Linkuri accesibilitate

Vladimir Voronin la Bruxelles; Alexei Ostrovski la Chişinău şi Tiraspol - Radu Benea


DIALOGURI

02 Iunie 2008

Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

------------------------------------------

Presedintele Comitetului Dumei de Stat pentru afacerile cu CSI si relatiile cu conationalii, Aleksei Ostrovski, a afirmat la Chişinău că Moldova reprezinta un exemplu de urmat pentru tarile CSI in ceea ce priveste conditiile create pentru minoritatea rusa. El a spus ca Moscova apreciaza decizia Moldovei de a ramine o tara neutra si asteapta ca Moldova sa se retraga din organizatia pro-occidentală GUAM. Alexei Ostrovski s-a aflat în vizită la Chişinău şi Tiraspol în perioada 26-30 mai. El a lăudat poziţia Moldovei faţă de Transnistria, spunînd că regiunea transnistreană trebuie să se regăsească în cadrul unei Moldove suverane şi integre teritorial.

„Stau deja de 2 zile la Chişinău şi comunicînd cu lumea, am simţit că oamenii simpli îşi doresc foarte mult rezolvarea cît mai grabnică a problemei Transnistriei, mai ales generaţia în vîrsă care vrea să prindă încă în viaţă o Moldovă unitară. Aceleaşi doleanţe există şi în Transnistria”.

După o întrvedere cu deputaţii Sovietului suprem de la Tiraspol, Alexei Ostrovski a declarat că Rusia nu va recunoaşte independenţa Kosovo, de aceea NU are nici un motiv să devină garantul independenţei Transnistriei, adăugînd că o eventuală independeţă a regiunii nu va fi susţinută nici de comunitatea internaţională.

Miniştrii de externe ai Moldovei şi Rusiei au discutat, joi, la Moscova, perspectiva reglementării transnistrene. Un comunicat de presă de la Chişinău anunţă că cei doi au remarcat caracterul ascendent al relaţiilor moldo-ruse şi s-au pronunţat pentru găsirea unei soluţii de durată a problemei Transnistriei, în cadrul Republicii Moldova. Acelaşi comunicat anunţă că preşedinţii Voronin şi Medvedev vor purta discuţii separate în cadrul summitului informal al CSI din 6-7 iunie de la Sankt-Peterburg.

Presedintele Georgiei Mikail Saakashvili a anuntat ca se va întîlni şi el cu presedintele Rusiei Dmitri Medvedev la summitul CSI pentru a dezbate problemele privind regiunea nerecunoscută Abhazia. Tensiunile dintre Moscova si Tbilisi au crescut simtitor luna trecuta, dupa ce Rusia ca a doborit un avion georgian fara echipaj ce survola Abhazia. Un raport ONU dat publicitatii saptamina trecută sprijina versiunea georgiana, dar Moscova si-a exprimat dubiile fata de acuratetea informatiilor puse la dispozitia expertilor ONU de catre Georgia. Autorităţile de la Tbilisi mai acuză Moscova că ar furniza bani şi armament separatiştilor din Abhazia, cu scopul de a împiedica aderarea Georgiei la NATO. Autorităţile de la Tbilisi spun că aderearea ţării lor la NATO este singura cale de a garanta suveranitatea Georgiei în faţa presiunilor exercitate de Rusia.

Dupa o intilnire la Bruxelles cu presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin, pe 27 mai, comisara europeana pentru afaceri externe, Benita Ferrero-Waldner a declarat ca este necesara elaborarea unui "acord nou, mai larg" de parteneriat si cooperare cu Republica Moldova. Ferrero-Waldner a insistat pe necesitatea continuarii reformelor, în special în domeniul justitiei si al politiei, ameliorarea climatului de afaceri si investitii si, mai ales, în combaterea coruptiei.

Polonia şi Suedia au propus strângerea legăturilor Uniunii Europene cu mai multe ţări ne-membre din estul Europei. Ministrul de externe al Poloniei Radoslav Sikorski a spus că ţări ca Ucraina, Moldova, Georgia şi ceva mai târziu Belarus ar trebui să coopereze între ele pentru aderarea la Uniune, aşa cum au făcut-o ţările central-europene din grupul de la Vişegrad. Şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a anunţat că Uniunea Europeană, va oferi Ucrainei un parteneriat “ambitios”, după ce guvernul de la Paris va prelua presedintia Uniunii.

Tot săptămîna trecută, Uniunea Europeană a început negocierea unui nou parteneriat strategic cu Rusia. Ministrul de externe sloven Dimitrij Rupel a spus însă că europenii sunt îngrijoraţi de situaţia din Georgia şi Moldova, ţări cu conflicte îngheţate, şi vor aborda acest subiect la negocirile cu Kremlinul.

Preşedintele Republicii Belarus Alexandr Lukaşenko a anunţat că l-a numit pe Vladimir Putin, premierul Rusiei, în calitate de prim ministru al Uniunii Rusia-Belarus. Acordul de constituire a Uniunii a fost semnat în 1996, dar pînă acum eforturile Belarus-ului de a realiza o integrare deplină a celor două state au eşuat. Structurile Uniunii Rusia-Belarus au prerogative limitate. Lukaşenko şi-ar fi coordonat gestul cu preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev.

-------------------

Dragi prieteni, invitatul emisiunii noastre de astăzi este jurnalistul Maxim Kuzovlev de la Tiraspol, pe care l-am întrebat mai întîi ce evenimente ale săptămînii trecute i s-au părut mai importante?

Maxim Kuzovlev: „Este fără îndoială vizita lui Ostrovski, şeful comitetului pentru CSI al Dumei de Stat, vizitele diplomaţilor europeni, Kalman Miszei şi altora, iar la Tiraspol Smirnov s-a întîlnit cu Şevciuk ca să discute bugetul. Şi, o veste bună petru transnistreni este că salariile ar urma să fie majorate cu 25 la sută. Deşi, această majorare nu poate să ajungă din urmă preţurile galopante, pentru că preţurile la Tiraspol sînt mai mari decît la Chişinău şi Odesa”.

Europa Liberă: Revenind la vizita lui Ostrovski, trebuie spus că ea survine la foarte scurt timp după cea a unui alt înalt demnitar de la Moscova, Serghei Mironov, preşedintele camerei superioare a Parlamentului Federaţiei Ruse. Şi unul din altul au lăudat autorităţile de la Chişinău pentru poziţia lor faţă de Transnistria, numit-o drept una foarte constructivă. Cum am putea înţelege aceste aprecieri şi înteţirea contactelor Moscova-Chişinău.

Maxim Kuzovlev: „Întotdeauna există şanse de reglementare a conflictului, depinde cum sînt ele valorificate. Poziţia Chişnăului poate fi din nou constructivă, dar ea este tradiţional inconsecventă. În momentul de faţă, Moscova crede că poziţia Chişinăului este constructivă. Trebuie spus că Ostrovski este un deputat tînăr liberal-democrat şi este prima sa vizită în Moldova, o vizită de documentare, căreia nu i-aş acorda prea multă atenţie, pentru că el a repetat, practic, aceleaşi lucruri pe care le-au spus şi alţi emisari de la Moscova. După schimbările de echipă care au avut loc în Rusia după alegerile parlamentare apoi prezidenţiale, chiar dacă sînt tot oamenii lui Putin, este firesc să se întreprindă asemenea vizite”.

Europa Liberă: Dle Kuzovlev, după cum menţionaţi s-au înteţit nu numai vizitele la Chişinău a demnitarilor ruşi, dar şi a diplomaţilor occidentali la Tiraspol. Reprezentanţi ai Uniunii Europene anunţau săptămîna trecută că la Bruxelles ar exista intenţia înfiinării unui fond special pentru reintegrarea Republicii Moldova şi realizarea în fapt a unor măsuri de încredere ce ar îmbunătăţi realmente viaţa oamenilor pe ambele maluri ale Nistrului. Deocamdată însă negocierile experţilor Chişinăului şi Tiraspolului pentru măsurile de încredere continuă să treneze. Ar putea urni din loc negocierile un asemenea fond al reintegrării?

Maxim Kuzovlev: „E o situaţie uşor paradoxală. Rusia poate rezolva conflictul transnistrean, iar europenii trebuie să dea bani pentru asta. Cred că există, întradevăr, o decizie principială de înfiinţare a fondului şi el va fi înfiinţat, dar deocamdată nu există nişte termene concrete şi nici un mecanism clar de repartizare a acestor bani şi cum anume vor fi realizate aceste intenţii. În plus, grupurile de experţi deocamdată nu funcţionează, din cauza poziţiilor diametral opuse ale părţilor. Desigur, transnistrenii se vor bucura de înfiinţarea fondului şi vor spune daţi-ne banii şi uitaţi de ei. Pentru că Tiraspolul va pune mereu condiţii, iar ruşilor asta le convine”.

--------------------

Kosovo s-ar putea transforma şi el într-o zonă de conflict îngheţat, avertizează experţii, după ce la începutul săptămînii trecute Uniunea Europeană a anunţat că amînă planificata desfăşurare a misiunii ei de poliţie în regiune. Motivul l-a constituit mai mult decît o simplă decizie birocratică. Analiştii spun că întîrzierea este rezultatul deliberat al strategiei coordonate de Serbia şi aliatul ei Rusia pentru a sabota consolidarea ca stat a Kosovo-ului. Atunci cînd, în februarie, Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa, o parte a planurilor de viitor consta în preluarea de către Uniunea Europeană a prerogativelor de poliţie, deţinute de misiunea Naţiunilor Unite, al cărei mandat expiră la mijlocul lunii iunie. Rusia, ameninţînd să-şi pună veto-ul în Consiliul de Securitate ONU la autorizarea misiunii Uniunii Europene, a reuşit practic să blocheze mişcarea. Mai multe, de la colegul nostru de la Praga, Victor Eskenasy-Moroşan.

Un analist de la Pristina, intervievat de serviciul sud-slavic şi albanez al Europei Libere spune că întîrzierea ar putea provoca instabilitate şi să creeze o ocazie suplimentară pentru intervenţii ale Serbiei în provincie: "Această situaţie incertă trimite două semnale proaste - spune Avdulah Robaj. Primul ar fi că Belgradul poate încă să joace un rol în Kosovo. Deasemenea, că instituţiile statului Kosovo sînt handicapate, fiindcă nu-şi pot îndeplini funcţiile pe care le au, într-un timp dat, pe teritoriul Kosovo-ului."

Haosul pe cale de a se crea survine într-un moment în care Belgradul încearcă să-şi consolideze autoritatea asupra zonei nordice, o enclavă sîrbă în ceea ce, altfel, este o masivă prezenţă albaneză. Autorităţile din Kosovo nu au practic autoritate în zona de nord, iar misiunea de poliţie a Naţiunilor Unite îşi reduce pe zi ce trece prezenţa acolo.

James Lyon, un consilier pentru Balcani la Grupului Internaţional de Criză este de părere că nordul s-a separat în mod efectiv de Kosovo şi, cu excepţia trupelor Nato de menţinere a păcii, comunitatea internaţională are puţină influenţă acolo: "Ceea ce s-a întîmplat este, fireşte, o diviziune de facto, în care comunitatea internaţională, exceptînd o eventuală intervenţie armată via trupele KFOR, nu are nici o influenţă sau control. Iar instituţiile guvernului kosovar nu au nici ele influenţă în nordul Kosovo-ului. Şi nici nu vor căpăta în viitorul previzibil".

Situaţia arată prin urmare blocată, în timp ce o parte din analişti văd un posibil compromis în lăsarea misiunii ONU în nordul Kosovo-ului şi instalarea celei a Uniunii Europene în restul ţării. Dar chiar aşa, spun alţi comentatori, nordul Kosovo-ului riscă să devină o zonă tipică de "conflict îngheţat", un teritoriu al nimănui, aşa cum se petrec lucrurile cu Abhazia, Oseţia de Sud în cazul Georgiei, sau cu provincia transnistreană în cazul Republicii Moldova.

------------------------

Cu ocazia lansării raportului său anual privind respectarea Drepturilor Omului pe glob, Organizaţia Amnesty Internaţional a cerut guvernelor lumii să-şi respecte în continuare angajamentele faţă de principiile declaraţiei universale a drepturilor omului, de la a cărei proclamare se vor împlini în decembrie 60 de ani. În ultimele 6 decenii, mai multe guverne au abuzat de putere, urmărind mai mult propriile interese politice, decît respectarea drepturilor maselor de oameni pe care i-au condus, se spune în raportul organizaţiei, care constată însă o dinamică pozitivă acolo unde guvernele s-au condus de normele internaţionale. Astăzi, doar puţine ţări îndrăznesc să respingă deschis garanţiile respectării drepturilor omului şi dreptul comunităţii internaţionale de a monitoriza situaţia drepturilor omului, mai spune Amnesti Internaţional, în rapoartele căreia, an de an, este exprimată şi îngrijorarea faţă de situaţia drepturilor omului în regiunea transnistreană. Ultimul raport al organizaţiei vorbeşte despre arestări ilegale în Transnistria şi încălcarea dreptului cetăţenilor la vot. Am încercat să aflăm de la locuitori ai Transnistriei ce cred ei înşişi despre modul în care li se respectă libertăţile şi drepturile fundamentale.

„Drepturile Omului se încalcă în cel mai direct sens al cuvîntului. N-avem nici un drept. La noi e monarhie. Spre exemplu, au loc alegeri. Preşedintele dă indicaţii – trebuie să-l alegem pe ăsta. El dă indicaţii directorilor, directorii – maiştrilor, aceştia – muncitorilor de rînd că trebuie să-l alegeţi pe ăsta. Nu avem nici un drept omenesc. Smirnov le ordonă pe toate”.

„N-ar fi corect să spunem că n-avem nici un drept, pentru că nicăieri nu se respectă în totalitate drepturile omului. Pur şi simplu, noi nu avem o viaţă decentă şi de aici pornesc toate problemele noastre”.

„Nu ne interzice nimeni să vorbim limba moldovenească şi nu ne zice nimeni nimic de rău. Unde lucrez, mă împac bine cu lumea. Totul e normal. Totu-i bine”.

„Trebuie să dea oamenilor dreptul la libera circulaţie, să scoată toate punctele astea de control care te jăcmănesc de bani. Mergeţi în orice altă ţară şi o să vedeţi că nicăieri nu-şi bat joc aşa de oameni ca transnistrenii”.

„Cum credeţi că se respectă drepturile omului în republica transnistreană... N-avem nici un fel de drepturi”.

„Nu se respectă, atitudinea faţă de oameni nu e foarte bună. Dar nu cred că statul e de vină, ci oamenii, societatea. Probabil, trebuie să să ridicăm nivelul de cultură al oamenilor şi abia atunci lucrurile se vor schimba. Dar, de fapt eu cred că ar trebui să ne reunim, să fim egali în drepturi. Atunci cînd oamenii sînt uniţi - toate merg mai uşor. Iar cînd se separă... nu e bine. Acum însă nu te mai descurci cine e de vină”.

----------------------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG