Linkuri accesibilitate

Inundaţiile de pe valea Nistrului - tema emisiunii prezentate de Radu Benea


DIALOGURI

04 August 2008

Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Mai întîi însă şi ca de obicei, vom începe cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

-------------------------------------

Potrivit unui bilanţ provizoriu, în regiunea transnistreană inundaţiile de săptămîna trecută au afectat peste 500 de case sau mai bine de 1200 de persoane. Cîteva case s-au dărîmat complet. Cel mai mult a avut de suferit raionul Rîbniţa, unde au fost inundate peste 200 de locuinţe, în raioanele Camenca şi Grigoriopol – cîte 70 de case. Apele Nistrului au ajuns în periferia oraşului Bender şi centrul Tiraspolului, zeci de hectare de terenuri agricole au fost compromise parţial sau în întregime.

Malul drept al Nistrului a suferit nu mai puţin de pe urma viiturilor. Revărsările pe rîul Nistru şi Prut au inundat aproape 850 de case, dintre care 65 s-au prăbuşit. Din zonele calamitate au fost evacuate peste 5000 de persoane.

Autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol au cerut sprijinul comunităţii internaţionale. Primii au care reacţionat, anunţînd trimiterea de ajutoare umanitare au fost Statele Unite şi Federaţia Rusă. Autorităţile au lansat un apel şi către populaţie în sprijinul sinistraţilor, deschizînd conturi bancare speciale şi puncte de colectare a ajutoarelor materiale. Totodată, medicii au avertizat asupra riscului sporit de apariţie a unor boli infecţioase în zonele calamitate.

În Vestul Ucrainei, bilanţul inundaţiilor este şi mai dezastruos. 30 de persoane au murit, şi mai multe sînt date dispărte. Peste 41 de mii de case au fost inundate în mai mult de 600 de localităţi. Sub ape au ajuns mii de kilometri de drumuri şi zeci de mii de hectare de culturi agricole. Preşedintele Iuşcenko a declarat că valoarea pagubelor s-ar putea ridica la un miliard de Euro. Guvernul ucrainean a anunţat că va plăti compensaţii totale de 30 de milioane de dolari sinistraţilor.

În România, 4 persoane au murit, aproape 9 mii de gospodării au fost evacuate, iar altele peste 8600 au fost inundate. Acesta este bilanţul provizoriu al inundaţiilor din această ţară, unde sub ape au ajuns şi zeci de mii de hectare de teren agricol.

Fostul lider al sârbilor bosniaci, Radovan Karagici, a apărut în faţa Tribunalului ONU pentru crime de război din fosta Iugoslavie. Arestat la Belgrad, pe 21 iulie, după ce s-a ascuns vreme de 13 ani, Karagici a fost transportat la Haga. El este acuzat de genocid, crime împotriva umanităţii şi încălcarea convenţiilor de la Geneva in timpul razboiului din Bosnia Hertegovina, din 1992 – 1995.

Câteva sute de militari ruşi au început să părăsească regiunea Abhazia din Georgia. Moscova spune că militarii neînarmaţi au reparat linii de cale ferată. Trimiterea lor în Abhazia în luna mai a fost însă criticată de Georgia, Statele Unite şi de NATO.

Ministrul de externe al regiunii abhaze a spus că este gata să negocieze cu guvernul de la Tbilisi pe tema reîntoarcerii la casele lor a etnicilor georgieni din Abhazia. Serghei Şamba a făcut această declaraţie într-un interviu acordat serviciului georgian al Europei Libere. Un sfert de milion de georgieni au fost siliţi să se refugieze când Abhazia s-a despărţit de Georgia, la începutul anilor 90 ai secolului trecut.

Comitetul Olimpic International a recunoscut ca biroul sau de presa a aprobat decizia autoritatilor chineze de a continua sa cenzureze acesul la internet pe perioda Jocurilor Olimpice. Guvernul chinez afirma ca accesul la anumite pagini este interzis prin lege, iar jurnalistii straini care vor relata de la Jocuri sint obligati sa respecte legile tarii. Sint blocate paginile legate de miscarea Falun Gong dar si cele ale organizatiilor internationale pentru drepturile omului Amnesty International si Human Rights Watch. Nu pot fi accesate nici paginile de internet ale posturilor de radio Asia libera si Vocea Americii.

-------------------------------------

Inundaţiile de săptămîna trecută au provocat pagube importante, însă din fericire fără victime omeneşti. Estimarea prejudiciilor continuă, dar bilanţul provizoriu al autorităţilor de la Chişinău şi Tiraspol vorbeşte despre zeci şi chiar sute de milioane de dolari.

Cît de mari au fost proporţiile calamităţii, cum au reacţionat autorităţile, cum s-au descurcat oamenii, cine şi cum i-au ajutat, şi ce sprijin vor primi sinistraţii, am încecat să aflăm nemijlocit de la persoane din zonele afectate.

Cele mai dezastruoase efecte le-a produs viitura în raionul Rîbniţa. Peste 200 de case au fost inundate, aproape jumătate din numărul total pe regiune, cîteva case au fost distruse complet, sute de persoane au fost evacuate, zeci de hecrare de culturi agricole - compromise. Jurnalista Victoria Paşenţeva de la ziarul Dobrîi Deni din Rîbniţa a urmărit la faţa locului situaţia şi ne-a povestit că lumea nu s-a lăsat cuprinsă de panică, dar a trebuit să înfrunte stihia mai mult pe cont propriu.

Victoria Paşenţeva: „La început, oamenii s-au speriat foarte mult, se poate spune chiar că erau în pragul panicii. Foarte mulţi ne sunau la redacţie, încercînd să afle ce se întîmplă. Dar în cele din urmă s-a constatat că autorităţile totuşi ţin situaţia sub control, în sensnul că au fost organizate foarte operativ toate măsutile necesare. Au fost ridicate în picioare serviciile inginereşti şi cele responsabile de drumuri, întreprinderile auto, adică totul a fost foarte operativ şi în cele din urmă, panica a putut fi evitată. Dar cînd a început să vină apa, desigur oamenii au căzut în disperare. Mai ales în satul Erjovo, unde apa a urcat foarte repede şi oamenii au trebuit să se evacueze imediat. Deşi, au fost şi cazuri cînd oamenii au refuzat categoric să plece, de teamă ca gospodăria să nu le fie jefuită. Şi mai mult au avut de suferit grădinile, terenurile agricole. Oamenii sînt disperaţi pentru că au pierdut practic întreaga recoltă. Şi pentu că anul trecut a fost secetă, lumea conta foarte mult pe roada din acest an”.

Europa Liberă: Oamenii au reuşit măcar ceva să salveze?

Victoria Paşenţeva: „În toate localităţile raionului au fost create detaşamente speciale. Dar pentru că nu s-a ajuns pînă la evacuarea în masă, lumea practic s-a descurcat mai mult pe cont propriu. La început oamenii scoteau din case ce-i mai necesar, hainele, mîncarea, cine a putut a dus mobila la rude. În oraş au fost deschise, chiar în primele zile, puncte de evacuare – unul la şcoala orăşenească şi altul la liceul de construcţii. Desigur, oamenii apelau la autorităţi atunci cînd aveau nevoie de transport pentru evacuarea bunurilor. Dar de fapt în majoritatea cazurilor lumea a rezolvat pe cont propriu aceste probleme. Cît priveşte grădinile, lumea a încercat să scoată noaptea cartofii, să salveze legumele. Ceva au reuşit să salveze, dar nu totul şi nu toţi desigur. În primul rînd, încă nu toată roada s-a copt şi în al doilea rînd, apa s-a ridicat foarte repede. Prea repede. Spre exemplu, din 5 ari semănaţi cu cartofi, cineva a reuşit să scoată numai două rînduri. Vă daţi seama cîtă roadă a pierit. Nu mai vorbesc de porumb, care încă nu s-a copt, şi alte culturi, pe care nici n-a avut sens să le salvezi. Oamenii nu mai au nici o speranţă să aibă anul acesta ceva recoltă”.

Europa Liberă: Victoria, ce spun autorităţile, cine-i va ajuta pe sinistraţi, pe cei rămaşi fără case spre exemplu? Bugetul regiunii va fi în stare să suporte cel puţin parţial cheltuielile de lichidare a consecinţelor calamităţii?

Victoria Paşenţeva: „Bugetul Transnistriei este într-o situaţie foarte dificilă, iar o asemenea calamitate îi defavorizează şi mai mult pe bugetari. Este greu de spus dacă autorităţile îi vor putea ajuta cu ceva pe oameni. Anul trecut, cînd a fost secetă, a fost creat un fond special de stabilizare. Ar fi de aşteptat ca banii din acest fond să fie îndreptaţi acum pentru ajutorarea sinistraţilor, cel puţin a celor care au avut de suferit mai mult”.

----------------

Una din cele mai dificile misiuni pe întreaga perioadă a viiturii de pe rîul Nistru a avut-o centrala de la Dubăsari. Ajuns pînă aproape într-un regim de avarie, barajul a reuşit totuşi să reziste valurilor succesive de ape deversate în amonte la centrala ucraineană Novodnestrovsk. Din păcate, nu s-a putut evita inundarea localităţilor din aval. Ziaristul Oleg Nagornîi de la Dubăsari crede că viitura putea fi şi mai mare, dacă n-ar fi fost acţiunile precise ale conducerii centralei.

Oleg Nagornîi: „Datorită faptului că deversările din lacul de acumulare s-au făcut din timp, înainte să ajungă primul val de apă de la Novodnestrovsk, barajul de la Dubăsari a rezistat. Din păcate, s-au produs inundaţii în aval de baraj. Dar, dacă lacul de acumulare nu era golit din timp, barajul ar fi ajuns într-o situaţie critică. Am aflat, deşi nu am mai multe amănunte, că s-a reuşit să se evite catastrofa numai datorită faptului că în modul cel mai operativ, conducerea barajului a luat legătura cu cei de la Novodnestrovsk, aşa încît deversările să se facă într-un mod controlat. Asta pentru că informaţia oficială de la autorităţi se zicecă a venit prea tîrziu. La părerea mea, acţiunile conducerii barajului au fost foarte precise, ceea ce a permis să se evite inundarea unor suprafeţe şi mai mari”.

