DIALOGURI
19 Mai 2008
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.
--------------------------------------
Presedintele Parlamentului Marian Lupu s-a intilnit, pe 14 mai, la Bruxelles cu seful Sovietului suprem de la Tiraspol Evgheni Sevciuc. A fost prima intilnire a celor doi politicieni fata in fata. La discutii au participat si oficiali ai Uniunii Europene. Lupu si Sevciuc s-au aflat la Bruxelles cu ocazia unei conferinte pe tema combaterii traficului de fiinte umane in Republica Moldova. Un comunicat de presa al legislativului moldovean anunta ca intilnirea lor a purtat un caracter informal, in centrul discuţiei aflîndu-se măsurile de sporire a încrederii. Un comunicat de presa de la sovietul suprem de la Tiraspol spune ca Şevciuc şi Lupu au discutat despre reluarea contactelor între instituţiile ce le reprezintă, contacte întrerupte acum 7 ani. Mai multe, imediat în timpul emisiunii.
Pe de alta parte, la Chisinau, seful Misiunii OSCE, Fillip Remler, si ministrul reintegrarii Vasili Sova si-au exprimat preocuparea pentru lipsa unor progrese reale in activitatea grupurilor de lucru responsabile de masurile de incredere intre Chisinau si Tiraspol. Dupa primele 3 runde de discutii a urmat o pauza in activitatea grupurilor de lucru, care dureaza de mai bine de 3 saptamini. Chisinaul spune ca ar fi in continuare in asteptarea unei confirmari din partea Tiraspolului pentru reluarea dialogului.
Presedintele Statelor Unite George W. Bush a discutat la telefon pe 13 mai cu presedintele rus Dmitri Medvedev despre tensiunile din Abhazia, regiune nerecunoscuta a Georgiei sprijinita de Moscova. Potrivit Casei Albe de la Washington, presedintele Bush si-a exprimat speranta ca autoritatile ruse si cele georgiene vor actiona pentru reducerea tensiunilor.
Intre timp la Tbilisi, o delegatie compusa din cinci ministri europeni de Externe a exprimat din nou sprijinul Uniunii Europene pentru integritatea teritoriala a Georgiei. Guvernul georgian crede ca trimiterea unor trupe suplimentare ruse in Abhazia luna aceasta aduce regiunea in pragul unui razboi, in timp ce Rusia spune ca a marit numarul militarilor de mentinere a pacii pentru a proteja republica separatista de un atac planificat de georgieni.
Emisarul Uniunii Europene pentru Caucazul de sud, Peter Semneby a declarat Europei Libere ca termenul de conflicte inghetate a devenit nepotrivit pentru problemele separatiste din Moldova, Georgia si conflictul armeano-azer din Nagorno-Karabah. Ambasadorul Peter Semneby spune ca aceste conflicte, cel putin in cazul Georgiei, s-au apropiat de punctul de fierbere, iar statutul lor trebuie schimbat. Ambasadorul european mai crede ca Uniunea Europeană nu poate permite ca aceste conflicte prelungite sa continuie la nesfarsit, pentru ca mai devreme sau mai tarziu evenimentele pot scapa de sub control.
Uniunea Europeană ar putea incepe luna viitoare negocierile cu Rusia pentru un nou acord de parteneriat, dupa ce Lituania a renuntat la blocarea negocierilor. Patru ministri de Externe din Uniunea Europeana au anuntat la Vilnius că a fost găsită o cale ca obiecţiile lituanienilor să fie reflectate în noul mandat al Comisiei Europene la negocierile cu Rusia. Autorităţile de la Vilnius înaintaseră condiţia ca Uniunea Europeană să ceară Rusiei redeschiderea unei conducte petroliere spre Lituania, să coopereze la găsirea celor vinovaţi de moartea a 22 de oameni în timpul tentativei sovietice de lovitură de stat la Vilnius în 1991 şi să contribuie la rezolvarea conflictelor îngheţate din Moldova şi Georgia.
La Kiev, preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenco a fost împiedicat să ţină discursul anual despre starea naţiunii. Iuşcenco şi-a anulat alocuţiunea după ce suporterii premierului Iulia Timoşenco au anunţat că nu-l vor lăsa să vorbească. Este a doua oara anul acesta cвnd preşedintele este împiedicat să vorbească în parlament, pe fondul tensiunilor crescînde cu fosta lui aliată politică Timoşenco.
Autorităţile ucrainene i-au interzis accesul în Ucraina primarului Moscovei, Yuri Lujkov acuzat de pretenţii teritoriale. Vorbind duminică 11 mai în oraşul ucrainean Sevastopol, care găzduieşte flota rusă la Marea Neagră, Lujkov a sugerat că Ucraina ar trebui să înapoieze Rusiei acest oraş. Serviciul securităţii statului din Ucraina spune că declaraţiile primarului Moscovei subminează interesele naţionale ale Ucrainei şi integritatea ei teritorială. Serviciul mai spune că cercetează implicarea lui Lujkov în infracţiuni de spălare de bani în Ucraina.
--------------------------------------
Dragi prieteni, cum aţi auzit în ştiri, săptămîna trecută, la Bruxelles s-au întîlnit preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, şi şeful Sovietului suprem Evhgeni Şevciuc, care au participat la o conferinţă pe tema traficului de fiinţe umane în Republica Moldova. Este prima întîlnire a celor doi lideri şi totodată un prim contact al reprezentanţilor sovietului suprem şi organului legislativ al Republicii Moldova după o pauză de 7 ani. Presa de la Tiraspol aproape că a trecut cu vederea evenimentul, cîteva publicaţii reproducînd un scurt comunicat de presă al Sovietului suprem în care se spune că Şevciuc şi Lupu au discutat despre posibilitatea reluării contactelor între instituţiile ce le reprezintă. Un comunicat de presă al Parlamentului de la Chişinău spune că cei doi au discutat despre perspectiva reluării negocierilor în format complet 5+2 pentru găsirea unei soluţii politice a problemei Transnistriei. S-au discutat aspecte ale măsurilor de încredere, negociate între Chişinău şi Tiraspol, posibilitatea eliminării barierelor în circulaţia mărfurilor şi persoanelor şi promovarea unui dialog social între locuitorii celor 2 maluri ale Nistrului. Se ştie că unul din organizatorii acestei întrevederi a fost reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Miszei. Colega mea, Valentina Ursu a realizat un interviu cu dl Miszei, întrebîndu-l mai întîi care a fost atmosfera discuţiilor de la Bruxelles.
Europa Liberă: Reprezentantul special al Uniunii Uniunii Europene pentru RM, Kalman Miszei spune că anume conferinţa de la Bruxelles axată pe modalităţile de combatere a traficului de persoane pe ambele maluri ale Nistrului a şi făcut posibilă întîlnirea Lupu-Şevciuc.
Kalman Miszei: „S-a ivit posibilitatea pentru speakerul Marian Lupu să se întîlnească şi să-i consulte opinia lui Evgheni Şevciuc. Eu n-am fost prezent la aceste întrevederi spontane ale celor doi, dar în discuţiile pe care le-am avut ulterior cu ei, am înţeles că a fost un dialog agreabil şi util. E un moment foarte important pentru întărirea măsurilor de încredere între părţi şi e o continuare a celor iniţiate de preşedintele Voronin cu liderul transnistrean Smirnov. Cei doi demnitari au discutat la Bruxelles noi posibilităţi de dezvoltare a dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol şi au schiţat paşi concreţi pentru impulsionarea procesului de ngocieri. În aşa mod, domnii Lupu şi Şevciuc pot şti cum să colaboreze pe viitor, încît această relaţie să ajute la rezolvarea problemelor economice şi sociale. Important e că ambii au dorinţă să continue acest dialog”.
Europa Liberă: Reprezentantul special al Uniunii Uniunii Europene pentru RM, Kalman Miszei, a mai declarat pentru Europa Liberă că reglementarea problemei transnistrene nu este un exerciţiu prin care trebuie să fie ignorate necesităţile persoanelor din Transnistria, iar formatul 5+2 este cea mai corectă, benefică şi consecventă platformă de soluţionare a diferendumului.
Kalman Miszei: „Cred că este foarte important să revenim cît mai curînd posibil la negocierile în formatul 5+2. Doar procesul transparent de negocieri în acest format ar putea duce la identificarea unei soluţii viabile în acest conflict. Trebuie să ne concentrăm eforturile asupra unor aspecte foarte concrete privind soluţionarea diferendumului. Rămîn la ideea că nu există mari diferenţe de opinii ale actorilor implicaţi în acest proces de reglementare. Există şanse să începem elaborarea unui acord privind reglementarea transnistreană. Încercăm să apropiem viziunile UE şi ale Rusiei”.
Europa Liberă: Întrebat dacă Bruxellesul poate să participe mai acitv la procesul reglementare a conflictului trasnistrean, Kalman Miszei a menţionat că din an în an UE depune mai multe eforturi în acest sens. Dialogul cu RM a devenit mai consistent, iar în acest dialog se încearcă şi atragerea Transnistriei, fără de care nu va fi posibilă restabilirea podrurilor peste Nistru. Kalman Miszei a mai spus că în timpul cel mai apropiat va efectua o vizită la Moscova, pentru readucerea la masa de negocieri a celor 5 actori, plus părţile implicate în conflictul transnistrean.
------------------
Dacă numărul contactelor dintre Chişinău şi Tiraspol pare să se înteţească în ultima vreme, pe de altă parte activitatea grupurilor de experţi pentru consolidarea măsurilor de încredere trenează deja de cîteva săptămîni. La o recentă întîlnire cu ambasadorul rus în Republica Moldova, Valerii Kuzmin, liderul administraţiei transnistrene Igor Smirnov a spus că progresele lipsesc din cauza că grupurile de experţi ale Tiraspolului nu au pînă în prezent un statut bine determinat, că Tiraspolul nu este parte egală la negocieri şi că statutul reprezentanţilor săi este unul mai degrabă consultativ. Smirnov a acuzat Chişinăul de lipsa unei viziuni clare asupra problemelor puse în discuţie şi de lipsă de constructivism.
În replică, ministrul moldovean al reintegrării Vasili Şova a respins toate aceste acuzaţii, spunînd că nu înţelege ce anume încurcă părţii transnistrene să discute măsurile de încredere în cadrul grupurilor de experţi: „Cum adică au statut consultativ, dacă noi îi invităm să participe la activitatea grupurilor de experţi pentru măsurile de încredere la nivel de şefi de instituţii sectoriale pe diverse domenii, iar rezultatele muncii lor trebuie să fie propuse ulterior ca acţiuni de realizare în comun a acestor măsuri. Nu înţeleg despre ce fel de statut consultativ e vorba. Cred că trebuie pur şi simplu să ne aşezăm şi să lucrăm cu acele probleme care găsesc atît sprijinul reprezentanţilor grupurilor de experţi ai Chişinăului, cît şi ai Tiraspolului. Asta-i tot. De aceea, haideţi să aşteptăm cîteva zile, poate reuşim să ajungem la un mecanism de activitate mai eficientă”.
Să adăugăm că la întîlnirea cu ambasadorul rus, liderul administraţiei transnistrene Igor Smirnov s-a arătat totuşi deschis continuării dialogului cu Chişinăul, în ciuda unor dificultăţi în comunicare şi a suspiciunii că măsurile de încredere propuse de Chişinău ar putea fi un soi de campanie de imagine pentru strîngerea relaţiilor cu noua conducere a Federaţiei Ruse, în preajma alegerilor parlamentare din 2009 din Moldova.
Amintim că după întîlnirea Voronin-Smirnov din 11 aprilie, grupurile de lucru pentru măsurile de încredere între Chişinău şi Tiraspol s-au întrunit de 3 ori, iar activitatea lor s-a axat, deocamdată, pe probleme de infrastructură, transport feroviar, proiecte sociale şi de ecologie.
L-am invitat în studioul Europei Libere pe expertul Radu Vrabie de la Asociaţia de politică externă de la Chişinău, pe care l-am întrebat care ar putea fi explicaţia că la scurt timp după începutul lor, negocierile s-au şi împotmolit?
Radu Vrabie: „Sînt mai multe explicaţii ale acestui fenomen. Una din ele ar putea fi această lungă separare, această lipsă de dialog de foarte mult timp. Chişinăul este totuşi mai bine pregătit pentru lucrul în cadrul grupurilor de experţi, pentru că avea deja pregătiţi aceşti experţi, grupurile de lucru au fost înfiinţate de mai multă vreme. Tiraspolul, pînă la întîlnirea dintre Voronin şi Smirnov nu avea oameni pregătiţi pentru aceste grupuri de lucru, spunea că nu este interesat de aceste grupuri de lucru. Deci, există anumite probleme de ordin logistic în vederea formării şi funcţionării lor, etc. Altceva este că mai există şi anumite probleme politice. Trebuie de explicat ce sînt grupurile de lucru, cu ce se ocupă ele, care va fi impactul asupra populaţiei. Poziţia autorităţilor de la Tiraspol era că nu vor fi negocieri cu Chişinăul. Acum aceste negocieri au demarat. Dar negocierile trebuiesc pregătite, populaţia trebuie pregătită şi să i se explice într-un fel sau altul de ce există acum acest dialog cu Chişinăul. Desigur, este foarte puţin timp de la demararea dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol. Şi-au desfăşurat activitatea doar 3 grupuri de lucru. Mai rămîn o serie de probleme care trebuie rezolvate cum ar fi reluarea legăturii telefonice, cum ar fi eliminarea acestor cozi la trecerea în regiunea transnistreană. Aceste lucruri cred eu ar putea fi rezolvate, or vedem şi în sondajele de opinii de pe malul stîng al Nistrului şi în unele declaraţii făcute de reprezentanţii organului legislativ de la Tiraspol că aceste cozi, banii pentru tranzit sînt inutile şi nu fac decît să îngreuneze circulaţia nu doar pentru persoanele de pe malul drept al Nistrului, dar şi pentru persoanele din regiune, care sînt nevoite să stea acolo pînă trec toate persoanele înregistrarea. Şi sînt tot mai multe voci care arată că aceste măsuri sînt nepopulare. Şi cred că în scurt timp aceste idei ce răsună în societatea şi de pe malul drept al Nistrului şi în regiunea transnistreană ar putea duce la deblocarea situaţiei care este acum”.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
19 Mai 2008
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.
--------------------------------------
Presedintele Parlamentului Marian Lupu s-a intilnit, pe 14 mai, la Bruxelles cu seful Sovietului suprem de la Tiraspol Evgheni Sevciuc. A fost prima intilnire a celor doi politicieni fata in fata. La discutii au participat si oficiali ai Uniunii Europene. Lupu si Sevciuc s-au aflat la Bruxelles cu ocazia unei conferinte pe tema combaterii traficului de fiinte umane in Republica Moldova. Un comunicat de presa al legislativului moldovean anunta ca intilnirea lor a purtat un caracter informal, in centrul discuţiei aflîndu-se măsurile de sporire a încrederii. Un comunicat de presa de la sovietul suprem de la Tiraspol spune ca Şevciuc şi Lupu au discutat despre reluarea contactelor între instituţiile ce le reprezintă, contacte întrerupte acum 7 ani. Mai multe, imediat în timpul emisiunii.
Pe de alta parte, la Chisinau, seful Misiunii OSCE, Fillip Remler, si ministrul reintegrarii Vasili Sova si-au exprimat preocuparea pentru lipsa unor progrese reale in activitatea grupurilor de lucru responsabile de masurile de incredere intre Chisinau si Tiraspol. Dupa primele 3 runde de discutii a urmat o pauza in activitatea grupurilor de lucru, care dureaza de mai bine de 3 saptamini. Chisinaul spune ca ar fi in continuare in asteptarea unei confirmari din partea Tiraspolului pentru reluarea dialogului.
Presedintele Statelor Unite George W. Bush a discutat la telefon pe 13 mai cu presedintele rus Dmitri Medvedev despre tensiunile din Abhazia, regiune nerecunoscuta a Georgiei sprijinita de Moscova. Potrivit Casei Albe de la Washington, presedintele Bush si-a exprimat speranta ca autoritatile ruse si cele georgiene vor actiona pentru reducerea tensiunilor.
Intre timp la Tbilisi, o delegatie compusa din cinci ministri europeni de Externe a exprimat din nou sprijinul Uniunii Europene pentru integritatea teritoriala a Georgiei. Guvernul georgian crede ca trimiterea unor trupe suplimentare ruse in Abhazia luna aceasta aduce regiunea in pragul unui razboi, in timp ce Rusia spune ca a marit numarul militarilor de mentinere a pacii pentru a proteja republica separatista de un atac planificat de georgieni.
Emisarul Uniunii Europene pentru Caucazul de sud, Peter Semneby a declarat Europei Libere ca termenul de conflicte inghetate a devenit nepotrivit pentru problemele separatiste din Moldova, Georgia si conflictul armeano-azer din Nagorno-Karabah. Ambasadorul Peter Semneby spune ca aceste conflicte, cel putin in cazul Georgiei, s-au apropiat de punctul de fierbere, iar statutul lor trebuie schimbat. Ambasadorul european mai crede ca Uniunea Europeană nu poate permite ca aceste conflicte prelungite sa continuie la nesfarsit, pentru ca mai devreme sau mai tarziu evenimentele pot scapa de sub control.
Uniunea Europeană ar putea incepe luna viitoare negocierile cu Rusia pentru un nou acord de parteneriat, dupa ce Lituania a renuntat la blocarea negocierilor. Patru ministri de Externe din Uniunea Europeana au anuntat la Vilnius că a fost găsită o cale ca obiecţiile lituanienilor să fie reflectate în noul mandat al Comisiei Europene la negocierile cu Rusia. Autorităţile de la Vilnius înaintaseră condiţia ca Uniunea Europeană să ceară Rusiei redeschiderea unei conducte petroliere spre Lituania, să coopereze la găsirea celor vinovaţi de moartea a 22 de oameni în timpul tentativei sovietice de lovitură de stat la Vilnius în 1991 şi să contribuie la rezolvarea conflictelor îngheţate din Moldova şi Georgia.
La Kiev, preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenco a fost împiedicat să ţină discursul anual despre starea naţiunii. Iuşcenco şi-a anulat alocuţiunea după ce suporterii premierului Iulia Timoşenco au anunţat că nu-l vor lăsa să vorbească. Este a doua oara anul acesta cвnd preşedintele este împiedicat să vorbească în parlament, pe fondul tensiunilor crescînde cu fosta lui aliată politică Timoşenco.
Autorităţile ucrainene i-au interzis accesul în Ucraina primarului Moscovei, Yuri Lujkov acuzat de pretenţii teritoriale. Vorbind duminică 11 mai în oraşul ucrainean Sevastopol, care găzduieşte flota rusă la Marea Neagră, Lujkov a sugerat că Ucraina ar trebui să înapoieze Rusiei acest oraş. Serviciul securităţii statului din Ucraina spune că declaraţiile primarului Moscovei subminează interesele naţionale ale Ucrainei şi integritatea ei teritorială. Serviciul mai spune că cercetează implicarea lui Lujkov în infracţiuni de spălare de bani în Ucraina.
--------------------------------------
Dragi prieteni, cum aţi auzit în ştiri, săptămîna trecută, la Bruxelles s-au întîlnit preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, şi şeful Sovietului suprem Evhgeni Şevciuc, care au participat la o conferinţă pe tema traficului de fiinţe umane în Republica Moldova. Este prima întîlnire a celor doi lideri şi totodată un prim contact al reprezentanţilor sovietului suprem şi organului legislativ al Republicii Moldova după o pauză de 7 ani. Presa de la Tiraspol aproape că a trecut cu vederea evenimentul, cîteva publicaţii reproducînd un scurt comunicat de presă al Sovietului suprem în care se spune că Şevciuc şi Lupu au discutat despre posibilitatea reluării contactelor între instituţiile ce le reprezintă. Un comunicat de presă al Parlamentului de la Chişinău spune că cei doi au discutat despre perspectiva reluării negocierilor în format complet 5+2 pentru găsirea unei soluţii politice a problemei Transnistriei. S-au discutat aspecte ale măsurilor de încredere, negociate între Chişinău şi Tiraspol, posibilitatea eliminării barierelor în circulaţia mărfurilor şi persoanelor şi promovarea unui dialog social între locuitorii celor 2 maluri ale Nistrului. Se ştie că unul din organizatorii acestei întrevederi a fost reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Miszei. Colega mea, Valentina Ursu a realizat un interviu cu dl Miszei, întrebîndu-l mai întîi care a fost atmosfera discuţiilor de la Bruxelles.
Europa Liberă: Reprezentantul special al Uniunii Uniunii Europene pentru RM, Kalman Miszei spune că anume conferinţa de la Bruxelles axată pe modalităţile de combatere a traficului de persoane pe ambele maluri ale Nistrului a şi făcut posibilă întîlnirea Lupu-Şevciuc.
Kalman Miszei: „S-a ivit posibilitatea pentru speakerul Marian Lupu să se întîlnească şi să-i consulte opinia lui Evgheni Şevciuc. Eu n-am fost prezent la aceste întrevederi spontane ale celor doi, dar în discuţiile pe care le-am avut ulterior cu ei, am înţeles că a fost un dialog agreabil şi util. E un moment foarte important pentru întărirea măsurilor de încredere între părţi şi e o continuare a celor iniţiate de preşedintele Voronin cu liderul transnistrean Smirnov. Cei doi demnitari au discutat la Bruxelles noi posibilităţi de dezvoltare a dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol şi au schiţat paşi concreţi pentru impulsionarea procesului de ngocieri. În aşa mod, domnii Lupu şi Şevciuc pot şti cum să colaboreze pe viitor, încît această relaţie să ajute la rezolvarea problemelor economice şi sociale. Important e că ambii au dorinţă să continue acest dialog”.
Europa Liberă: Reprezentantul special al Uniunii Uniunii Europene pentru RM, Kalman Miszei, a mai declarat pentru Europa Liberă că reglementarea problemei transnistrene nu este un exerciţiu prin care trebuie să fie ignorate necesităţile persoanelor din Transnistria, iar formatul 5+2 este cea mai corectă, benefică şi consecventă platformă de soluţionare a diferendumului.
Kalman Miszei: „Cred că este foarte important să revenim cît mai curînd posibil la negocierile în formatul 5+2. Doar procesul transparent de negocieri în acest format ar putea duce la identificarea unei soluţii viabile în acest conflict. Trebuie să ne concentrăm eforturile asupra unor aspecte foarte concrete privind soluţionarea diferendumului. Rămîn la ideea că nu există mari diferenţe de opinii ale actorilor implicaţi în acest proces de reglementare. Există şanse să începem elaborarea unui acord privind reglementarea transnistreană. Încercăm să apropiem viziunile UE şi ale Rusiei”.
Europa Liberă: Întrebat dacă Bruxellesul poate să participe mai acitv la procesul reglementare a conflictului trasnistrean, Kalman Miszei a menţionat că din an în an UE depune mai multe eforturi în acest sens. Dialogul cu RM a devenit mai consistent, iar în acest dialog se încearcă şi atragerea Transnistriei, fără de care nu va fi posibilă restabilirea podrurilor peste Nistru. Kalman Miszei a mai spus că în timpul cel mai apropiat va efectua o vizită la Moscova, pentru readucerea la masa de negocieri a celor 5 actori, plus părţile implicate în conflictul transnistrean.
------------------
Dacă numărul contactelor dintre Chişinău şi Tiraspol pare să se înteţească în ultima vreme, pe de altă parte activitatea grupurilor de experţi pentru consolidarea măsurilor de încredere trenează deja de cîteva săptămîni. La o recentă întîlnire cu ambasadorul rus în Republica Moldova, Valerii Kuzmin, liderul administraţiei transnistrene Igor Smirnov a spus că progresele lipsesc din cauza că grupurile de experţi ale Tiraspolului nu au pînă în prezent un statut bine determinat, că Tiraspolul nu este parte egală la negocieri şi că statutul reprezentanţilor săi este unul mai degrabă consultativ. Smirnov a acuzat Chişinăul de lipsa unei viziuni clare asupra problemelor puse în discuţie şi de lipsă de constructivism.
În replică, ministrul moldovean al reintegrării Vasili Şova a respins toate aceste acuzaţii, spunînd că nu înţelege ce anume încurcă părţii transnistrene să discute măsurile de încredere în cadrul grupurilor de experţi: „Cum adică au statut consultativ, dacă noi îi invităm să participe la activitatea grupurilor de experţi pentru măsurile de încredere la nivel de şefi de instituţii sectoriale pe diverse domenii, iar rezultatele muncii lor trebuie să fie propuse ulterior ca acţiuni de realizare în comun a acestor măsuri. Nu înţeleg despre ce fel de statut consultativ e vorba. Cred că trebuie pur şi simplu să ne aşezăm şi să lucrăm cu acele probleme care găsesc atît sprijinul reprezentanţilor grupurilor de experţi ai Chişinăului, cît şi ai Tiraspolului. Asta-i tot. De aceea, haideţi să aşteptăm cîteva zile, poate reuşim să ajungem la un mecanism de activitate mai eficientă”.
Să adăugăm că la întîlnirea cu ambasadorul rus, liderul administraţiei transnistrene Igor Smirnov s-a arătat totuşi deschis continuării dialogului cu Chişinăul, în ciuda unor dificultăţi în comunicare şi a suspiciunii că măsurile de încredere propuse de Chişinău ar putea fi un soi de campanie de imagine pentru strîngerea relaţiilor cu noua conducere a Federaţiei Ruse, în preajma alegerilor parlamentare din 2009 din Moldova.
Amintim că după întîlnirea Voronin-Smirnov din 11 aprilie, grupurile de lucru pentru măsurile de încredere între Chişinău şi Tiraspol s-au întrunit de 3 ori, iar activitatea lor s-a axat, deocamdată, pe probleme de infrastructură, transport feroviar, proiecte sociale şi de ecologie.
L-am invitat în studioul Europei Libere pe expertul Radu Vrabie de la Asociaţia de politică externă de la Chişinău, pe care l-am întrebat care ar putea fi explicaţia că la scurt timp după începutul lor, negocierile s-au şi împotmolit?
Radu Vrabie: „Sînt mai multe explicaţii ale acestui fenomen. Una din ele ar putea fi această lungă separare, această lipsă de dialog de foarte mult timp. Chişinăul este totuşi mai bine pregătit pentru lucrul în cadrul grupurilor de experţi, pentru că avea deja pregătiţi aceşti experţi, grupurile de lucru au fost înfiinţate de mai multă vreme. Tiraspolul, pînă la întîlnirea dintre Voronin şi Smirnov nu avea oameni pregătiţi pentru aceste grupuri de lucru, spunea că nu este interesat de aceste grupuri de lucru. Deci, există anumite probleme de ordin logistic în vederea formării şi funcţionării lor, etc. Altceva este că mai există şi anumite probleme politice. Trebuie de explicat ce sînt grupurile de lucru, cu ce se ocupă ele, care va fi impactul asupra populaţiei. Poziţia autorităţilor de la Tiraspol era că nu vor fi negocieri cu Chişinăul. Acum aceste negocieri au demarat. Dar negocierile trebuiesc pregătite, populaţia trebuie pregătită şi să i se explice într-un fel sau altul de ce există acum acest dialog cu Chişinăul. Desigur, este foarte puţin timp de la demararea dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol. Şi-au desfăşurat activitatea doar 3 grupuri de lucru. Mai rămîn o serie de probleme care trebuie rezolvate cum ar fi reluarea legăturii telefonice, cum ar fi eliminarea acestor cozi la trecerea în regiunea transnistreană. Aceste lucruri cred eu ar putea fi rezolvate, or vedem şi în sondajele de opinii de pe malul stîng al Nistrului şi în unele declaraţii făcute de reprezentanţii organului legislativ de la Tiraspol că aceste cozi, banii pentru tranzit sînt inutile şi nu fac decît să îngreuneze circulaţia nu doar pentru persoanele de pe malul drept al Nistrului, dar şi pentru persoanele din regiune, care sînt nevoite să stea acolo pînă trec toate persoanele înregistrarea. Şi sînt tot mai multe voci care arată că aceste măsuri sînt nepopulare. Şi cred că în scurt timp aceste idei ce răsună în societatea şi de pe malul drept al Nistrului şi în regiunea transnistreană ar putea duce la deblocarea situaţiei care este acum”.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.