zaharia


Dialoguri 18 august 2008

Buna ziua, doamnelor si domnilor, va saluta Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri, 15 minute cu Radio Europa Libera. Ca de obicei va propunem mai intai sa ascultati un buletin de stiri, prezentat de Valeriu Cater:

Republica Moldova este gata să continue fără condiţii prealabile contactele directe cu reprezentanţii Tiraspolului, a anuntat Ministerul Reintegrarii al Republicii Moldova dupa ce liderii de la Tiraspol au declarat ca ingheata relatiile cu Chisinaul daca acesta nu va condamna hotarat si fara echivoc ceea ce Tiraspolul a numit „agresiunea Georgiei din Osetia de Sud”.

Georgia a acceptat planul de incetare a luptelor, negociat de Uniunea Europeana cu Rusia. Dupa intrevederea la Tbilisi cu presedintele Frantei Sarkozy, care detine presedintia UE, presedintele georgian Saakashvili a declarat “ a venit momentul sa incetam luptele”.

Cu citeva ore mai devreme, la Moscova, presedintele rus Medvedev acceptase planul care prevede incetarea operatiunilor militare si retragerea trupelor georgiene si rusesti pe pozitiile initiale. Medvedev a lasat de inteles ca viitorul Osetiei de Sud si Abhaziei ar trebui lasat la latitudinea locuitorilor celor doua regiuni separatiste.

La Tbilisi insa, presedintele Saakashvili a declarat ca Georgia nu va accepta nici un acord de pace care pune sub semnul intrebarii integritatea teritoriala a tarii. Rusia a recunoscut că forţele ei militare sunt prezente în apropierea oraşului georgian Gori, în ciuda armistiţiului convenit marţi. Iniţial, ruşii au negat că ar mai avea tancuri lângă Gori.

Ulterior, ministrul de externe rus Sergei Lavrov a spus că militarii ruşi se află într-adevăr acolo. Rolul lor ar fi să îndepărteze muniţii şi arme georgiene în interesul demilitarizării zonei de conflict.

Preşedintele american George Bush a reafirmat sprijinul Statelor Unite pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Georgiei, exprimindu-si totodata încrederea în guvernul de la Tbilisi. Preşedintele Bush a amintit că Rusia a promis că nu va încerca să schimbe guvernul de la Tbilisi. „Statele Unite şi lumea se aşteptă ca Rusia să-şi respecte această promisiune”, a spus preşedintele american, adăugînd că Secretarul de stat Condoleezza Rice va merge la Paris si Tbilisi pentru a arăta sprijinul american pentru conducerea Georgiei. George Bush a spus că acţiunile actuale ale Rusiei ridică semne serioase de întrebare în legătură cu intenţiile Moscovei în Georgia şi în întreaga regiune. In replica, ministrul rus de externe Lavrov a declarat ca Georgia este un proiect american in Caucaz, dar ca a venit momentul ca Statele Unite sa aleaga intre proiecte incerte si aliati certi, in diverse dosare in care au nevoie de sprijin international – aluzie la conflictul cu Iranul si cu Coreea de nord.

NATO nu-si retrage promisiunea facuta autoritatilor de la Tbilisi de a primi Georgia in alianta la un moment dat, in pofida conflictului cu Rusia. Secretarul general NATO De Hoop Scheffer a mai declarat ca tarile membre considera reactia militara a Rusiei disproportionate si ca vor lua in considerare cererea Georgiei de a primi asistenta. Dupa cum se stie, Rusia se opune aderarii Gerogiei si Ucrainei la NATO.

Ucraina a impus o serie de restrictii de manevra vaselor rusesti din portul Sevastopol – baza flotei rusesti din Marea Neagra. Potrivit unui decret semnat de presedintele Iuscenko, orice manevra trebuie adusa la cunostinta autoritatilor ucrainiene cu 72 de ore inainte – autoritati care au dreptul de a modifica planul de miscare a vaselor ucrainiene. Ministerul de externe rus a calificat decretul drept un nou act anti-rusesc.

-------

Razboiul din Osetia de Sud - imediat ce s-au declansat actiunile militare in zona, alte doua regiuni de pe teritoriul CSI care pretind la independenta – Abhazia si Transnistria, mai precis liderii celor doua regiuni, si-au anuntat sprijinul pentru actiunile Rusiei si au criticat Georgia. Ce spun insa locuitorii regiunii? Europa Libera i-a intrebat pe mai multi locuitori din Transnistria daca stiu despre situatia din Georgia si de unde se informeaza.

"Ma informez din internet, din canale rusesti, dar si din Gardian, o editie engleza si din surse americane si acolo tot scrie ca Georgia prima a inceput razboiul. Cred ca asta nu se va repeat la noi pentru ca Moldovei nu ii este convenabil asa ceva, asta i-ar inchide drumul spre Uniunea Europeana."

"Poporul sufera din cauza ca sefii statelor lupta pentru interesele lor. Poporul nu ar fi luptat unul impotriva altuia. Ei locuiesc impreuna la granite si merg in vizita unii la altii. Sigura ca exista diferite opinii, SUA striga una, Rusia - alta, iar Georgia sustine a treia. De fapt, pareri obiective nu exista si nici nu pot fi pentru ca presa ne ataca cu tot felul de informatii tendentioase. Oamenii care locuiesc acolo trebuie sa povesteasca despre tot, ca sa aflam ce se petrece acolo in realitate. Daca te uiti atent la canalele de televiziune poti vedea ca mult material este filmat undeva in niste studiouri, trucat, sunt multe interviuri aranjate, adica cumparate. Putin vezi pareri sincere si obiective."

"Eu nici nu citesc ziare, pentru ca stiu ca scriu neadevaruri."

"Georgia a vrut sa unifice tara, sa fie integra, dar Osetia s-a opus, tot asa cum s–a opus candva Transnistria si, iata tot a iesit rau pana la urma."

"Daca la televizor vedem oameni morti si orasul distrus, cred ca e informatie obiectiva… Rusia doar nu a distrus special Osetia? Sigur ca e o tragedie mare care nu trebuie sa se repete la noi. Eu ma informeaz din canale rusesti, transnistrene, moldovenesti, de ce sa nu am incredere in ele?"

"Ieri, in zi de doliu, eu eram ca un zombi… Nu dea Domnul sa se repete asta vreodata la noi! Acolo se repeta ce a fost in Cecenia. E a doua Cecenie."

"Totul incepe de la cap. Ce a fost in Transnistria candva, acum in Georgia este facut dupa acelasi scenariu."

"Rusia, dandu-si seama ca a devenit un stat puternic, isi permite niste lucruri pe care nu ar trebui sa si le permita. Si in Cecenia a facut multe greseli, si iata acum le repeta. Rusia nu se gandeste la consecinte. Mor oameni nevinovati si popoare nevinovate. Cred ca ar trebui sa se gandeasca si sa analizeze mai multe lucruri si sa se comporte frumos cu alte tari. Cred ca ce vedem si ce auzim despre situatia de acolo este doar 10 la suta din adevar, la noi ajung informatii distorsionate."

Au fost voci ale locuitorilor regiunii transnistrene culese de corespondenta noastra Valentina Semonova.

Invitatul emisiunii de azi este directorul Fundatiei “Centrul pentru drepturile omului din Transnistria”, Grigori Volovoi, pe care il intreb mai intai cum apreciaza posibilitatile transnistrenilor de a se informa despre ce se intampla in Osetia de Sud?

Grigori Volovoi: Un razboi informational in toata legea a inceput la noi chiar din prima zi a ciocnirilor militare. Desigur ca Transnistria, aflandu-se in campul informational al Federatiei Ruse – aici sunt multe canale de televiziune si radio rusesti - deci oamenii au primit informatia servita de acestea. Si nu toti folosesc surse alternative de informatie cum ar fi internet, de aceea aici s-a format practic punctul de vedere pe cale il impun televiziunile canalele de stat ale Rusiei. Asta desigur ca nu este de ajuns pentru a-ti forma o opinie corecta despre radacinile conflictului si despre cine si in ce masura este vinovat si trebuie sa raspunda.

Europa Liberă: Dle Volovoi, asa cum stiti, conducerea de la a Tiraspol a anuntat ca ingheta relatiile cu Chisinaul pana cand acesta nu va condamna actiunile Georgiei. Cum comentati o asemenea pozitie?

Grigori Volovoi: E o incercare ordinara de a taragana procesul de negocieri si chiar de a-l compromite pentru o perioada cat mai lunga. Principala sarcina a conducerii Transnistriei este sa compromita procesul de negocieri. Moldova a spus déjŕ de multe ori ca vrea solutionarea pasnica a conflictului si cred ca nu e o problema sa o mai spuna o data.

Cat priveste condamnarea actiunilor Georgiei, pe care o cere Transnistria de la Chisinau, atunci trebuie sa constat ca din toata lumea, actiunile Rusiei au fost sustinute doar de Cuba, chiar si Belarus a incercat sa se distanteze oarecum. Unii analisti cred ca, condamnand actiunile Georgiei, trebuie sa le condamni si pe cele ale Rusiei in Cecenia. Sigur ca trebuie condamat cel care a inceput actiunile militare, dar ce se petrece mai tarziu trebuie supus unei analize internatioanle seriase. Trebuie sa mai notez ca Federatia Rusa are in Georgia forte pacificatoare. Ca si in Moldova, aceastea sunt amestecate – trupe ruse, ale Osetiei de Sud si georgiene. Nu le-a iesit lor ca pacificatorii sa pastreze neutralitatea. Nu le-a reusit. De fapt, pacificatorii au favorizat intr-o anumita masura izbucnirea conflictului pentru ca trupele ruse fost intotdeauna de partea Osetiei de Sud. De aceea cred ca formatul operatiunii de mentinere a pacii acolo trebuie revizuit, desi ma indoiesc ca se va reusi pentru ca Abhazia si Osetia vor fi impotriva. Dar faptul ca Rusia deja nu poate pretinde la statut de pacificator este evident, si Georgia refuza deja asemenea pacificatori si crede acest regim nu este nici pe departe unul de mentinere a pacii.

---------------

Va propunem in continuare o incursiune in istoria trupelor de pacificare rusesti in regiunile Osetia de Sud si Abhazia din Georgia, facuta de expertul militar rus Alexandr Volt la solicitarea colegilor nostril de la Serviciul rusesc al Radio “Svoboda”:

In 1992, presedintele georgian Ziad Gamsahurdia, pentru a stabili un control asupra Osetiei de Sud, Parlamentul careia aprobase atunci o declaratie despre independent, a trimis acolo trupe. Cand puterea in Georgia s-a schimbat, atunci Sevarnadze a semnat acordul despre incetarea focului si despre inceputul operatiunii militare de pacificare. Structura pacificatorilor era destul de exotica. Erau trei batalioane – unul de pacificatori georgieni, unul - rusesc si unul din partea Osetiei de Sud.

Pana in anul 2000 asta a fost cea mai linistita operatiune pacificatoare din teritoriul fostei URSS. S-a convenit de la bun inceput ca atat in Abhazia, cat si in Osetia de Sud pacificatorii nu vor participa la actiuni militare, de aceea ei aveau doar arme usoare pentru securitatea personala. Tehnica militara practic nu aveau, din cate stiu doar 4 sau 6 blindate. Pe parcurs insa Sevarnadze a vrut sa dea pacificatorilor un statut international, s-a popus chiar la consiliul de securitate al ONU, dar nimeni, cu exceptia Rusiei, nu a sustinut proiectul. Autoarea cartii “Criminalitatea organizata in Georgia”, professor la Universitatea “George Mayson” din Statele Unite, Luise Shelli, vorbeste despre complicitatea pacificatorilor rusi la infractiuni:

Prin Abhazia si Osetia de Sud se spala bani. A fost si un caz de transportare a materialului radioactiv. Fortele de pacificare au inchis ochii la aceasta, la traficul de arme si dedroguri, de multe ori, pentru mita.

Pacificatorii nu au salarii mari, nu prea au perspective de viitor, asa ca nu se sinchiseau deloc sa ia mita, un caz chiar a fost filmat cum pacificatorii permit automobilelor sa treaca ilegal. Criminalitatea din Abhazia si Osetia de Sud este un pericol nu doar pentru Georgia, ci si pentru Rusia, si daca Rusia vrea sa obtina aceste teritorii, atunci nu prea cred ca vrea sa preia si nivelul lor de criminalitate. Iar daca ne gandim ca prin Abhazia a fost transportat si uranium imbogatit, illegal de catre un cetean rus despre carea aflat si opinia publica, atunci, acest lucru este o amenintare pentru securitatea intregii lumi.

A fost autoarea cartii “Criminalitatea organizata in Georgia”, professor la Universitatea “George Mayson” din Statele Unite, Luise Shelli, cu o declaratie facuta serviciului rusesc al Radio “Svoboda”.

-----------

Bombardamentele au alungat din Osetia de Sud dar si din orasul georgian Gori mii de oameni, care au ramas fara case, fara afaceri si cel mai grav, unii - fara familie. Luiza Dzagoeva lucra la o frizerie din Thinvali care a fost distrusa de bomba, s-a refugiat in Osetia de Nord. “Am venit aici cu un camion care transporta cartofi, ne-am asezat chiar pe podea…. Aveam un ranit cu noi si am cerut sa mai luam un ranit intalnit pe drum. Inainte de asta, ne-am aflat doua zile intr-o pivnita fara gaz si electricitate”. Corespondentul serviciului georgian al Europei Libere in orasul Gori, Goga Aptshiauri: “Aseara, in amurg, satele de la nordvest si de la nordest de Gori, situate pe directia spre Thinvali, devenisera un fel de prada pentru diferite grupari si formatiuni. Oamenii telefonau la diferite agentii guvernamentale, la institutii media, cerand ajutor. Hotii furau totul – bani, vite, pasari, totul”

Iata ce spune un batran refugiat si el: “Am o casa cu doua nivele. Nu era inca finalizata, dar am strans orice banut ca sa o construiesc. Acum sunt vagabond. Nu stiu ce a ajuns casa mea si nici ce va face Guvernul ca sa-I ajute pe oameni, sper ca ei se gandesc la asta”. Inaltul comisariat ONU pentru refugiati a estimat ca din cauza razboiului din Georgia, in jur de 90 de mii de oameni si-au parasit casele.

-----------

In armata transnistreana, creata de autoritatile autoproclamate de la Tiraspol, se incalca grav drepturile recrutilor. Acestia sunt batuti, mai marii in grad percep de la ei diferite taxe, mai ales pentru zilele de permisie, sunt cazuri de inrolare fortata si foarte frecvent - de relatii nestatutare. Acestea sunt concluziile unui studiu facut pubic saptamana trecuta la Chisinau de Asociatia “Promo-Lex”. Din relatarea urmatoare puteti afla difeirite opinii despre serviciul militar din armatele de pe amebele maluri ale Nistrului.

In incercarea de a verifica unele concluzii in raportul Asociatiei Promo-Lex, am cautat sa discutam cu tineri din Transnistria.

Am reusit sa vorbim cu un baiat din orasul Bender, Alexandru, care a facut armata la Chisinau, adica in Fortele Armate ale Moldovei. S-a demobilizat de curand: “Am ales sa fac armata la Chisinau pentru ca durata serviciului miltar acolo e mai mica – un an si nu un an si jumatate cat e in Transnistria dar si pentru ca in unitatile militare de la Chisinau relatiile nestatutare dintre ostasi nu sunt atat de dure ca in Transnistria. Colegii mei care au facut armata aici, mai ales in unitatea militara din cetatea Bender, mi-au povestit ca e o injosire groaznica a recrutilor, mai bine sa nu stii de asa lucruri. In unitatea mea se mai intampla ca soldatii inrolati mai devreme sa-i injoseasca pe cei noi, dar ofiterii imediat reactionau. Daca cineva incerca sa-si bata joc de noi, imediat ofiterii ii incarcerau sau le aplicau alte pedepse. Dar in armata transnistreana mi-au povestit baietii ca in ochii ofiterilor putea fi batut cineva, ei se uitau si nu le pasa. Cat priveste taxele, si la Chisinau se percepeau bani pentru zile de permisie. Le percepea comandantul companiei.”

Informatiile care ajung sa fie cunoscute de opinia publica arata ca de la inceputul acestui an 4 tineri au murit in timp ce faceau armata in Transnistria. Unul din ei era si cetatean al Ucrainei, Evgheni Kolobasko. Dupa o incercare de a evada, el i-a rugat pe parinti sa-l transfere intr-o alta unitate pentru ca nu putea suporta abuzurile. A revenit insa in unitate. La scurt timp, in februarie curent, a fost gasit inecat, dar cu urme vadite de violenta. Acest caz a intrat in atentia mediilor ucrainene.

Iata ce ne-a declarat Iaroslav Dolgopol de la agentia Ucrinform de la Kiev, care a investigat acest caz: “Am discutat cu tatal lui Evgheni. Mi-a spus de multe ori ca este impiedicat sa ajunga la organele de drept din Moldova si la juristi independenti, fie nu i se permite sa plece de la serviciu, fie sa iasa din Transnistria, astfel incat acest dosar nu poate avea o finalitate. Acum cateva zile mi-a spus ca va veni la Chisinau sa vorbim despre acest caz, azi insa m-a anuntat ca nu i se permite de la serviciu sa vina, asa ca presupun ca discutia noastra telefonica de atunci a fost interceptata de securitatea de la Tiraspol si iata este impiedicat sa fie acum aici, la Chisinau, unde am fi discutat acest caz. Din cate stiu organele transnistrene nu investigheaza la modul serios acest deces. Cauzele mortii lui Evgheni Kolobasko nu sunt stabilite, ceea ce ingrijoreaza. Deaceea cred ca acest caz trebuie sa fie facut public pentru ca oamenii sa afle ce se intampla acolo.”

Tinerii care nu vor sa faca armata in Transnistria se pot inrola in Armata Nationala, a Moldovei. Pentru asta, ei trebuie sa mearga la cele mai apropiate comisariate militare - Anenii-Noi, Causeni si Criuleni. In multe cazuri insa, cum ar fi cel al lui Fiodor Banari din Bender, acolo li se recomanda sa mearga inapoi in localitatea unde s-au nascut pentru a se inrola: “Fiul meu a absolvit catedra militara la universitate la Chisinau si nu a fost pus nicaieri in evidenta militara. Imi dau seama ca asta e incalcare de lege si l-am indemnat sa mearga sa-si puna stamplia respective in carnetul militar. Deci acum doua spatamani el a venit la comisariatul militar din Aneni Noi dar de acolo l-au trimis la Bender, unde locuim. Am inceput sa pregatim actele. Dar m-am gandit ca daca il pun la evidenta militara acolo, l-ar putea inrola in armata transnistreana. Iar eu nu vreau acest lucru. Eu sunt pe jumatate moldovean. Reiese ca el, in caz de mobilizare, va lupta impotriva mea.”

Oficiali ai Armatei Moldovei au declarat insa ca asemenea cazuri ar fi singulare si ca o data raportate, ele vor fi verificate si sanctionati militarii vinovati.

Dragi ascultatori, aceasta a fost ultima relatare din emisiunea de azi. Viorica Zaharia va multumeste pentru atentie si va ureaza toate cele bune. Ascultati in continuare stirile si programele Europei Libere, pe care le puteti chiar comenta la adresa www.europalibera.org.
XS
SM
MD
LG