Europa Liberă: Barajul de la Dubăsari, ne-a mai spus Oleg Nagornîi, a fost pe perioada viiturii şi un fel de loc de pelerinaj, unde locuitorii oraşului veneau să vadă cum evoluează situaţia, în aşteptarea scăderii apelor. Joia însă apa Nistrului se scurgea deja peste marginile laterale ale barajului. Oraşul Dubăsari n-a fost inundat, graţie valurilor de protecţie înălţate în pripă, dar acestea n-au rezistat la Tiraspol şi Bender, unde apele au depăşit nivelul critic. Natalia Scurtul de la ziarul Profsoiuznîe Vesti, rememorează cele petrecute.

Natalia Scurtul: „Situaţia din Bender lasă de dorit. Oamenii în vîrsă nu-şi amintesc ca apa Nistrului să fi urcat aşa de mult, în ultimii 50 de ani. Joi, apa era deja pe splai. Pentru copii era distracţie, dar oamenii desigur erau foarte îngrijoraţi. Cel mai trist este că unele cartiere ale oraşului au fost inundate. Apa a venit nu din direcţia Nistrului, ci dinspre satul Mereneşti, inundînd parţial cartierele din străzile Lipcani, Parcani şi Kutuzov. Autorităţile le-au propus oamenilor să se evacueze, dar foarte mulţi au refuzat, pentru că au vrut să-şi salveze bunurile sau animale. În Tiraspol, situaţia a fost şi ea la limită. Joi, apele au pătruns în centrul oraşului prin fîntînile de canalizare, inundînd piaţa Suvorov. Pe artera centrală a oraşului, transportul nu a circulat. Apele urcaseră pînă la ultimele două trepte ale zidului ce apăra oraşul de inundarea lui completă. Adică, mai rămăseseră vreo 40 de centimetri şi carastrofa nu mai putea fi evitată”.

Europa Liberă: Natalia, ce spun autorităţile, cum îi vor ajuta pe sinistraţi?

Natalia Scurtul: „Deocamdată, autorităţile nu spun nimic despre acordarea de ajutoare. Dar chiar dacă ele vor fi oferite, probabil că NU din mijloacele regiunii transnistrene, ci din ajutoarele străine. Oamenii au ajuns, într-adevăr, într-o situaţie foarte dificilă, pentru că micile terenuri agricole sau grădinile, acum toate inundate, erau pentru ei singurul mijloc de a supravieţui, de aşi asigura existenţa în anul viitor”.

Europa Liberă:]Natalia, satul Chiţcani, bunătoară, a fost izolat complet de restul lumii, iar satul Sucleia a fost inundat, în noaptea de miercuri spre joi, după ce a cedat digul protector, deşi oamenii avertizaseră autorităţile încă din ajun că apa îşi face loc prin fisuri. Din păcate există mai multe asemenea cazuri. Nu vi se pare că atunci cînd se întîmplă asememea catastrofe, de regulă, autorităţile se arată foarte surprinse? Că totul a fost pe neaşteptate? Iar autorităţile evită să spună clar ce au făcut din timp pentru a preveni tragedia? Dacă au alocat sau nu suficienţi bani de la buget, dacă au efectuat sau nu lucrări planificate pentru întărirea digurilor şi aşa mai departe. În Transnistria există un număr foarte mare de localităţi ce se află anume în zone cu risc sporit de inundaţii...

Natalia Scurtul: „Foarte bună întrebare. Din cîte ştiu, ultimele inundaţii au fost în anul 1998, deci cu 10 ani în urmă. Abia după asta a fost elaborat proiectul unui program special ce prevedea întărirea digurilor, a valurilor de protecţie, o serie întreagă de acţiuni pentru prevenirea unor asemenea situaţii. Aceste planuri s-au plimbat multă vreme dintr-un minister în altul, fără să fie semnate, pînă cînd au dispărut undeva pe coridoarele puterii. Cu toate acestea, din buget s-au alocat totuşi o parte din banii pentru acţiunile necesare, dar aceşti bani n-au ajuns niciodată pînă la destinatari sau la serviciul protecţiei civile. Explicaţia perenă era că sînt şi alte cheltuieli urgente şi că protecţia civilă mai poae să aştepte. S-au scirs scrisori cu regularitate în adresa preşedintelui, a sovietului suprem, altor instituţii, cu rugămintea de a se lua totuşi măsurile necesare, ţinînd cont că un număr foarte mare de localităţi se află într-o zonă foarte periculoasă cu risc sporit de inundaţii. Dar toate aceste apeluri au rămas fără răspuns, ca şi cum am fi strigat în pustiu”.

--------------------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG