Linkuri accesibilitate

Conflictul transnistrean în contextul căutării unei formule de parteneriat strategic între UE şi Rusia - Radu Benea


DIALOGURI

07 Iulie 2008

Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Valeri Liţkai, ministru de externe în guvernul nerecunoscutei republici transnistrene, a fost demis, prin decret, de liderul Igor Smirnov. Acelaşi decret specifică numirea ad-interim în funcţia respectivă a lui Vladimir Iastrebciak, pînă acum adjunct al lui Liţkai. Motivul demiterii nu se precizează. Agenţii de ştiri de la Moscova amintesc că Valeri Liţkai a fost criticat la audierile din martie în Sovietul suprem pentru ceea ce unii deputaţi au numit „eşecul politicii externe a Transnistriei”, după ce Duma de Stat a Rusiei a adoptat o poziţie mai blîndă faţă de Moldova, spre deosebire de Georgia în problema reglementării conflictelor îngheţate de pe teritoriul lor.

Adunarea Parlamentară a OSCE a cerut Rusiei să nu submineze integritatea teritorială a Georgiei. Într-o rezuluţie adoptată pe 3 iulie la reuniunea din Kazahstan, Adunarea Parlamentară a OSCE a îndemnat Moscova să renunţe la strîngerea relaţiilor cu republicile nerecunoscute Abhazia şi Osetia de Sud, în detrimentul suveranităţii Georgiei. În rezoluţie se mai exprimă îngrijorarea faţă de decizia Rusiei de a spori numărul militarilor săi din Abhazia.

Preţul gazelor naturale ruseşti pentru Europa ar putea ajunge la 500 de dolari pe mia de metri cubi. Prognoza aparţine preşedintelui Gazpom Alexei Miller. Aflat într-o vizită la Baku, el a spus că potrivit estimărilor Gazprom, preţul petrolului la bursele internaţionale ar putea ajunge în viitor la 250 de dolari barilul, ceea ce ar fi cu peste o sută de dolari mai mult decît actualele preţuri. Într-o asemenea perspectivă, consideră Miller, preţul gazelor ar putea ajunge la 1000 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Preşedinţii Rusiei şi Azerbaidjanului – Dmitrii Medvedev şi Ilham Aliev - au semnat pe 3 iulie o declaraţie de prietenie şi parteneriat strategic între cele două ţări. La negocierile de la Baku, cei doi au discutat perspectiva cooperării economice şi statutul Mării Caspice. După Azerbaidjan, Medvedev a vizitat Turkmenia şi Kazahstanul. Turneul preşedintelui rus în ţări ale Caucazului şi Asiei Centrale a precedat participarea sa la summitul G8 din Japonia de săptămîna aceasta. Un comunicat de presă al externelor de la Moscova anunţa că Rusia aşteaptă de la reuniunea G8 o ameliorare a relaţiilor sale cu Marea Britanie şi Statele Unite.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon şi-a exprimat îngrijorarea faţă de violenţele din Mongolia şi a îndemnat puterea şi opoziţia să reia dialogul şi să dea dovadă de reţinere. Cel puţin 5 persoane au murit şi peste 300 au fost rănite în urma ciocnirilor violente de la Ulan Bator, care s-au produs între forţele de ordine şi opozanţii ce protestează împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare, conform cărora în scrutin a ieşit învingător actualul partid de guvernămînt.

Conform unui proiect de lege, prezentat Comisiei Europene, cetăţenii statelor membre vor căpăta dreptul să urmeze tratamente medicale oriunde în cele 27 de state, fără o autorizaţie prealabilă, plata tratamentului urmînd să le fie rambursată de casa de asigurări de sănătate a statului lor de rezidenţă.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dragi prieteni, astăzi vom avea în emisiune nu un singur invitat, cum obişnuim, ci o discuţie cu doi invitaţi, doi cunoscuţi experţi în probleme de securitate şi relaţii internaţionale. Este vorba despre Dmitrii Danilov de la Institutul „Europa” al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse, şi James Sherr, directorul programelor pentru Rusia şi Eurasia de la Institutul Regal pentru Relaţii Internaţionale, Chatham House, de la Londra. Ambii s-au aflat săptămîna trecută la Chişinău şi Tiraspol, într-o vizită de documentare. Ei au participat ca invitaţi la un seminar cu genericul Dialoguri Transnistrene, la Vadul lui Vodă, organizat pe 27-29 iunie de Asociaţia pentru politică externă de la Chişinău, unde am avut ocazia să-i cunosc. Ar trebui precizat că seminarul a întrunit experţi, ong-işti şi jurnalişti de pe ambele maluri ale Nistrului, iar cei doi experţi le-au vorbit, evident, fiecare din perspectiva sa – una rusească şi cealaltă occidentală - nu numai despre problema Transnistriei, dar mai ales despre contextul general al relaţiilor dintre Rusia şi Uniunea Europeană, de a căror evoluţie depinde, nu în ultimul rînd, progresul sau regresul în rezolvarea conflictelor îngheţate din spaţiul post-sovietic. Am profitat deci de ocazie să-i invit la emisiunea noastră, pentru a încerca să discutăm în detaliu aceste şi alte teme.

Aşadar, l-am întrebat mai întîi pe Dmitrii Danilov de la academia de ştiinţe a Rusiei, în ce măsură conflictele îngheţate din spaţiul CSI şi în particular cel din Transnistria ar putea să devină astăzi o platformă de dialog dintre Rusia şi Uniunea Europeană, ţinînd cont că ele încearcă astăzi să negocieze un nou acord de parteneriat strategic?

Dimitrii Danilov:„Rusia înţelege foarte bine că rolul Uniunii Europene pe plan internaţional, în sfera securităţii şi politicii de vecinătate este în creştere. Prin urmare, Rusia este nevoită să caute un mecanism de colaborare. În caz contrar, vom avea probleme nu numai în zonele de conflict. Va suferi contextul general al acestor relaţii şi probabil că vom ajunge într-o situaţie nu de concurenţă, ci de opoziţie dură, aşa cum s-a întîmplat în cazul Kosovo. Bineînţeles că nimeni nu-şi doreşte aşa ceva. De aceea, impresia mea este că Rusia este astăzi interesată mai mult ca oricînd de căutarea unor căi obiective, nu de reglementare, ci de soluţionare definitivă a conflictelor. Dacă lucrurile stau aşa, atunci Uniunea Europeană este un partener firesc”.

Europa Liberü:

Dle Danilov, Rusia a adoptat o atitudine diferenţiată faţă de Moldova şi Georgia în problema conflictelor îngheţate. Georgia doreşte să adere la NATO şi asta provoacă iritarea Kremlinului. Moldova însă nu are asemenea aspiraţii şi, dimpotrivă, mizează pe păstrarea statutului de neutralitate. Dar, la fel ca şi Georgia, Moldova doreşte să adere la Uniunea Europeană. Ce ar avea de cîştigat Rusia în acest caz, dacă problema Transnistriei va fi rezolvată?

Dimitrii Danilov: „Rusia a fost criticată de multe ori şi pe bună dreptate că foloseşte conflictele îngheţate ca pe instrumente de presiune politică. Dar vreau să subliniez că situaţia se schimbă. Noi nu mai sîntem interesaţi de utilizarea instrumentală a conflictelor. De ce? Pentru că dacă Rusia reuşeşte sau reuşea să-şi rezolve în acest mod anumite probleme politice, oricum, în perspectivă obţinem doar o reacţie de respingere. Colaborarea forţată nu mai reprezintă acea cale pe care poate să meargă Rusia. În al doilea rînd, Rusia însăşi s-a schimbat. Ea a devenit mai puternică economic. Drept urmare, interesul nostru este să întărim relaţiile cu partenerii din CSI anume pe această bază. Iată de ce noi sîntem interesaţi de rezolvarea conflictului. Construcţiile ideatice de genul haideţi să păstrăm conflictul ca să nu-i permitem Moldovei să adere la Uniunea Europeană, astăzi nu sînt luate în serios de nici un politician respectabil. Măcar şi pentru faptul că astăzi devine tot mai evident că în ciuda aspiraţiilor europene ale Georgiei şi Moldovei, procesul integrării este unul de foarte lungă durată, cu atît mai mult că însăşi perspectiva extinderii Uniunii Europene a ajuns sub semnul întrebării, după respingerea, în Irlanda, a tratatului de la Lisabona”.

Europa Liberü: Chişinăul susţine că astăzi ar exista un consens al tuturor actorilor implicaţi în problema transnistreană privind viitoarea soluţie. Are astăzi Rusia o viziune clară de reglementare a conflictului?

Dimitrii Danilov: „Astăzi încă nu putem vorbi despre o poziţie consolidată a clase politice ruseşti asupra conflictului moldo-transnistrean. Se caută soluţii, există interes, cum am mai spus, dar pe de altă parte, Moscova se simte destul de confortabil în actualul status-quo. Poate că nu e cea mai bună situaţie, dar deocamdată este cea mai confortabilă pentru Moscova – şi în relaţia cu Transnistria, şi cu Moldova, şi cu partenerii noştri occidentali, şi în relaţiile din interiorul CSI. De aceea, cum se vor combina aceste lucruri ? – pe de o parte poziţia confortabilă în actualul raport de forţe, iar pe de alta, necesitatea obiectivă de a reglementa conflictul, nu ştiu. Ceea ce ştiu este că problema moldovenească poate fi rezolvată, deşi nu totul se rezumă la acest conflict. Pentru Rusia există şi alte lucruri importante, conexe cu problema Transnistriei. Este vorba şi de tratatul forţelor convenţionale în Europa, şi de contextul general al relaţiilor cu Uniunea Europeană, pentru că aţi pus foarte corect întrbarea, în ce măsură această problemă poate fi un factor de apropiere între Rusia şi Uniunea Europeană şi pentru elaborarea unui model de colaborare? Poate fi, dar poate fi şi invers, pînă cînd nu ne vom înţelege asura noilor reguli de joc. De aceea, lucrurile nu-s atît de simple şi n-aş fi prea optimist în sensul că situaţia se va schimba rapid şi-n timpul apropiat”.

-----------

Înainte să continuăm discuţia noastră cu cel de al doilea invitat al emisiunii, cîteva detalii mai puţin cunoscute. Institutul Regal pentru Relaţii Internaţionale, Chatham House, de la Londra, unde James Sherr este şeful programelor pentru Rusia şi Eurasia, în luna mai a acestui an a găzduit o conferinţă internaţională dedicată problemelor cu care se confruntă celor două maluri ale Nistrului. La acea conferinţă au participat şeful Sovietului suprem de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, şi preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu. James Sherr, invitatul nostru, a fost deci unul dintre cei care au mediat această primă întîlnire neformală între Şevciuk şi Lupu.

Unul din elementele cheie ale planului Chişinăului de reglementare transnistreană, element asupra căruia insistă şi Moscova, este statutul de neutralitate al Moldovei. De aceea, l-am întrebat pe James Sherr în ce măsură acest statut este vital pentru reglementarea problemei Transnistriei şi, totodată, nu i-ar crea Moldovei o piedică în calea sa spre Uniunea Europeană?

James Sherr: „Mă tem că această discuţie suferă astăzi de o neclaritate periculoasă. Pentru că statutul de neutralitate presupune responsabilităţi ce nu vor depinde de voinţa Moldovei. Spre deosebire de politica de nealiniere, neutralitatea are statut juridic şi angajamente concrete, asumate într-un cadru de drept internaţional, cu garanţi internaţionali. De aceea trebuie să înţelegem foarte clar ce îi va permite acest lucru Moldovei şi ce nu îi va permite. Eu mă îndoiesc foarte mult că modelul neutralităţii propus de Moscova şi Tiraspol îi va permite Moldovei să fie membră a Uniunii Europene. Pentru că astăzi Uniunea Europeană are trupe de menţinere a păcii, iar prin politica sa de securitate şi apărare întreţine relaţii foarte strînse cu NATO, pe multiple planuri. Un asemenea statut de neutralitate nu va fi acceptat la Tiraspol. Pe de altă parte, eu cred că Moldova nu trebuie să repingă pentru totdeauna posibilitatea aderării la NATO. Această posibilitate va fi exclusă de neutralitatea pernanentă. Mai mult, ceea ce propune Tiraspolul este ca Moldova să renunţe definitiv şi la actualul mecanism de colaborare cu NATO. Prin urmare, modul în care evoluează aceste discuţii nu-mi inspiră optimism. Eu cred că guvernul de la Chişinău ar trebui să înţeleagă mult mai bine aceste probleme şi să-şi întărească propriile poziţii”.

Europa Liberă: Dle Sherr, voi pune acum aceeaşi întrebare de la începutul emisiunii noastre. Primul nostru invitat, Dmitrii Danilov a încercat să explice cum ar sta lucrurile din perspectiva Moscovei. Ce credeţi însă dumneavoastră despre ideea că problema transnistreană ar putea să devină o platformă de dialog şi apropiere între Rusia şi Uniunea Europeană, care sînt acum în căutarea unei formule de parteneriat strategic.

James Sherr: „În primul rînd trebuie să înţelegem că astăzi Rusia se simte foarte puternică şi Uniunea Europeană nu-i atrage prea multă atenţie Moldovei. În al doilea rînd, Rusia este foarte preocupată de problemele din Georgia. În opinia mea, Rusia ar trebui să se detaşeze de aceste probleme pentru a-şi îmbunătăţi imaginea în occident, aşa încît occidentul să nu mai acuze automat Rusia de implicarea în conflictele din Georgia. Pe de altă parte, dacă Rusia va propune soluţii noi şi flexibile de rezolvare a conflictelor, atunci occidentul ar putea să spună că Rusia joacă un rol pozitiv şi ar putea deja să o acuze pe Georgia de escaladarea conflictelor, nu pe Rusia, pentru că politica Rusiei se schimbă, după cum putem vedea în cazul Moldovei. Un alt aspect şi poate cel mai important. În principiu, conflictul transnistrean poate fi rezolvat oricînd şi foarte simplu. Să se accepte varianta de reintegrare propusă de Tiraspol. Un statut foarte dur de neutralitate, fără şansa aderării la Uniunea Europeană, fără posibilitatea menţinerii oricăror relaţii de colaborare cu NATO, drept de veto pentru Transnistria, perzenţa reprezentanţilor Transnistriei - cu drept de veto - în structurile administrative ale Moldovei. Prin urmare, dacă Moldova este gata să renunţe la independenţa şi suveranitatea sa – toate problemele vor fi rezolvate. Eu nu văd astăzi să existe soluţii noi, există numai versiuni sau alte prezentări ale unor propuneri vechi de reglementare. De aceea, eu cred că moldovenii trebuie să decidă care este pentru ei principala prioritate naţională? Reintegrarea ţării sau păstrarea şi consolidarea independenţei şi suveranităţii şi posibilitatea de a acţiona de independent”.

-----------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG