Dialoguri - 11 august 2008
Doamnelor si domnilor, buna ziua, va saluta Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri, 15 minute cu radio Europa Libera. Mai intai sa ascultam, ca de obicei, un buletin de stiri, prezentat de Valeriu Cater:
Liderul transnistran Igor Smirnov a cerut comunitatii internationale să acorde Transnistriei ajutor umanitar în regim de urgenta. Pana la 8 august regiunea s-a aflat in regim de stare exceptionala, iar pana la 14 august urmeaza sa fie evaluate pagubele. Guvernul de la Chişinău si autonomia gagauza s-au arătat dispuşi să ajute sinistraţii din regiunea transnistreană. Un transport din Federatia Rusa a pornit saptamana trecuta spre Tiraspol. Deasemenea, in regiune urmeaza sa fie distribuite ajutoare din partea Statelor Unite. Igor Smirnov a refuzat sa primeasca un ajutor propus de Osetia de Sud, motivand ca acesteia ii este acum si mai greu din cauza situatiei politice tensionate.
Ministrul reintegrării Vasilii Şova şi ambasadorul Federaţiei Ruse în R.Moldova, Valeri Kuzimin, au pledat saptamana trecuta, cand s-au intalnit la Chisinau, pentru convocarea în viitorul apropiat a unei reuniuni a grupurilor de lucru pentru ajutoarele umanitare în scopul examinării consecinţelor inundaţiilor şi a modalităţilor de distribuire a asistenţei umanitare oferite de comunitatea internaţională. Potrivit unui comunicat al Ministerului Reintegrării, în cadrul unei întrevederi dintre cei doi oficiali, a fost menţionată "necesitatea distribuirii echitabile a ajutoarelor umanitare populaţiei sinistrate de pe ambele maluri ale Nistrului, fără politizarea acestei acţiuni".
Comisia Electorala Centrala (CEC) ia in calcul o posibila participare a regiunii transnistrene la alegerile parlamentare din 2009 si a prevazut mijloace financiare in acest sens in devizul de cheltuieli pentru alegeri pe care l-a elaborat pentru includerea sumei finale in proiectul bugetului de stat pentru anul viitor. Potrivit agentiei DECA-press, acest deviz prevede ca pentru organizarea si desfasurarea alegerilor parlamentare din 2009 vor fi necesare circa 47 mln. lei.
Potrivit secretarului CEC, Iurie Ciocan, in premiera, in bugetul planificat al Comisiei s-au calculat si posibilele sume ce vor fi cheltuite pentru organizarea alegerilor parlamentare pe teritoriul regiunii transnistrene.
Situatia din Georgia ramine extrem de incordata. Potrivit presedintelui georgian Mikhail Saakashvili, trupele rusesti, venind din Osetia de sud si Abhazia, ar fi “rupt” coasta estica de restul tarii. Tbilisi nu se afla insa in pericol, a declarat Saakashvili luni seara, intr-un discurs televizat.
Exista relatari contradictorii cu privire la soarta mai multor localitati georgiene, intre care si orasul Gori. Potrivit presedintelui Saakashvili, principala artera de circulatie, care strabate tara de la est al vest, trecind pe linga Gori, ar fi sub control rusesc. Totodata, presedintele georgian estimeaza ca in acest moment in Georgia s-ar afla 20 de mii de militari rusi si 500 de tancuri.
Din Osetia de sud, agentiile de presa internationale relateaza ca trupele georgiene ar fi reluat atacurile asupra capitalei regiuni, Tinvali, in pofida armistitiului unilateral, semnat luni de presedintele Saakashvili in prezenta ministrului de externe francez Kouchner. Potrivit unor surse rusesti, in zorii zilei de marti, fortele regiunii separatiste Abhazia ar fi lansat un nou atac impotriva trupelor georgiene din coridorul Kodori.
Cea mai dura condamanare a interventiei miliatare ruse in Georgia a fost facuta de presedintele Statelor Unite George W. Bush care a calificat drept inacceptabila amenintarea pe care Rusia o reprezinta acum la adresa guvernului democratic ales de la Tbilisi. Totodata, ambii candidati la presedintia Statelor Unite, republicanul John McCain si democratul Barack Obama au avertizat Rusia ca interventia masiva din Georgia ar putea avea consecinte diplomatice si economice grave, pe termen lung.
--------
In aceste zile regiunea transnistreana este in plina evaluare a pierderilor provocate de inundatii. Incep sa se distribuie primele ajutoare. Mai multe tari au promis deja ajutor Transnistriei. In unele localitati, chiar la catiava metri de malul Nistrului oamenii au plantat porumb si alte culturi fara sa se gandeasca la o eventuala primejdie. Cum s-ar fi gandit spun ei, daca din 68 apele Nistrului nu au iesit din maluri in regiunea lor? Acum, apa a spalat ogoarele si a intrat si in case. Mai multe aflati din reportajul urmator:
“Apa deja galgaia in gradina cand eu incercam sa-mi scot cartofii, am chemat-o pe o ruda sa ma ajute. Nu prea am reusit, mi-am pierdut si rosiile, si pormbul, si varza…”, se plange o batrana din satul Erjevo, Rabnita.
Ograda ei si a vecinului ei, Victor Petrovici Lenz, situate la vreo 30 de metri de malul Nistrului, au fost inundate, apa a intrat si in casa, la vreo jumatate de metru. Abia ieri, dupa o saptamana de la inundatii, au reusit sa o pompeze, asa ca azi in ograzile lor am vazut mult namol, gunoi adus de ape, rame... Era cat pe ce sa calc pe un sarpe de apa.
Oamenii spun ca, asa cum din 68 nu au mai fost inundatii in zona lor, apa i-a luat total pe nepregatite. Ei afirma ca in ziua inundatiei, acum o saptamana, au fost preveniti de militie ca Nistrul si-ar putea iesi din maluri, si sa fie atenti, dar, spun oamenii, avertizarile au fost neconvingatoare, asa ca nu si-au luat masuri de protectie. Si dupa inundatii au fost vizitati de militie, pompieri si chiar deputati in sovietul orasensesc. Dar de fapt, i-au ajuat sa pompeze apa de prin ograzi colegii de serviciu si prietenii.
In casa familiei Reazanov, situata la un nivel mai jos decat altele pe malul Nistrului, apa a ajuns la doi metri in casa, aparoape de tavan. Ei povestesc ca au evacuate mobile si alte bunuri dupa ce fusesera deja inundate si partial distruse de apa. Astazi, cand i-am vizitat, sotii Reazanov isi scoteau hainele la soare si asteptau vizita unei Comisii raionale ce urma sa evaluieze pagubele si sa decida ce ajutor li se cade.
“Daca va veni comisia si va constata ca casa este avariata si nu mai poate fi reparata, atunci am auzit ca se vor da compensatii de pana la 25 de mii de ruble, plus pentru roada pierduta din gradina. Deci promit compansatii mari, mizam pe ele pentru ca din alta parte ajutor nu putem astepta…”
Ce ajutor si-ar dori? i-am intrebat pe alti sinistrati:
“Daca ar fi sa ne ajute, atunci mie mi-ar trebui ciment si nisip, eu singur imi voi repara totul.”
“Unii oameni au suferit mai mult decat noi, ei probabil au mai mare nevoie, bine ca la noi apa nu a intrat in casa. Casa e noua si nu a afectat-o prea mult.”
“Poate ne vor da ceva bani sa-mi cumpar provizii pentru iarna, daca toata roada am pierdut-o… “
Sinistratii cu care am vorbit azi la Erjevo, nu s-au evacuat in localurile propuse de autoritati, ci fie au ramas in case, fie au dormit cateva zile pe la rude. Poate parea paradoxal, dar nu am vazut nici urma de panica in comportamentul lor. Victor Petrovici mi-a marturisit ca a dormit trei zile in barca cu care anterior vaslea pe Nistru. Asa cum am inteles din discutii, daca si spera acum la vreun ajutor, satenii din Erjevo isi indreapta acum sperantele spre administratia de la Tiraspol. Oamenii s-au aratat bine informati la acest capitol – stiau ca pana la 8 august autoritatile de la Tiraspol au anuntat in regiune stare exceptionala, iar pana la 14 august – trebuie sa le fie calculate pierderile si stabilite compensatiile. M-au invitat sa-i vizitez dupa 14 august, sa pot vedea daca au fost intr-adevar ajutati sa-si rezolve problema.
---------------
L-am invitat la emisiunea de astazi pe presedintele Organizatiei ecologiste “Eco-Tiras”, Ilia Trombitki. Organizatia sa are filiale in multe localitati ale regiunii transnistrene. Il intreb mai intai daca inundatiile puteau fi prevenite in vreun fel?
Ilia Trombitki: De fapt, nu puteau fi prevenite multe lucruri, pentru ca planificarea pe termen lung a teritoriului s-a facut cu greseli. Daca am lua experienta Dunarii, a raurilor Oder, Rein – adica a raurilor europene – atunci vedem ca la ele se lasa un teritoriu adiacent destul de mare, ca raurile sa aiba pe unde curge, pentru ca digurile nu pot preveni inundatiile – apa trebuie sa aiba pe unde curge in mod firesc. In plus, aici un rol negativ l-a jucat situatia padurilor si in Moldova si in Ucraina, adica autoritatile silvice in spatiul post-sovietic au reusit sa defrisese o mare parte din paduri. Apa nu tine cont de statistici, cate paduri avem pe hartie, in statisticile oficiale, ea se conduce de ce avem in realitate. Astfel, constatam ca ecosistemul Moldovei nu are, practic, din pacate, instrumente de retinere a apei. Raurile sunt “drepte”, chiar pe rau sunt construite diguri, sigur ca asta nu e cea mai buna planificare a terenurilor in Moldova. Mi-as dori ca autoritatile sa-si invete lectia si sa nu construiasca diguri in continuare, ci sa respecte legislatia. Citim acum in presa apeluri la ajutor ale mai multor asociatii de vile. Dar ei stiu foarte bine ca nu se permite sa construiesti in imediata apropiere a raului si nu se stie prin ce metode au obtinut ei acolo autorizatii de constructie. Deci legislatia a fost incalcata atunci, aceste case au si fost inundate.
Europa Liberă: Casele inundate, de exemplu, la Rabnita, s-au umplut cu namol adus de ape, ceea ce i-a facut pe oameni sa acuze autoritatile ca Nistrul nu a fost curatit la timp, s-a adunat namol de-a lungul anilor si astfel apele s-au revarsat pentru ca nu au avut pe unde curge….
Ilia Trombitki: Nu stiu daca si acest fapt si-a spus cuvantul, cred ca mai degraba a fost lipsa de coordonare a actiunilor Moldovei si Ucrainei. Stiti ca exista o disputa acum pe subiectul “A informat sau nu Ucraina autoritatile Moldovei ca ucrainenii au majorat brusc deversarile de apa in Nistru?”. Potrivit Acordului din 94 - in vigoare acum, autoritatea pentru ape din Ucraina trebuie sa o informeze pe cea din Moldova, adica pe Concernul “Apele Moldovei”, condus de Veceslav Iordan, despre faptul ca majoreaza aceste deversari. Daca ei au si informat pe cineva, atunci probabil pe niste sefi mai mici... Deci mecanismul nu a functionat. Europa Liberă: In aceste zile, tot cautand vinovatii, si din partea Romaniei, dar si din partea Moldovei s-au auzit voci care invinuiau Ucraina de cele intamplate. Ce putem intelege din aceste dispute?
Ilia Trombitki: Cred ca in primul rand guvernele din regiune trebuie sa inteleaga ca politica lor incorecta de gestionare a teritoriilor a si adus la tragedie. Desigur ca Ucraina nu va plati pentru pagube nimanui nimic, pentru ca de fapt, conventiile internationale sunt cam slabe in acest plan, ele fac apel la ceva dar nu obliga la nimic, nu stabilesc o responsabilitate. Desigur ca Romania si Moldova atunci cand acuza Ucraina au dreptate, insa si ele trebuie sa se uite la ele insele, pentru ca si in Romania si in Moldova, politica silvica se face de o maniera sub orice nivel. De aceea pentru ca Ucraina se situeaza geografic mai sus, ea apare si cea mai vinovata. Dar, de fapt, toate trei tari se comporta la fel – pagubos. Azi in Europa de Vest suprafetele impadurite cresc cu pasi siguri dar practic nu cresc la noi, in realitate, eu nu vorbesc de statisticile oficiale. Si calitatea padurilor la fel.
Europa Liberă: Revenind la distrugerile propriu-zise, cum apreciati capacitatea autoritatilor de a fi gestionat aceasta situatie de criza?
Ilia Trombitki: Cat priveste Moldova, autoritatile spun pe de o parte ca totul s-a facut operativ, dar oamenii de pe loc, pe de alta parte, spun ca in realitate la nivel local nu a fost chiar foarte stralucit, oamenii au facut ce s-a putut, vorbesc in primul rand de situatia de la Talmaza, Olanesti… Cat priveste autoritatile transnistrene, cred ca ele au actionat destul de eficient si ce s-a putut de evitat, s-a evitat. Acum, Ambasada americana ne-a imputernicit, pe asociatia “Eco-Tiras”, alaturi de alte 4 organizatii din Moldova, sa distribuim ajutor de prima necesitate in regiunea transnistreana din banii oferiti de Guvernul American. Este vorba de pachete cu alimente. Timp de o saptamana am studiat situatia in diferite localitati din regiunea transnistreana si acum stim exact ce si unde trebuie sa distribuim.
Europa Liberă: Dle Trombitki, va multumim, va reamintesc, dragi ascultatori, ca invitatul emisiunii de astazi a fost presedintele Organizatiei ecologiste “Eco-Tiras”, Ilia Trombitki.
--------------
Asa cum ati auzit si la stiri, situatia din Osetia de Sud, regiune a Georgiei care isi revendica independenta s-a tensionat grav in ultima saptamana, in violente inregistrandu-se si morti. Comunitatea internationala se arata ingrijorata de aceasta situatie si cheama partile la dialog pasnic. Corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela, ne spune pe scurt ce declara oficialitatile Statelor Unite: Washingtonul a invitat ambele parti sa se abtina de la acte de provocare. Purtatorul de cuvint al Departamentului de Stat, Gonzalo Gallegos a spus ca in acest moment este necesara retinere. “Credem ca violentele trebue stopate si ca toate partile trebuie sa se angajeze in dialog, in vederea solutionarii situatiei”. In ciuda tensiunilor recente si violentei exista totusi si semnale positive in regiune. Georgia neaga ca s-ar pregati de razboi. Un purtator de cuvint a spus chiar ca ar putea fi organizate curind negocieri directe, intre partile angajate in conflict, dupa o intrerupere de un deceniu. Dar in conditiile tensiunilor mentionate, Statele Unite au cerut suplimentarea efectivelor de observatori ai Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa. Alianta Nord-Atlanticah, NATO urmareste si ea situatia cu mare atentie, informind ca nu este la curent cu vreo masare de trupe in regiune, care ar putea anticipa o confruntare imediata.
Vom reveni la situatia din Osetia in Dialogurile de saptamana viitoare, pana atunci puteti afla alte informatii de pe pagina www.europalibera.org. Tot acolo veti gasi si informatii despre evolutia sportivilor nostri la Olimpiada de la Pekin. Va reamintesc ca din partea Moldovei la jocurile Olimpice participa 31 de sportivi, dintre care 5 sunt originari din regiunea transnistreana. Viorica Zaharia va multumeste pentru atentie si va ureaza toate cele bune.
Doamnelor si domnilor, buna ziua, va saluta Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri, 15 minute cu radio Europa Libera. Mai intai sa ascultam, ca de obicei, un buletin de stiri, prezentat de Valeriu Cater:
Liderul transnistran Igor Smirnov a cerut comunitatii internationale să acorde Transnistriei ajutor umanitar în regim de urgenta. Pana la 8 august regiunea s-a aflat in regim de stare exceptionala, iar pana la 14 august urmeaza sa fie evaluate pagubele. Guvernul de la Chişinău si autonomia gagauza s-au arătat dispuşi să ajute sinistraţii din regiunea transnistreană. Un transport din Federatia Rusa a pornit saptamana trecuta spre Tiraspol. Deasemenea, in regiune urmeaza sa fie distribuite ajutoare din partea Statelor Unite. Igor Smirnov a refuzat sa primeasca un ajutor propus de Osetia de Sud, motivand ca acesteia ii este acum si mai greu din cauza situatiei politice tensionate.
Ministrul reintegrării Vasilii Şova şi ambasadorul Federaţiei Ruse în R.Moldova, Valeri Kuzimin, au pledat saptamana trecuta, cand s-au intalnit la Chisinau, pentru convocarea în viitorul apropiat a unei reuniuni a grupurilor de lucru pentru ajutoarele umanitare în scopul examinării consecinţelor inundaţiilor şi a modalităţilor de distribuire a asistenţei umanitare oferite de comunitatea internaţională. Potrivit unui comunicat al Ministerului Reintegrării, în cadrul unei întrevederi dintre cei doi oficiali, a fost menţionată "necesitatea distribuirii echitabile a ajutoarelor umanitare populaţiei sinistrate de pe ambele maluri ale Nistrului, fără politizarea acestei acţiuni".
Comisia Electorala Centrala (CEC) ia in calcul o posibila participare a regiunii transnistrene la alegerile parlamentare din 2009 si a prevazut mijloace financiare in acest sens in devizul de cheltuieli pentru alegeri pe care l-a elaborat pentru includerea sumei finale in proiectul bugetului de stat pentru anul viitor. Potrivit agentiei DECA-press, acest deviz prevede ca pentru organizarea si desfasurarea alegerilor parlamentare din 2009 vor fi necesare circa 47 mln. lei.
Potrivit secretarului CEC, Iurie Ciocan, in premiera, in bugetul planificat al Comisiei s-au calculat si posibilele sume ce vor fi cheltuite pentru organizarea alegerilor parlamentare pe teritoriul regiunii transnistrene.
Situatia din Georgia ramine extrem de incordata. Potrivit presedintelui georgian Mikhail Saakashvili, trupele rusesti, venind din Osetia de sud si Abhazia, ar fi “rupt” coasta estica de restul tarii. Tbilisi nu se afla insa in pericol, a declarat Saakashvili luni seara, intr-un discurs televizat.
Exista relatari contradictorii cu privire la soarta mai multor localitati georgiene, intre care si orasul Gori. Potrivit presedintelui Saakashvili, principala artera de circulatie, care strabate tara de la est al vest, trecind pe linga Gori, ar fi sub control rusesc. Totodata, presedintele georgian estimeaza ca in acest moment in Georgia s-ar afla 20 de mii de militari rusi si 500 de tancuri.
Din Osetia de sud, agentiile de presa internationale relateaza ca trupele georgiene ar fi reluat atacurile asupra capitalei regiuni, Tinvali, in pofida armistitiului unilateral, semnat luni de presedintele Saakashvili in prezenta ministrului de externe francez Kouchner. Potrivit unor surse rusesti, in zorii zilei de marti, fortele regiunii separatiste Abhazia ar fi lansat un nou atac impotriva trupelor georgiene din coridorul Kodori.
Cea mai dura condamanare a interventiei miliatare ruse in Georgia a fost facuta de presedintele Statelor Unite George W. Bush care a calificat drept inacceptabila amenintarea pe care Rusia o reprezinta acum la adresa guvernului democratic ales de la Tbilisi. Totodata, ambii candidati la presedintia Statelor Unite, republicanul John McCain si democratul Barack Obama au avertizat Rusia ca interventia masiva din Georgia ar putea avea consecinte diplomatice si economice grave, pe termen lung.
--------
In aceste zile regiunea transnistreana este in plina evaluare a pierderilor provocate de inundatii. Incep sa se distribuie primele ajutoare. Mai multe tari au promis deja ajutor Transnistriei. In unele localitati, chiar la catiava metri de malul Nistrului oamenii au plantat porumb si alte culturi fara sa se gandeasca la o eventuala primejdie. Cum s-ar fi gandit spun ei, daca din 68 apele Nistrului nu au iesit din maluri in regiunea lor? Acum, apa a spalat ogoarele si a intrat si in case. Mai multe aflati din reportajul urmator:
“Apa deja galgaia in gradina cand eu incercam sa-mi scot cartofii, am chemat-o pe o ruda sa ma ajute. Nu prea am reusit, mi-am pierdut si rosiile, si pormbul, si varza…”, se plange o batrana din satul Erjevo, Rabnita.
Ograda ei si a vecinului ei, Victor Petrovici Lenz, situate la vreo 30 de metri de malul Nistrului, au fost inundate, apa a intrat si in casa, la vreo jumatate de metru. Abia ieri, dupa o saptamana de la inundatii, au reusit sa o pompeze, asa ca azi in ograzile lor am vazut mult namol, gunoi adus de ape, rame... Era cat pe ce sa calc pe un sarpe de apa.
Oamenii spun ca, asa cum din 68 nu au mai fost inundatii in zona lor, apa i-a luat total pe nepregatite. Ei afirma ca in ziua inundatiei, acum o saptamana, au fost preveniti de militie ca Nistrul si-ar putea iesi din maluri, si sa fie atenti, dar, spun oamenii, avertizarile au fost neconvingatoare, asa ca nu si-au luat masuri de protectie. Si dupa inundatii au fost vizitati de militie, pompieri si chiar deputati in sovietul orasensesc. Dar de fapt, i-au ajuat sa pompeze apa de prin ograzi colegii de serviciu si prietenii.
In casa familiei Reazanov, situata la un nivel mai jos decat altele pe malul Nistrului, apa a ajuns la doi metri in casa, aparoape de tavan. Ei povestesc ca au evacuate mobile si alte bunuri dupa ce fusesera deja inundate si partial distruse de apa. Astazi, cand i-am vizitat, sotii Reazanov isi scoteau hainele la soare si asteptau vizita unei Comisii raionale ce urma sa evaluieze pagubele si sa decida ce ajutor li se cade.
“Daca va veni comisia si va constata ca casa este avariata si nu mai poate fi reparata, atunci am auzit ca se vor da compensatii de pana la 25 de mii de ruble, plus pentru roada pierduta din gradina. Deci promit compansatii mari, mizam pe ele pentru ca din alta parte ajutor nu putem astepta…”
Ce ajutor si-ar dori? i-am intrebat pe alti sinistrati:
“Daca ar fi sa ne ajute, atunci mie mi-ar trebui ciment si nisip, eu singur imi voi repara totul.”
“Unii oameni au suferit mai mult decat noi, ei probabil au mai mare nevoie, bine ca la noi apa nu a intrat in casa. Casa e noua si nu a afectat-o prea mult.”
“Poate ne vor da ceva bani sa-mi cumpar provizii pentru iarna, daca toata roada am pierdut-o… “
Sinistratii cu care am vorbit azi la Erjevo, nu s-au evacuat in localurile propuse de autoritati, ci fie au ramas in case, fie au dormit cateva zile pe la rude. Poate parea paradoxal, dar nu am vazut nici urma de panica in comportamentul lor. Victor Petrovici mi-a marturisit ca a dormit trei zile in barca cu care anterior vaslea pe Nistru. Asa cum am inteles din discutii, daca si spera acum la vreun ajutor, satenii din Erjevo isi indreapta acum sperantele spre administratia de la Tiraspol. Oamenii s-au aratat bine informati la acest capitol – stiau ca pana la 8 august autoritatile de la Tiraspol au anuntat in regiune stare exceptionala, iar pana la 14 august – trebuie sa le fie calculate pierderile si stabilite compensatiile. M-au invitat sa-i vizitez dupa 14 august, sa pot vedea daca au fost intr-adevar ajutati sa-si rezolve problema.
---------------
L-am invitat la emisiunea de astazi pe presedintele Organizatiei ecologiste “Eco-Tiras”, Ilia Trombitki. Organizatia sa are filiale in multe localitati ale regiunii transnistrene. Il intreb mai intai daca inundatiile puteau fi prevenite in vreun fel?
Ilia Trombitki: De fapt, nu puteau fi prevenite multe lucruri, pentru ca planificarea pe termen lung a teritoriului s-a facut cu greseli. Daca am lua experienta Dunarii, a raurilor Oder, Rein – adica a raurilor europene – atunci vedem ca la ele se lasa un teritoriu adiacent destul de mare, ca raurile sa aiba pe unde curge, pentru ca digurile nu pot preveni inundatiile – apa trebuie sa aiba pe unde curge in mod firesc. In plus, aici un rol negativ l-a jucat situatia padurilor si in Moldova si in Ucraina, adica autoritatile silvice in spatiul post-sovietic au reusit sa defrisese o mare parte din paduri. Apa nu tine cont de statistici, cate paduri avem pe hartie, in statisticile oficiale, ea se conduce de ce avem in realitate. Astfel, constatam ca ecosistemul Moldovei nu are, practic, din pacate, instrumente de retinere a apei. Raurile sunt “drepte”, chiar pe rau sunt construite diguri, sigur ca asta nu e cea mai buna planificare a terenurilor in Moldova. Mi-as dori ca autoritatile sa-si invete lectia si sa nu construiasca diguri in continuare, ci sa respecte legislatia. Citim acum in presa apeluri la ajutor ale mai multor asociatii de vile. Dar ei stiu foarte bine ca nu se permite sa construiesti in imediata apropiere a raului si nu se stie prin ce metode au obtinut ei acolo autorizatii de constructie. Deci legislatia a fost incalcata atunci, aceste case au si fost inundate.
Europa Liberă: Casele inundate, de exemplu, la Rabnita, s-au umplut cu namol adus de ape, ceea ce i-a facut pe oameni sa acuze autoritatile ca Nistrul nu a fost curatit la timp, s-a adunat namol de-a lungul anilor si astfel apele s-au revarsat pentru ca nu au avut pe unde curge….
Ilia Trombitki: Nu stiu daca si acest fapt si-a spus cuvantul, cred ca mai degraba a fost lipsa de coordonare a actiunilor Moldovei si Ucrainei. Stiti ca exista o disputa acum pe subiectul “A informat sau nu Ucraina autoritatile Moldovei ca ucrainenii au majorat brusc deversarile de apa in Nistru?”. Potrivit Acordului din 94 - in vigoare acum, autoritatea pentru ape din Ucraina trebuie sa o informeze pe cea din Moldova, adica pe Concernul “Apele Moldovei”, condus de Veceslav Iordan, despre faptul ca majoreaza aceste deversari. Daca ei au si informat pe cineva, atunci probabil pe niste sefi mai mici... Deci mecanismul nu a functionat. Europa Liberă: In aceste zile, tot cautand vinovatii, si din partea Romaniei, dar si din partea Moldovei s-au auzit voci care invinuiau Ucraina de cele intamplate. Ce putem intelege din aceste dispute?
Ilia Trombitki: Cred ca in primul rand guvernele din regiune trebuie sa inteleaga ca politica lor incorecta de gestionare a teritoriilor a si adus la tragedie. Desigur ca Ucraina nu va plati pentru pagube nimanui nimic, pentru ca de fapt, conventiile internationale sunt cam slabe in acest plan, ele fac apel la ceva dar nu obliga la nimic, nu stabilesc o responsabilitate. Desigur ca Romania si Moldova atunci cand acuza Ucraina au dreptate, insa si ele trebuie sa se uite la ele insele, pentru ca si in Romania si in Moldova, politica silvica se face de o maniera sub orice nivel. De aceea pentru ca Ucraina se situeaza geografic mai sus, ea apare si cea mai vinovata. Dar, de fapt, toate trei tari se comporta la fel – pagubos. Azi in Europa de Vest suprafetele impadurite cresc cu pasi siguri dar practic nu cresc la noi, in realitate, eu nu vorbesc de statisticile oficiale. Si calitatea padurilor la fel.
Europa Liberă: Revenind la distrugerile propriu-zise, cum apreciati capacitatea autoritatilor de a fi gestionat aceasta situatie de criza?
Ilia Trombitki: Cat priveste Moldova, autoritatile spun pe de o parte ca totul s-a facut operativ, dar oamenii de pe loc, pe de alta parte, spun ca in realitate la nivel local nu a fost chiar foarte stralucit, oamenii au facut ce s-a putut, vorbesc in primul rand de situatia de la Talmaza, Olanesti… Cat priveste autoritatile transnistrene, cred ca ele au actionat destul de eficient si ce s-a putut de evitat, s-a evitat. Acum, Ambasada americana ne-a imputernicit, pe asociatia “Eco-Tiras”, alaturi de alte 4 organizatii din Moldova, sa distribuim ajutor de prima necesitate in regiunea transnistreana din banii oferiti de Guvernul American. Este vorba de pachete cu alimente. Timp de o saptamana am studiat situatia in diferite localitati din regiunea transnistreana si acum stim exact ce si unde trebuie sa distribuim.
Europa Liberă: Dle Trombitki, va multumim, va reamintesc, dragi ascultatori, ca invitatul emisiunii de astazi a fost presedintele Organizatiei ecologiste “Eco-Tiras”, Ilia Trombitki.
--------------
Asa cum ati auzit si la stiri, situatia din Osetia de Sud, regiune a Georgiei care isi revendica independenta s-a tensionat grav in ultima saptamana, in violente inregistrandu-se si morti. Comunitatea internationala se arata ingrijorata de aceasta situatie si cheama partile la dialog pasnic. Corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela, ne spune pe scurt ce declara oficialitatile Statelor Unite: Washingtonul a invitat ambele parti sa se abtina de la acte de provocare. Purtatorul de cuvint al Departamentului de Stat, Gonzalo Gallegos a spus ca in acest moment este necesara retinere. “Credem ca violentele trebue stopate si ca toate partile trebuie sa se angajeze in dialog, in vederea solutionarii situatiei”. In ciuda tensiunilor recente si violentei exista totusi si semnale positive in regiune. Georgia neaga ca s-ar pregati de razboi. Un purtator de cuvint a spus chiar ca ar putea fi organizate curind negocieri directe, intre partile angajate in conflict, dupa o intrerupere de un deceniu. Dar in conditiile tensiunilor mentionate, Statele Unite au cerut suplimentarea efectivelor de observatori ai Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa. Alianta Nord-Atlanticah, NATO urmareste si ea situatia cu mare atentie, informind ca nu este la curent cu vreo masare de trupe in regiune, care ar putea anticipa o confruntare imediata.
Vom reveni la situatia din Osetia in Dialogurile de saptamana viitoare, pana atunci puteti afla alte informatii de pe pagina www.europalibera.org. Tot acolo veti gasi si informatii despre evolutia sportivilor nostri la Olimpiada de la Pekin. Va reamintesc ca din partea Moldovei la jocurile Olimpice participa 31 de sportivi, dintre care 5 sunt originari din regiunea transnistreana. Viorica Zaharia va multumeste pentru atentie si va ureaza toate cele bune.