DIALOGURI
30 Iunie 2008
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Valeriu Caţer.
Intrevederea oficiala a garantilor si a mediatorilor cu conducerea Moldovei si a Transnistriei va avea loc in a doua jumatate a lunii iulie, a anuntat seful misiunii OSCE la Chisinau, Philippe Remler, dupa intrevederea din 25 iunie la Tiraspol, cu liderul administraţiei Igor Smirnov. Smirnov a spus ca Transnistria pledeaza pentru un dialog cu Moldova, dar numai in baza egalitatii partilor si a garantiilor de indeplinire a tuturor acordurilor anterioare. Negocierile în formatul 5+2 au fost întrerupte cu 2 ani în urmă, iar grupurile de experţi pentru măsurile de încredere dintre Chişinău şi Tiraspol nu s-au mai întrunit de 3 luni. Despre posibilitatea reluării dialogului pe ambele direcţii s-a discutat şi la Kiev, pe 24 iunie, între reprezentanţii Rusiei şi ai Ucrainei.
Preşedintele Georgiei Mikhail Saakaşvili a acuzat Rusia că nu mai recunoaşte graniţele post-sovietice. Declaratia a fost facuta la Berlin, unde Saakaşvili a avut intilniri cu cancelarul german Angela Merkel şi cu secretarul de stat american Condoleezza Rice, aflată într-o vizită în Europa. Relaţiile Georgiei cu Rusia sunt foarte tensionate din cauza conflictelor inghetate din Abhazia si Osetia de Sud si a dorintei Georgiei de aderare la Alianta Nord Atlantica. Angela Merkel a declarat ca impartaseste ingrijorarea Georgiei in legatura cu deteriorarea situatiei din Abhazia si si-a aratat disponibilitatea sa negocieze intre Moscova si Tbilisi. Ea le-a cerut ambelor parti sa “isi pastreze calmul".
Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a anuntat ca nu exista nici un motiv pentru ca alianta sa isi diminueze prezenta in cadrul fortelor de mentinere a pacii KFOR. Dupa declararea independentei fata de Serbia, Pristina a preluat de la Natiunile Unite la 15 iunie o parte a responsabilitatilor administratiei cu sprijin al Uniunii Europene. Peste 40 de tari au recunoscut independenta Kosovo, fara ca ea sa fie recunoscuta de Serbia si de Rusia, care are drept de veto in cadrul Consiliului de Securitate ONU.
Potrivit raportului „Democratii in tranzitie" realizat de organizatia neguvernamentala Freedom House, tarile bogate in petrol si resurse naturale din fosta Uniune Sovietica, Rusia, Kazahstanul si Azerbaijanul au intregistrat anul trecut un declin insemnat la capitolul democratie, au ingradit libertatile cetatenesti si au limitat activitatea societatii civile. Potrivit raportului, Moscova a experimentat un „capitalism autoritar”, limitind libertatea presei, manipulind instantele astfel incit in Rusia, potrivit rapotului Freedom House, nu se mai poate vorbi despre independenta justitiei. Potrivit raportului, in Republica Moldova, evolutiile democratice au stagnat din anul 2006. Raportul mai spune că nu au fost înregistrate progrese în rezolvarea conflictului transnistrean şi că anul 2007, care a fost un an electoral, a cunoscut un regres în ce priveşte libertatea presei.
Zeci de site-uri de internet din Belarus au afisat bannere de doliu, in semn de protest fata de noua lege a presei adoptata de camera inferioara a parlamentului de la Minsk. Noua lege ar fi menita sa fereasca populatia de efectele negative ale internetului. Ea interzice si finantarea din strainatate a presei. Legea urmeaza sa fie supusa la vot si in Senat, inainte de a fi promulgata de presedintele Lukashenka. Liderul comitetului Helsinki de la Minsk, Oleg Gulak, a declarat ca legea este una dintre cele mai aspre din Europa.
------------------------------------------
Dragi prieteni, invitatul emisiunii noastre de astăzi este analistul politic de la Kiev, Grigori Perepelitsia, directorul Institutului pentru cercetări în domeniul politicii externe, dar şi un cunoscut observator al evoluţiilor legate de problematica transnistreană. Dle Perepelitsia, ultimele două săptămîni au fost ca niciodată bogate în întîlniri pe care reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor le-au avut cu autorităţi de la Chişinău şi Tiraspol. Dar cele mai intense contacte, se pare, le-au avut reprezentanţii Ucrainei şi asta s-a putut observa mai ales după întălnirea din 14 iunie, de la Odesa, între liderul administraţiei transnistrene Igor Smirnov şi ministrul ucrainean de externe Volodimir Ohryzsko. Dle Perepelitsia, cum credeţi, prin ce se explică această activizare a diplomaţiei ucrainene pe direcţia transnistreană?
Grigori Perepelitsia: „În procesul reglementării transnistrene a intervenit o pauză de lungă durată, după ce Rusia practic a blocat formatul 5+2. S-a creat un impas, iar preşedintele Moldovei, Voronin, înţelegînd că Rusia are un rol cheie şi deţine un fel de veto în procesul de negocieri, şi-a construit strategia de reglementare exclusiv pe relaţia cu Rusia. A apărut, deci, planul lui Voronin, care conţinea anumite cedări în faţa Rusiei – angajamentul de a nu adera la NATO, acordarea de preferinţe comerciale Rusiei şi altele. Dar această politică, la părerea mea, a fost naivă şi după cum a arătat şi ultimul summit CSI, nu a dat rezultatele scontate. Ucraina, ca şi alţi actori implicaţi în reglementarea transnistreană, aştepta cu ce se vor sfîrşi toate şi iată că totul s-a încheiat fără nici un rezultat.”
Europa Liberă: După întălnirea Smirnov-Ohryzsko, Kievul a anunţat că ar fi potrivit să se revină la aşa-numitul plan Iuşcenko de reglementare transnistreană, propus încă în 2005, dar nevalorificat pe deplin şi, în definitiv, abandonat. Smirnov a spus că nu i-ar displace această idee. Cît de realistă şi oportună vi se pare dumneavoastră revenirea la planul Iuşcenko?
Grigori Perepelitsia: „Am crezut şi mai cred că planul Iuşcenko este cel mai productiv, dacă ne propunem într-adevăr să reglementăm acest conflict. El a fost însă realizat parţial,la o primă etapă, prin petrecerea alegerilor, extinderea formatului de negocieri pînă la 5 membri şi lansarea misiunii europene de monitorizare a graniţei - EUBAM. Deci, planul Yuşcenko totuşi a fost productiv. Dar la acea etapă nu existau posibilităţi pentru realizarea lui deplină. Astăzi, cînd pauza în negocieri se încheie, aceste posibilităţi au reapărut. Astăzi e o altă situaţie internaţională. Un rol determinant l-a avut Kosovo. Şi eu cred că ceea ce s-a produs în Kosovo şi poziţia de astăzi a Rusiei au forţat Tiraspolul să-şi schimbe atitudinea. Asta explică încercările de acum ale Ttransnistriei de a găsi un model acceptabil de reglementare. Iar întîlnirea părţii ucrainene cu Smirnov a confirmat intenţia Tiraspolului de a continua procesul de negocieri şi de a obţine un rezultat optim pentru sine, în noile condiţii”.
Europa Liberă: Dle Perepelitsia, în ce măsură credeţi că activizarea Kievului în problema Transnistriei are legătură cu intenţia Ucrainei de a deveni membră a NATO?
Grigori Perepelitsia: „Poziţia Ucrainei în problema Transnistriei nu s-a schimbat. Pur şi simplu, această problemă a devenit mai actuală, datorită intenţiei Ucrainei de a adera la NATO. Este firesc, pentru că Ucraina trebuie să corespundă criteriilor de aderare. Unul din aceste criterii este lipsa oricăror conflicte la graniţă sau a unor probleme teritoriale. De aceea, Kievul a devenit mai activ, înţelegînd că trebuie să rezolve cît mai repede aceste probleme şi în primul rînd – demarcarea frontierei cu Moldova şi reglementarea conflictului transnistrean. Ucraina nu vrea să aibă la hotarele sale zone generatoare de conflict”.
-------------
“Cordială şi relaxată”: aşa descriu agenţiile de presă atmosfera primului summit ruso-european la care Rusia a fost reprezentantă de noul ei preşedinte, Dmitri Medvedev. Agenţia Reuters notează contrastul dintre summitul de la Hanti-Mansiisk din 27 iunie şi precedenta întâlnire la vârf ruso-europeană, din vremea când preşedintele Rusiei era Vladimir Putin. Mai multe, de la Mircea Ţicudean.
Noul preşedinte Dmitri Medvedev a fost zâmbitor şi relaxat şi a lăudat tonul discuţiilor avute cu emisarii europeni, spunînd că ele au fost „ca între vecini” şi „sincere”. Vladimir Putin, care este acum premier al Rusiei, nu a participat la întâlnire.
Despre o atmosferă deschisă şi cordială a vorbit şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, care a amintit printre altele cât de importantă este cooperarea economică dintre Uniunea Europeană şi Rusia. Preşedintele Comisiei Europene a spus că Rusia va rămâne un furnizor crucial de energie pentru Uniunea Europeană, iar Uniunea va rămâne principala piaţă pentru exporturile ruseşti. Barroso a făcut această declaraţie într-o perioadă când multe guverne europene, dar şi instituţiile europene caută surse alternative de energie pentru a reduce dependenţa faţă de livrările ruseşti.
La conferinţa de presă de la încheierea summitului din Siberia, preşedintele Dmitri Medvedev a salutat începerea negocierilor pentru un nou acord de parteneriat cu Uniunea Europeană. Medvedev a spus că viitorul acord, care va fi negociat începînd de luna viitoare, va fi un instrument de reapropiere între Rusia şi Uniunea Europeană. În mod voalat, liderul rus a criticat însă întârzierea discutării viitorului acord. El a spus că nu înţelege de ce Uniunea Europeană, ca un tot, ia partea statelor membre de fiecare dată când acestea au neînţelegeri bilaterale cu Federaţia Rusă. A fost o aluzie transparentă la faptul că în ultimele luni, Polonia şi apoi Lituania au blocat discuţiile Uniunii cu Rusia. Polonezii, pentru a scăpa de o interdicţie de a exporta carne pe piaţa rusă, iar lituanienii în semn de protest faţă de politica Moscovei faţă de Georgia şi de alte foste republici sovietice. Jose Manuel Barroso şi demnitarii europeni care l-au însoţit în Siberia nu au făcut declaraţii despre temele cele mai controversate din relaţia cu Rusia. Preşedintele Comisiei Europene a spus însă a spus după summitul de astăzi că este încurajat de declaraţiile recente ale preşedintelui Dmitri Medvedev privind întărirea statului de drept şi cooperarea responsabilă ruso-europeană în chestiuni de politică internaţională.
--------------
Eentuziasmul unor tineri nevăzători de pe ambele maluri ale Nistrului, a făcut posibil ca Moldova să ajungă campioană europeană, dacă nu la fotbal, cel puţin într-un alt sport, pe nume „torball”, după cum aflăm de la Viorica Zaharia.
Torballul este un sport inventat special pentru nevazatori. Doua echipe a cate trei persoane trimit o minge cu clopotel in poarta adversa fara sa atinga trei corzi - si ele cu clopotei - situate la mijlocul terenului, la o inaltime de jumatate de metru. Daca mingea atinge cel putin o coarda, un jucator al echipei este eliminat, astfel ca raman sa apere poarta – in pozitie culcata - doar doi. Castiga echipa care a marcat cel mai multe goluri, partidele dureaza, dupa caz, 5-10 minute.
Jocul a fost “preluat” din Europa de entuziasti nevazatori moldoveni in 2001, iar anul trecut, echipa Moldovei a obtinut un prim success – locul trei la Campionatul European de torball, desfasurat la Paris.
O echipa de tineri nevazatori de la Chisinau, dupa ce au aflat, cam prin 2001, de acest sport, au cautat o sala pentru a forma o echipa si a se antrena acolo. Au gasit sala la Bender. De atunci tinerii sportivi nevazatori de pe ambele maluri ale Nistrului formeaza, de fapt, o echipa.
S-a format si o Federatie a Moldovei la torball, a carui presedinte, Gheorghe Staver, locuieste la Bender si conduce acolo si un club sportiv pentru invalizi. El spune ca asta nu-l impiedica sa formeze in mai multe raioane ale Moldovei grupe de nevazatori care sa practice sportul. Acum, Gheorghe Staver negociaza cu administratia locala de la Soroca amenajarea unei sali de antrenament la torball.
„Nu pot spune ca suntem neglijati, dar totusi am vrea ceva mai multa atentie. Ca omul sa se antreneze, elementar, are nevoie de vitamine si hrana buna ca sa poata avea putere si obtine rezultate sportive. Acum oamenii se antreneaza din entuziasm. Astazi organizam Cupa Moldovei la Torball pentru prima data, dar in general in fiecare an avem campionate ale Moldovei la torball si apoi sunt selectati baietii care pleaca la competitii internationale. Nu intotdeauna reusim sa participam din cauza banilor. Dar intalniri amicale avem in fiecare luna, astfel ca baietii sa acumuleze experienta ca sa se poata prezenta bine in exterior. Daca anterior eram pe ultimele locuri la europene, acum putem pretinde chiar la locul intai. Cred ca locul intai nu e departe”.
I-am intrebat pe tinerii nevazatori participanti la competia de torbal cu ce se ocupa in afara antrenamentelor si, in general, cum se descurca… „Grea intrebare, incercam sa supravietuim, dar, in principiu, peste tot e asa… E bine acolo unde nu suntem noi”.„Nici nu ma intrebati. E greu. Eu am terminat o scoala de masaj si daca anul trecut am mai castgat cate ceva, atunci in acest an n-am castigat nimic din aceasta meserie, nu stiu, oamenii au devenit mai saraci si nu-si permit un curs de masaj sau nu stiu de ce. Nu e viata, ci existenta”. „Unde poate merge un nevazator sa castige bani? Tinerii se pot angaja ca redactori – daca au studii - sau pot lucra ca masseori. Vin oamenii la tine acasa si le faci masaj, nu trebuie sa te duci nicaieri… si asta ar fi o solutie”.„Cam greu ne descurcam dar incetisor-incetisor, mergem mai departe”.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
30 Iunie 2008
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Valeriu Caţer.
Intrevederea oficiala a garantilor si a mediatorilor cu conducerea Moldovei si a Transnistriei va avea loc in a doua jumatate a lunii iulie, a anuntat seful misiunii OSCE la Chisinau, Philippe Remler, dupa intrevederea din 25 iunie la Tiraspol, cu liderul administraţiei Igor Smirnov. Smirnov a spus ca Transnistria pledeaza pentru un dialog cu Moldova, dar numai in baza egalitatii partilor si a garantiilor de indeplinire a tuturor acordurilor anterioare. Negocierile în formatul 5+2 au fost întrerupte cu 2 ani în urmă, iar grupurile de experţi pentru măsurile de încredere dintre Chişinău şi Tiraspol nu s-au mai întrunit de 3 luni. Despre posibilitatea reluării dialogului pe ambele direcţii s-a discutat şi la Kiev, pe 24 iunie, între reprezentanţii Rusiei şi ai Ucrainei.
Preşedintele Georgiei Mikhail Saakaşvili a acuzat Rusia că nu mai recunoaşte graniţele post-sovietice. Declaratia a fost facuta la Berlin, unde Saakaşvili a avut intilniri cu cancelarul german Angela Merkel şi cu secretarul de stat american Condoleezza Rice, aflată într-o vizită în Europa. Relaţiile Georgiei cu Rusia sunt foarte tensionate din cauza conflictelor inghetate din Abhazia si Osetia de Sud si a dorintei Georgiei de aderare la Alianta Nord Atlantica. Angela Merkel a declarat ca impartaseste ingrijorarea Georgiei in legatura cu deteriorarea situatiei din Abhazia si si-a aratat disponibilitatea sa negocieze intre Moscova si Tbilisi. Ea le-a cerut ambelor parti sa “isi pastreze calmul".
Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a anuntat ca nu exista nici un motiv pentru ca alianta sa isi diminueze prezenta in cadrul fortelor de mentinere a pacii KFOR. Dupa declararea independentei fata de Serbia, Pristina a preluat de la Natiunile Unite la 15 iunie o parte a responsabilitatilor administratiei cu sprijin al Uniunii Europene. Peste 40 de tari au recunoscut independenta Kosovo, fara ca ea sa fie recunoscuta de Serbia si de Rusia, care are drept de veto in cadrul Consiliului de Securitate ONU.
Potrivit raportului „Democratii in tranzitie" realizat de organizatia neguvernamentala Freedom House, tarile bogate in petrol si resurse naturale din fosta Uniune Sovietica, Rusia, Kazahstanul si Azerbaijanul au intregistrat anul trecut un declin insemnat la capitolul democratie, au ingradit libertatile cetatenesti si au limitat activitatea societatii civile. Potrivit raportului, Moscova a experimentat un „capitalism autoritar”, limitind libertatea presei, manipulind instantele astfel incit in Rusia, potrivit rapotului Freedom House, nu se mai poate vorbi despre independenta justitiei. Potrivit raportului, in Republica Moldova, evolutiile democratice au stagnat din anul 2006. Raportul mai spune că nu au fost înregistrate progrese în rezolvarea conflictului transnistrean şi că anul 2007, care a fost un an electoral, a cunoscut un regres în ce priveşte libertatea presei.
Zeci de site-uri de internet din Belarus au afisat bannere de doliu, in semn de protest fata de noua lege a presei adoptata de camera inferioara a parlamentului de la Minsk. Noua lege ar fi menita sa fereasca populatia de efectele negative ale internetului. Ea interzice si finantarea din strainatate a presei. Legea urmeaza sa fie supusa la vot si in Senat, inainte de a fi promulgata de presedintele Lukashenka. Liderul comitetului Helsinki de la Minsk, Oleg Gulak, a declarat ca legea este una dintre cele mai aspre din Europa.
------------------------------------------
Dragi prieteni, invitatul emisiunii noastre de astăzi este analistul politic de la Kiev, Grigori Perepelitsia, directorul Institutului pentru cercetări în domeniul politicii externe, dar şi un cunoscut observator al evoluţiilor legate de problematica transnistreană. Dle Perepelitsia, ultimele două săptămîni au fost ca niciodată bogate în întîlniri pe care reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor le-au avut cu autorităţi de la Chişinău şi Tiraspol. Dar cele mai intense contacte, se pare, le-au avut reprezentanţii Ucrainei şi asta s-a putut observa mai ales după întălnirea din 14 iunie, de la Odesa, între liderul administraţiei transnistrene Igor Smirnov şi ministrul ucrainean de externe Volodimir Ohryzsko. Dle Perepelitsia, cum credeţi, prin ce se explică această activizare a diplomaţiei ucrainene pe direcţia transnistreană?
Grigori Perepelitsia: „În procesul reglementării transnistrene a intervenit o pauză de lungă durată, după ce Rusia practic a blocat formatul 5+2. S-a creat un impas, iar preşedintele Moldovei, Voronin, înţelegînd că Rusia are un rol cheie şi deţine un fel de veto în procesul de negocieri, şi-a construit strategia de reglementare exclusiv pe relaţia cu Rusia. A apărut, deci, planul lui Voronin, care conţinea anumite cedări în faţa Rusiei – angajamentul de a nu adera la NATO, acordarea de preferinţe comerciale Rusiei şi altele. Dar această politică, la părerea mea, a fost naivă şi după cum a arătat şi ultimul summit CSI, nu a dat rezultatele scontate. Ucraina, ca şi alţi actori implicaţi în reglementarea transnistreană, aştepta cu ce se vor sfîrşi toate şi iată că totul s-a încheiat fără nici un rezultat.”
Europa Liberă: După întălnirea Smirnov-Ohryzsko, Kievul a anunţat că ar fi potrivit să se revină la aşa-numitul plan Iuşcenko de reglementare transnistreană, propus încă în 2005, dar nevalorificat pe deplin şi, în definitiv, abandonat. Smirnov a spus că nu i-ar displace această idee. Cît de realistă şi oportună vi se pare dumneavoastră revenirea la planul Iuşcenko?
Grigori Perepelitsia: „Am crezut şi mai cred că planul Iuşcenko este cel mai productiv, dacă ne propunem într-adevăr să reglementăm acest conflict. El a fost însă realizat parţial,la o primă etapă, prin petrecerea alegerilor, extinderea formatului de negocieri pînă la 5 membri şi lansarea misiunii europene de monitorizare a graniţei - EUBAM. Deci, planul Yuşcenko totuşi a fost productiv. Dar la acea etapă nu existau posibilităţi pentru realizarea lui deplină. Astăzi, cînd pauza în negocieri se încheie, aceste posibilităţi au reapărut. Astăzi e o altă situaţie internaţională. Un rol determinant l-a avut Kosovo. Şi eu cred că ceea ce s-a produs în Kosovo şi poziţia de astăzi a Rusiei au forţat Tiraspolul să-şi schimbe atitudinea. Asta explică încercările de acum ale Ttransnistriei de a găsi un model acceptabil de reglementare. Iar întîlnirea părţii ucrainene cu Smirnov a confirmat intenţia Tiraspolului de a continua procesul de negocieri şi de a obţine un rezultat optim pentru sine, în noile condiţii”.
Europa Liberă: Dle Perepelitsia, în ce măsură credeţi că activizarea Kievului în problema Transnistriei are legătură cu intenţia Ucrainei de a deveni membră a NATO?
Grigori Perepelitsia: „Poziţia Ucrainei în problema Transnistriei nu s-a schimbat. Pur şi simplu, această problemă a devenit mai actuală, datorită intenţiei Ucrainei de a adera la NATO. Este firesc, pentru că Ucraina trebuie să corespundă criteriilor de aderare. Unul din aceste criterii este lipsa oricăror conflicte la graniţă sau a unor probleme teritoriale. De aceea, Kievul a devenit mai activ, înţelegînd că trebuie să rezolve cît mai repede aceste probleme şi în primul rînd – demarcarea frontierei cu Moldova şi reglementarea conflictului transnistrean. Ucraina nu vrea să aibă la hotarele sale zone generatoare de conflict”.
-------------
“Cordială şi relaxată”: aşa descriu agenţiile de presă atmosfera primului summit ruso-european la care Rusia a fost reprezentantă de noul ei preşedinte, Dmitri Medvedev. Agenţia Reuters notează contrastul dintre summitul de la Hanti-Mansiisk din 27 iunie şi precedenta întâlnire la vârf ruso-europeană, din vremea când preşedintele Rusiei era Vladimir Putin. Mai multe, de la Mircea Ţicudean.
Noul preşedinte Dmitri Medvedev a fost zâmbitor şi relaxat şi a lăudat tonul discuţiilor avute cu emisarii europeni, spunînd că ele au fost „ca între vecini” şi „sincere”. Vladimir Putin, care este acum premier al Rusiei, nu a participat la întâlnire.
Despre o atmosferă deschisă şi cordială a vorbit şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, care a amintit printre altele cât de importantă este cooperarea economică dintre Uniunea Europeană şi Rusia. Preşedintele Comisiei Europene a spus că Rusia va rămâne un furnizor crucial de energie pentru Uniunea Europeană, iar Uniunea va rămâne principala piaţă pentru exporturile ruseşti. Barroso a făcut această declaraţie într-o perioadă când multe guverne europene, dar şi instituţiile europene caută surse alternative de energie pentru a reduce dependenţa faţă de livrările ruseşti.
La conferinţa de presă de la încheierea summitului din Siberia, preşedintele Dmitri Medvedev a salutat începerea negocierilor pentru un nou acord de parteneriat cu Uniunea Europeană. Medvedev a spus că viitorul acord, care va fi negociat începînd de luna viitoare, va fi un instrument de reapropiere între Rusia şi Uniunea Europeană. În mod voalat, liderul rus a criticat însă întârzierea discutării viitorului acord. El a spus că nu înţelege de ce Uniunea Europeană, ca un tot, ia partea statelor membre de fiecare dată când acestea au neînţelegeri bilaterale cu Federaţia Rusă. A fost o aluzie transparentă la faptul că în ultimele luni, Polonia şi apoi Lituania au blocat discuţiile Uniunii cu Rusia. Polonezii, pentru a scăpa de o interdicţie de a exporta carne pe piaţa rusă, iar lituanienii în semn de protest faţă de politica Moscovei faţă de Georgia şi de alte foste republici sovietice. Jose Manuel Barroso şi demnitarii europeni care l-au însoţit în Siberia nu au făcut declaraţii despre temele cele mai controversate din relaţia cu Rusia. Preşedintele Comisiei Europene a spus însă a spus după summitul de astăzi că este încurajat de declaraţiile recente ale preşedintelui Dmitri Medvedev privind întărirea statului de drept şi cooperarea responsabilă ruso-europeană în chestiuni de politică internaţională.
--------------
Eentuziasmul unor tineri nevăzători de pe ambele maluri ale Nistrului, a făcut posibil ca Moldova să ajungă campioană europeană, dacă nu la fotbal, cel puţin într-un alt sport, pe nume „torball”, după cum aflăm de la Viorica Zaharia.
Torballul este un sport inventat special pentru nevazatori. Doua echipe a cate trei persoane trimit o minge cu clopotel in poarta adversa fara sa atinga trei corzi - si ele cu clopotei - situate la mijlocul terenului, la o inaltime de jumatate de metru. Daca mingea atinge cel putin o coarda, un jucator al echipei este eliminat, astfel ca raman sa apere poarta – in pozitie culcata - doar doi. Castiga echipa care a marcat cel mai multe goluri, partidele dureaza, dupa caz, 5-10 minute.
Jocul a fost “preluat” din Europa de entuziasti nevazatori moldoveni in 2001, iar anul trecut, echipa Moldovei a obtinut un prim success – locul trei la Campionatul European de torball, desfasurat la Paris.
O echipa de tineri nevazatori de la Chisinau, dupa ce au aflat, cam prin 2001, de acest sport, au cautat o sala pentru a forma o echipa si a se antrena acolo. Au gasit sala la Bender. De atunci tinerii sportivi nevazatori de pe ambele maluri ale Nistrului formeaza, de fapt, o echipa.
S-a format si o Federatie a Moldovei la torball, a carui presedinte, Gheorghe Staver, locuieste la Bender si conduce acolo si un club sportiv pentru invalizi. El spune ca asta nu-l impiedica sa formeze in mai multe raioane ale Moldovei grupe de nevazatori care sa practice sportul. Acum, Gheorghe Staver negociaza cu administratia locala de la Soroca amenajarea unei sali de antrenament la torball.
„Nu pot spune ca suntem neglijati, dar totusi am vrea ceva mai multa atentie. Ca omul sa se antreneze, elementar, are nevoie de vitamine si hrana buna ca sa poata avea putere si obtine rezultate sportive. Acum oamenii se antreneaza din entuziasm. Astazi organizam Cupa Moldovei la Torball pentru prima data, dar in general in fiecare an avem campionate ale Moldovei la torball si apoi sunt selectati baietii care pleaca la competitii internationale. Nu intotdeauna reusim sa participam din cauza banilor. Dar intalniri amicale avem in fiecare luna, astfel ca baietii sa acumuleze experienta ca sa se poata prezenta bine in exterior. Daca anterior eram pe ultimele locuri la europene, acum putem pretinde chiar la locul intai. Cred ca locul intai nu e departe”.
I-am intrebat pe tinerii nevazatori participanti la competia de torbal cu ce se ocupa in afara antrenamentelor si, in general, cum se descurca… „Grea intrebare, incercam sa supravietuim, dar, in principiu, peste tot e asa… E bine acolo unde nu suntem noi”.„Nici nu ma intrebati. E greu. Eu am terminat o scoala de masaj si daca anul trecut am mai castgat cate ceva, atunci in acest an n-am castigat nimic din aceasta meserie, nu stiu, oamenii au devenit mai saraci si nu-si permit un curs de masaj sau nu stiu de ce. Nu e viata, ci existenta”. „Unde poate merge un nevazator sa castige bani? Tinerii se pot angaja ca redactori – daca au studii - sau pot lucra ca masseori. Vin oamenii la tine acasa si le faci masaj, nu trebuie sa te duci nicaieri… si asta ar fi o solutie”.„Cam greu ne descurcam dar incetisor-incetisor, mergem mai departe”.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.