Linkuri accesibilitate

Din temele emisiunii prezentate de Radu Benea: "inflatia din Transnistria" şi "extinderea NATO în Balcanii de Vest"


DIALOGURI

07 Aprilie 2008

Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Valeriu Caţer.

---------------------------------------------

Ministrul economiei de la Tiraspol, Elena Cernenco, a declarat, miercuri, la audierile din Sovietul suprem că administraţia nu poate opri valul de sumpiri şi majorarea tarifelor. În Transnistria, 80 la sută din produsele alimentare sînt de import, de aceea preţurile nu pot fi controlate, a spus Cernenko. Inflaţia numai în primul trimestru a fost de peste 7 procente. Anul trecut, rata inflaţiei a depăşit 30 la sută. Totodată, ea a confirmat că în lipsa banilor la buget, în acest an, salariile nu vor fi majorate.

Preşedintele Vladimir Voronin a participat, joi, la Bucureşti, la şedinţa consiliului parteneriatului euroatlantic, reuniune ce a avut loc în cadrul summitului NATO din 2-3 aprilie, din capitala României. Voronin a menţionat, într-un discurs, cităm, „Moldova îşi doreşte sprijinul comunităţii internaţionale pentru evitarea polemicilor distructive asupra identităţii naţionale şi a frontierelor, spre a se putea concentra asupra realizării aspiraţiilor sale pro-europene, precum şi implicarea cît mai activă a tuturor părţilor pentru recunoaşterea neutralităţii constituţionale a Republicii Moldova şi promovarea reintegrării ţării în baza dreptului internaţional”, citat închis. Preşedintele Voronin a spus că Moldova îşi doreşte găsirea unei soluţii viabile pentru problema transnistreană, care să se axeze pe demilitarizarea ţării şi acordarea unui statut echitabil regiunii transnistrene în componenţa unei Moldove suverane, indivizibile şi integre teritorial. Moldova are un plan individual de acţiuni cu NATO.

Rapoartele de progres ale celor 12 ţări cu care Uniunea Europeană are încheiate acorduri de parteneriat şi cooperare au fost făcute publice, joi, la Bruxelles. Republica Moldova se află printre primele 4 state, alături de Ucraina, Maroc şi Israel care au înregistrat cele mai mari succese. Comisarul european Benita Ferrero Valdner a declarat că Uniunea Europeană va începe să reflecteze asupa unui nou acord cu Moldova, mai amplu decît actualul, dar a spus că mai sînt încă multe de făcut în domeniul libertăţii presei, combaterii corupţiei şi îmbănătăţirii climatului investiţional.

Presedintele Rusiei Vladimir Putin a participat la Bucuresti la Consiliul NATO-Rusia. Este prima data cind un presedinte rus participa la acest consiliu si a fost prima data cind un presedinte al Federatiei Ruse s-a aflat in Romania. Pe agenda discuţiilor au figurat între altele chestiunea extinderii NATO, misiunea din Afganistan a alianţei şi scutul american antirachetă.

La summitul NATO de la Bucureşti, joi, secretarul general al Alianţei Jaap de Hoop Scheffer a anunţat extinderea NATO cu încă 2 membri din Balcanii de Vest – Croaţia şi Albania. Macedonia nu a primit invitaţia de aderare din cauza opoziţiei Greciei, pentru că între liderii de la Atena şi cei de la Skopje nu s-a ajuns la o înţelegere privind numele fostei republici iugoslave a Macedoniei.

Alianţa NATO nu a acordat Georgiei şi Ucrainei planul de acţiuni pentru aderare, dar secretarul general NATO a precizat că uşa Alianţei este deschisă şi că în luna decembrie 2008, miniştrii de externe ai ţărilor NATO vor analiza progresele făcute de aceste 2 ţări pentru a li se acorda planul de acţiuni pentru aderare.

Într-o scrisoare de răspuns a preşedintelui rus Vladimir Putin la un apel al liderilor nerecunoscuţi din Abhazia şi Osetia de Sud, se spune că Rusia îpărtăşeşte îngrijorările acestora faţă de eventualele consecinţe negative a aderării Georgiei la NATO. Orce presiuni politice, economice şi mai ales militare asupra Abhaziei şi Osetiei de Sud sînt lipsite de perspectivă şi contraproductive, se spune în răspunsul preşedintelui rus. Putin a subliniat că Rusia va continua să sprijine pe toate căile şi într-un mod foarte practic colaborarea cu cele două regiuni nerecunoscute din Georgia. Scrisoarea de răspuns a lui Putin a fost făcută publică joi, după anunţul făcut la summitul NATO că uşa alianţei va rămîne deschisă pentru Georgia şi Ucraina.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a anunţat că lideri NATO au decis crearea unui scut antirachetă complementar proiectului defensiv american. Scutul va proteja şi statele Alianţei Nord-Atlantice care nu sînt acoperite de sistemul defensiv american cu elemente amplasate în Polonia şi Cehia, adică flancul sudic al Alianţei.

Preşedintele României a vorbit şi despre faptul că în declaraţia finală a fost menţionată şi Republica Moldova şi nevoia rezolvării conflictelor îngheţate, mai ales după independenţa Kosovo.

-----------------------------------

Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre este jurnalistul Maxim Kuzovlev de la Tiraspol, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămînii trecute i s-au părut mai importante.

Maxim Kuzovlev: „Pentru oamenii simpli din Transnistria cred că evenimentul cel mai important este creşterea continuă a preţurilor, la toate cele, inclusiv scumpirea călătoriilor în transportul public. O scumpire cu doar 50 de copeici, s-ar părea, dar ăsta e numai începutul problemelor. Este limpede şi despre asta scrie şi presa că preţurile vor continua să crească, tarifele se vor majora din nou şi la gaz şi la lumină, iar toate aceste scumpiri au cauze obiective. Probabil administraţia va încerca să ia nişte contra-măsuri, da nu cred că ele vor avea efect”.

EUROPA LIBERĂ: ministrul economiei, Elena Cernenko declara la audierile din Sovietul suprem că administraţia nu deţine mecanisme ce ar putea stăvili inflaţia şi că nu are nici bani pentru indexări sau majorări de salarii.

Maxim Kuzovlev: „dacă aşa spune ministrul, probabil că aşa şi este. Totuşi, eu cred că lumea, care a mai rămas în Transnistria, va supravieţui. Bineînţeles, asta nu se poate numi viaţă decentă. Pentru că din păcate, oamenii din Transnistria supravieţuesc din banii trimişti de peste hotare”.

EUROPA LIBERĂ: Dle Kuzovlev, săptămîna trecută, deputaţii în Sovietul suprem l-au audiat şi pe ministrul de externe Valerii Liţkai. Între ei s-a produs un schimb de acuzaţii dure în legătură cu ceea ce ei au numit eşecul politicii externe al Transnistriei, mai exact, pentru faptul că Rusia nu mai vorbeşte despre nevoia recunoaşterii Transnistriei, spre deosebire de Abhazia şi Osetia de Sud. Totodată, Valerii Liţkai a spus că în actualele condiţii politica Tiraspolului va trebui să fie orientată pe mai multe direcţii şi nu doar pe vectorul rusesc. Cum ar trebui să înţelegem aceste declaraţii?

Maxim Kuzovlev: „Apropo, eu nu-mi amintesc să fi existat vreodată disensiuni atît de mari între sovietul suprem, sau o parte a lui, şi puterea executivă. Este pentru prima dată, mai ales în ce priveşte problema-cheie faţă de care n-au existat niciodată divergenţe – relaţiile cu lumea exterioară. Este o evoluţie importantă, care cred că-şi va avea continuarea. Dar la părerea mea, conducerea din Transnistria nu şi-a legat niciodată speranţe prea mari faţă de Rusia. Să ne amintim numai de memorandumul Kozak pe care liderii de la Tiraspol nu vroiau să-l semneze, însă au fost forţaţi de Rusia să facă acest lucru. Poziţia Tiraspolului este una de aşteptare. Ei nu sînt nişte sinucigaşi. De aceea, se poate spune că ei vor fi îndreptaţi pe acea direcţie unde vor avea doar de cîştigat”.

--------------------------------

La Bucureşti a avut loc summitul NATO, unde s-a decis extinderea blocului spre Balcanii de Vest. Croaţia şi Albania au fost invitate să adere, Macedonia, trebuie să mai aştepte, iar în privinţa Georgiei şi Ucrainei, liderii Alianţei au decis să nu le ofere ÎNCĂ planul de acţiuni pentru aderare. Cu toate acestea, Ucraina şi Georgia mai au o şansă în luna decembrie, a spus secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer:

Jaap de Hoop Scheffer: “Ne-am exprimat clar astăzi sprijinul pentru cererea acestor ţări de a primi un plan de acţiuni în vederea admiterii. De aceea vom începe o perioadă de discuţii intense, la nivelul cel mai înalt cu ambele ţări, pentru a rezolva problemele ce stau în calea acordării planului de acţiune. Am cerut miniştrilor de externe NATO să facă o primă analiză a progreselor la reuniunea lor din decembrie 2008. Miniştrii de externe au autoritatea de a decide asupra Georgiei şi Ucrainei de a primi un plan de acţiune în vederea aderării”.

Gazda summit-ului de la Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu, a spus că liderii Alianţei le-au promis totuşi Ucrainei şi Georgiei că nu vor fi lăsate la nesfârşit în afara NATO, în ciuda opoziţiei categorice exprimate de Rusia.

Traian Basescu: “Pentru a nu se lăsa loc niciunei interpretări că vreun stat din afara NATO ar fi influenţat decizia de amînare a oferirii MAP-ului, consiliul a hotărît să-şi manifeste ferm intenţia şi voinţa ca Georgia şi Ucraina să devină membre NATO cu siguranţă atunci cînd vor îndeplini condiţiile”.

Principalul avocat al Georgiei şi Ucrainei a fost la Bucureşti preşedintele Statelor Unite, George Bush. Dar el nu a reuşit să învingă împotrivirea unor ţări europene, condusă de Germania şi Franţa, care au spus că Georgia şi Ucraina nu îndeplinesc deocamdată un criteriu important: cel al statului de drept şi democraţiei. Cu toate acestea, liderii Georgiei şi Ucrainei au apreciat decizia summitului de la Bucureşti drept o victorie, un pas înainte, care va aduce ţările lor în rîndul statelor membre NATO. Rusia a criticat decizia luată la Bucureşti. Un oficial de la externele din Moscova a spus că dacă cele două ţări vor fi invitate în cele din urmă să adere la Alianţa Nord-Atlantică, asta va fi o gravă eroare strategică, cu cele mai serioase consecinţe pentru securitatea europeană.

-----------------------------

Primul azil pentru victimele traficului de fiinte umane provenite din regiunea transnistreana a fost deschis in Republica Moldova, intr-o localitate de pe malul drept al Nistrului. Institutia a aparut gratie proiectului PNUD „Oportunităţi mai bune pentru tineri si femei” finantat de Guvernul SUA si va oferi cazare temporara, suport in recuperarea psihologica si medicala femeilor din stanga Nistrului care au trecut prin experienta robiei sexuale. La lansarea centrului a fost prezentă Liliana Barbăroşie, care isi incepe relatarea cu povestea unei tinere din stanga Nistrului, care a reusit sa fugă din Rusia, unde timp de un an a fost obligata sa se prostitueze.

„O prietena din copilarie mi-a propus de lucru in constructii la Moscova. Aveam 18 ani si am acceptat, dar cand am sosit la Moscova, in ochii mei un barbat i-a dat prietenei mele 15 mii de ruble rusesti pentru mine. M-a vandut. Timp de un an am fost maltratata in cel mai barbar mod. Pentru ca opuneam rezistenta, eram batuta, ma puneau sa inghit pietre, asmutau caiinii impotriva mea, imi taiau venele. Am slabit cu 25 de kg. Peste un an, m-a ajutat un client. Mi-a dat haine si bani si m-a ajutat sa fug. Dupa ce trei ani am cersit prin Moscova, am pornit spre casa. Doua luni am mers pe jos. Din Kursk la Tula, din Tula in Oriol, de acolo la Belgorod. Granitele le treceam noaptea, prin mlastini. Vreau sa le spun tuturor fetelor – nu credeti pe nimeni. Inainte de a va porni undeva, verificati si sfatuiti-va cu apropiatii”.

Dupa ce intrun centru specializat din Chisinau am discutat cu tanara pe care tocmai ati auzit-o, m-am intrebat ce solutii exista in regiunea transnistreana pentru resocializarea sutelor de femei care au trecut prin experiente similare. De la Oxana Alistratova, lidera unei organizatii neguvernamentale in materie de asistenta sociala pentru victimele traficului din stanga Nistrului, am aflat ca in regiune nu exista nici o institutie care, pe langa asitenta psihologica si sociala, ar putea oferi si cazare, foarte importanta, spun specialistii, in asemenea situatii.

„Avem o linie fierbinte prin intermediul careia ajutam femeile sa scape din robie. Am reusit sa aducem acasa peste 30 de tinere. Avem si un program de asistenta pentru ele, dar le putem ajuta doar la nivel psihologic. Organizatia noastra nu dispune de fondurile necesare pentru a crea un centru pentru aceste femei. In general, nu avem nici o institutie care ar putea oferi un refugiu, fie si temporar, pentru femeile revenite din sclavie si ramase fara acoperis de-asupra capului. De aceea, cateodata, le inchiriem cate o locuita pentru doua-trei zile. Dar nu este suficient, desigur”.

Tocmai pentru aceste femei, in una din localitatile moldovenesti din zona limitrofa regiunii transnistrene, a fost lansat zilele acestea cu suportul financiar al PNUD un centru de asistenta. Institutia va oferi femeilor salvate din sclavia sexuala un adapost pentru cateva luni, timp in care asistentii sociali vor face tot posibilul pentru a le ajuta sa uite cosmarul prin care au trecut si le vor ajuta sa se angajeze un loc de trai. L-am intrebat pe managerul proiectului, Viorel Albu, din ce ratiuni s-a decis amplasarea institutiei in dreapta Nistrului, din moment ce este destinata femeilor din regiunea transnistreana.

„Am examinat si posibilatatea de a deschide azilul in stanga Nistrului. Dar ne-am gandit ca exista riscul ca investitia noastra sa fie contestata ulterior de autoritatile de la Tiraspol. De aceea am decis sa-l deschidem in imediata apropiere de regiunea transnistreana. Asistenta de baza va fi derulata aici, iar integrarea in societate va fi realizata prin intermediul unor parteneri din Transnistria”.

Viorel Albu a explicat Europei Libere si cum vor ajunge femeile transnistrene trecute prin trafic sub protectia sociala a autoritatilor de la Chisinau.

„Partenerul din Transnistria si colegii de la Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) vor identifica femeile care au nevoie de ajutor, inclusiv peste hotarele tarii. Ele vor fi repatriate si ajutate in regim de urgenta de catre OIM, dupa care vor veni la noi. Aici le vom ajuta sa se integreze in societate prin profesionalizare, insturire vocationala, angajare in campul muncii, consiliere psihologica”.

Adjuncta ministrului protectiei sociale, Lucia Gavrilita, care a participat la inaugurarea noii institutii, spune ca aceasta marcheaza un prim pas in dezvoltarea unor servicii sociale comune pentru persoanele aflate in dificultate de pe ambele maluri ale Nistrului. Am profitat de prezenta ei la eveniment pentru a o intreba si de ce procesul de preluare de catre stat a acestor servicii, dezvoltate in RM de donatorii internationali, este de multe ori extrem de anevoios.

In Strategia nationala de dezvoltare pentru anii 2008-2009 deja sunt rezervate fonduri pentru servicii de acest fel. Asadar, anul acesta va incepe finanatrea serviciilor, iar in paralel va fi elaborat mecanismull de preluare a acestora de catre bugetul de stat, prin intermediul bugetelor locale. La finele anului speram sa avem deja acest mecanism”.

Potrivit statisticilor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, anual, doar in regiunea transnistreana, sunt inregistrate aproximativ 150 de noi victime ale traficului de persoane.

-------------------------------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG